KorAP: Find »[drukola/base=cântare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...193 194 195 ...228 >

5,695 matches

Corola-journal/Journalistic/135_a_101

a Sfintelor), fiind admisă, ca urmare, în canonul iudaic 5. Cântarea Cântărilor a intrat în ritualul evreiesc, fiind citită în prima zi de Paști, ca o rugăciune, sub forma unei drame mistice, fiind împărțită în monologuri și dialoguri, îmbinate cu cântări corale. Conținutul cărții vrea să exprime transformările care au avut loc în raporturile dintre Israel și Iahve, începând cu perioada de la ieșirea din Egipt și până la sfârșitul vieții fiecărui iudeu, când se eliberează de suferințele pământești, unindu-se cu Iahve

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
vrea să exprime transformările care au avut loc în raporturile dintre Israel și Iahve, începând cu perioada de la ieșirea din Egipt și până la sfârșitul vieții fiecărui iudeu, când se eliberează de suferințele pământești, unindu-se cu Iahve. Exegeții evrei ai Cântării, până la nivelul Evului Mediu, considerau această cântare sau acest poem de dragoste fie o alegorie a relației istorice dintre Dumnezeu și Mireasa sa, poporul lui Israel (această abordare este reflectată în cartea apocrifă a IV-a a lui Ezdra - cap

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
loc în raporturile dintre Israel și Iahve, începând cu perioada de la ieșirea din Egipt și până la sfârșitul vieții fiecărui iudeu, când se eliberează de suferințele pământești, unindu-se cu Iahve. Exegeții evrei ai Cântării, până la nivelul Evului Mediu, considerau această cântare sau acest poem de dragoste fie o alegorie a relației istorice dintre Dumnezeu și Mireasa sa, poporul lui Israel (această abordare este reflectată în cartea apocrifă a IV-a a lui Ezdra - cap. 5, 24-26 și 7, 26, apoi în

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
dragoste fie o alegorie a relației istorice dintre Dumnezeu și Mireasa sa, poporul lui Israel (această abordare este reflectată în cartea apocrifă a IV-a a lui Ezdra - cap. 5, 24-26 și 7, 26, apoi în 2 Cartea biblică intitulată Cântarea Cântărilor este una dintre cărțile canonice ale Vechiul Testament, atribuită regelui Solomon. Situația descrisă în Cântare oglidește epoca lui Solomon (1, 5-5; 3, 7; 4,4; cf. 3 Rg. 5, 10; 10, 28). Toată tradiția veche i-o atribuie acestuia. În privința

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
fie o alegorie a relației istorice dintre Dumnezeu și Mireasa sa, poporul lui Israel (această abordare este reflectată în cartea apocrifă a IV-a a lui Ezdra - cap. 5, 24-26 și 7, 26, apoi în 2 Cartea biblică intitulată Cântarea Cântărilor este una dintre cărțile canonice ale Vechiul Testament, atribuită regelui Solomon. Situația descrisă în Cântare oglidește epoca lui Solomon (1, 5-5; 3, 7; 4,4; cf. 3 Rg. 5, 10; 10, 28). Toată tradiția veche i-o atribuie acestuia. În privința aceasta

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
această abordare este reflectată în cartea apocrifă a IV-a a lui Ezdra - cap. 5, 24-26 și 7, 26, apoi în 2 Cartea biblică intitulată Cântarea Cântărilor este una dintre cărțile canonice ale Vechiul Testament, atribuită regelui Solomon. Situația descrisă în Cântare oglidește epoca lui Solomon (1, 5-5; 3, 7; 4,4; cf. 3 Rg. 5, 10; 10, 28). Toată tradiția veche i-o atribuie acestuia. În privința aceasta, nimeni n-a ridicat vreo îndoială. Repetarea cuvântului pentru exprimarea unei noțiuni (de ex.

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
oglidește epoca lui Solomon (1, 5-5; 3, 7; 4,4; cf. 3 Rg. 5, 10; 10, 28). Toată tradiția veche i-o atribuie acestuia. În privința aceasta, nimeni n-a ridicat vreo îndoială. Repetarea cuvântului pentru exprimarea unei noțiuni (de ex. Cântarea Cântărilor) este, în limba ebraică, o modalitate de redare a superlativului: ¸ הרּ׳ך׳ ר׳רּ șir hașși-rim; latinescul canticum-canticorum înseamnă cântare sublimă, mai presus de oricare altă cântare, o cântare care întrece în frumusețe pe toate celelalte, așa cum

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
epoca lui Solomon (1, 5-5; 3, 7; 4,4; cf. 3 Rg. 5, 10; 10, 28). Toată tradiția veche i-o atribuie acestuia. În privința aceasta, nimeni n-a ridicat vreo îndoială. Repetarea cuvântului pentru exprimarea unei noțiuni (de ex. Cântarea Cântărilor) este, în limba ebraică, o modalitate de redare a superlativului: ¸ הרּ׳ך׳ ר׳רּ șir hașși-rim; latinescul canticum-canticorum înseamnă cântare sublimă, mai presus de oricare altă cântare, o cântare care întrece în frumusețe pe toate celelalte, așa cum explică

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
acestuia. În privința aceasta, nimeni n-a ridicat vreo îndoială. Repetarea cuvântului pentru exprimarea unei noțiuni (de ex. Cântarea Cântărilor) este, în limba ebraică, o modalitate de redare a superlativului: ¸ הרּ׳ך׳ ר׳רּ șir hașși-rim; latinescul canticum-canticorum înseamnă cântare sublimă, mai presus de oricare altă cântare, o cântare care întrece în frumusețe pe toate celelalte, așa cum explică Origen (In Canticum canticorum, omilia I, P. G. XII, col. 27) titlul cărții [ca și Sfânta Sfintelor — partea cea mai sfântă din

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
vreo îndoială. Repetarea cuvântului pentru exprimarea unei noțiuni (de ex. Cântarea Cântărilor) este, în limba ebraică, o modalitate de redare a superlativului: ¸ הרּ׳ך׳ ר׳רּ șir hașși-rim; latinescul canticum-canticorum înseamnă cântare sublimă, mai presus de oricare altă cântare, o cântare care întrece în frumusețe pe toate celelalte, așa cum explică Origen (In Canticum canticorum, omilia I, P. G. XII, col. 27) titlul cărții [ca și Sfânta Sfintelor — partea cea mai sfântă din locașul de închinare la evrei, Servul servilor

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Repetarea cuvântului pentru exprimarea unei noțiuni (de ex. Cântarea Cântărilor) este, în limba ebraică, o modalitate de redare a superlativului: ¸ הרּ׳ך׳ ר׳רּ șir hașși-rim; latinescul canticum-canticorum înseamnă cântare sublimă, mai presus de oricare altă cântare, o cântare care întrece în frumusețe pe toate celelalte, așa cum explică Origen (In Canticum canticorum, omilia I, P. G. XII, col. 27) titlul cărții [ca și Sfânta Sfintelor — partea cea mai sfântă din locașul de închinare la evrei, Servul servilor — servul cel

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Milan%E2%80%99s+&m eta=&aq=f&aqi=&aql=&oq=&gs rfai=&fp=b5b86cd1c6479281. 2 Talmud, în Targum și Midrash Rabbah, în comentariul lui Saadia și Zohar etc.)6, fie ca o descriere ezoteric-teofanică a apariției întrupate a Divinității - Mirele Cântării Cântărilor - după cum se descrie în textul cunoscut ca „Shi’ur Koma”7. Referitor la acestea, Frances Young este de părere că se oferă o atenție aparte Targumelor asupra Cântării Cântărilor care îi identifică narațiunea ca fiind o prezentare a căsătoriei

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
E2%80%99s+&m eta=&aq=f&aqi=&aql=&oq=&gs rfai=&fp=b5b86cd1c6479281. 2 Talmud, în Targum și Midrash Rabbah, în comentariul lui Saadia și Zohar etc.)6, fie ca o descriere ezoteric-teofanică a apariției întrupate a Divinității - Mirele Cântării Cântărilor - după cum se descrie în textul cunoscut ca „Shi’ur Koma”7. Referitor la acestea, Frances Young este de părere că se oferă o atenție aparte Targumelor asupra Cântării Cântărilor care îi identifică narațiunea ca fiind o prezentare a căsătoriei dintre

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
fie ca o descriere ezoteric-teofanică a apariției întrupate a Divinității - Mirele Cântării Cântărilor - după cum se descrie în textul cunoscut ca „Shi’ur Koma”7. Referitor la acestea, Frances Young este de părere că se oferă o atenție aparte Targumelor asupra Cântării Cântărilor care îi identifică narațiunea ca fiind o prezentare a căsătoriei dintre Dumnezeu și Israel. Deși Targumele postdatează primele exegeze creștine, corelația realizată între Mireasă și Israel este posibil să predateze textul și să fi influențat primii interpreți creștini 8

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
ca o descriere ezoteric-teofanică a apariției întrupate a Divinității - Mirele Cântării Cântărilor - după cum se descrie în textul cunoscut ca „Shi’ur Koma”7. Referitor la acestea, Frances Young este de părere că se oferă o atenție aparte Targumelor asupra Cântării Cântărilor care îi identifică narațiunea ca fiind o prezentare a căsătoriei dintre Dumnezeu și Israel. Deși Targumele postdatează primele exegeze creștine, corelația realizată între Mireasă și Israel este posibil să predateze textul și să fi influențat primii interpreți creștini 8. Cele

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
fiind o prezentare a căsătoriei dintre Dumnezeu și Israel. Deși Targumele postdatează primele exegeze creștine, corelația realizată între Mireasă și Israel este posibil să predateze textul și să fi influențat primii interpreți creștini 8. Cele mai vechi comentarii creștine la Cântarea Cântărilor sunt cele scrise de Ipolit al Romei (+235)9 și Origen (+256)10. Apoi, pentru o perioadă de peste 100 de ani - de la moartea lui Origen până în a doua jumătate a secolului al IV-lea - nu au existat comentarii extensive

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
o prezentare a căsătoriei dintre Dumnezeu și Israel. Deși Targumele postdatează primele exegeze creștine, corelația realizată între Mireasă și Israel este posibil să predateze textul și să fi influențat primii interpreți creștini 8. Cele mai vechi comentarii creștine la Cântarea Cântărilor sunt cele scrise de Ipolit al Romei (+235)9 și Origen (+256)10. Apoi, pentru o perioadă de peste 100 de ani - de la moartea lui Origen până în a doua jumătate a secolului al IV-lea - nu au existat comentarii extensive la

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
sunt cele scrise de Ipolit al Romei (+235)9 și Origen (+256)10. Apoi, pentru o perioadă de peste 100 de ani - de la moartea lui Origen până în a doua jumătate a secolului al IV-lea - nu au existat comentarii extensive la Cântarea Cântărilor. Această perioadă este urmată de una de abundență a comentariilor, scrise atât de scriitori greci, cât și latini 11. Ipolit a fost primul care a adaptat interpretarea alegorică evreiască într-una hristologică, prin care Cuvântul sau Hristos lua locul

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
cele scrise de Ipolit al Romei (+235)9 și Origen (+256)10. Apoi, pentru o perioadă de peste 100 de ani - de la moartea lui Origen până în a doua jumătate a secolului al IV-lea - nu au existat comentarii extensive la Cântarea Cântărilor. Această perioadă este urmată de una de abundență a comentariilor, scrise atât de scriitori greci, cât și latini 11. Ipolit a fost primul care a adaptat interpretarea alegorică evreiască într-una hristologică, prin care Cuvântul sau Hristos lua locul Dumnezeului

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
of Songs”, în Theology and Sexuality, Vol. 7, Nr. 14, 2001, p. 80. 9 Johannes Quasten, Patrology: vol. II - The Ante-Nicene Literature after Iranaeus, Utrecht, 1953, p. 163-166, 173 174. 10 Ibidem, p. 46-51. Origen a alcătuit două omilii la Cântarea Cântărilor, traduse în limba latină de Ieronim, și un Comentariu, tradus de Rufin. Sfântul Grigorie de Nyssa se referă și el la acestea în Prologul lucrării sale, chiar dacă perspectiva sa de abordare diferă considerabil de cea a maestrului Origen; cf.

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Songs”, în Theology and Sexuality, Vol. 7, Nr. 14, 2001, p. 80. 9 Johannes Quasten, Patrology: vol. II - The Ante-Nicene Literature after Iranaeus, Utrecht, 1953, p. 163-166, 173 174. 10 Ibidem, p. 46-51. Origen a alcătuit două omilii la Cântarea Cântărilor, traduse în limba latină de Ieronim, și un Comentariu, tradus de Rufin. Sfântul Grigorie de Nyssa se referă și el la acestea în Prologul lucrării sale, chiar dacă perspectiva sa de abordare diferă considerabil de cea a maestrului Origen; cf. Anthony

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Grigorie de Nyssa, (+395), Sfântul Ambrozie de Milan (+397), Filon, episcopul Carpasiei (+374), Teodor de Mopsuestia (+427), Grigorie de Elvira (+392), Teodoret de Cir (+466), Nil al Ancyrei și Apponius (ambele comentarii au fost scrise în jurul anului 400); fragmente din Cântarea Cântărilor au comentat și Polihroniu (+427), Eusebiu de Cezareea (+340) și Sfântul Chiril de Alexandria (+444); numeroase citate și interpretări se întâlnesc în operele și scrisorile Fericitului Ieronim și ale Fericitului Augustin. Pentru o listă completă, vezi Marvin H. Pope

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
de Nyssa, (+395), Sfântul Ambrozie de Milan (+397), Filon, episcopul Carpasiei (+374), Teodor de Mopsuestia (+427), Grigorie de Elvira (+392), Teodoret de Cir (+466), Nil al Ancyrei și Apponius (ambele comentarii au fost scrise în jurul anului 400); fragmente din Cântarea Cântărilor au comentat și Polihroniu (+427), Eusebiu de Cezareea (+340) și Sfântul Chiril de Alexandria (+444); numeroase citate și interpretări se întâlnesc în operele și scrisorile Fericitului Ieronim și ale Fericitului Augustin. Pentru o listă completă, vezi Marvin H. Pope, op. cit

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
Teodor de Mopsuestia (360-429), care a fost condamnat de Sinoadele al II-lea Ecumenic de la Constantinopol din anul 381 și de Sinodul al V-lea Ecumenic ținut tot la Constantinopol în anul 553, pentru că a scris un comentariu literar la Cântarea Cântărilor 13. Cântarea Cântărilor în exegeza lui Origen, a Sfântului Ambrozie și a Sfântului Grigorie de Nyssa Când Părinții Bisericii au citit Cântarea Cântărilor, au perceput profundele adevăruri aflate dedesubtul narațiunii de suprafață. Relația nupțială pătimașă detaliată în povestire, adeseori

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
de Mopsuestia (360-429), care a fost condamnat de Sinoadele al II-lea Ecumenic de la Constantinopol din anul 381 și de Sinodul al V-lea Ecumenic ținut tot la Constantinopol în anul 553, pentru că a scris un comentariu literar la Cântarea Cântărilor 13. Cântarea Cântărilor în exegeza lui Origen, a Sfântului Ambrozie și a Sfântului Grigorie de Nyssa Când Părinții Bisericii au citit Cântarea Cântărilor, au perceput profundele adevăruri aflate dedesubtul narațiunii de suprafață. Relația nupțială pătimașă detaliată în povestire, adeseori în

Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu (2010) [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]