6,690 matches
-
teritoriul românesc) și aplicabilitatea directă a acquis-ului comunitar în sistemul românesc de drept. O revizuire constituțională profundă nu a fost realizată. Guvernul si Parlamentul, formate în majoritate de membri ai Partidului Social-Democrat, aveau ca obiectiv trecerea rapidă a unor modificări centrate pe teme cu impact electoral, susceptibile să contribuie la câștigarea alegerilor generale din 2004, fără a lua însă în considerare aspecte aflate dincolo de interesele conjuncturale. Forumul constitutional, format din reprezentanți ai societății civile, ceruse modificări mult mai importante, dintre care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
lui James Madison și Alexander Hamilton. În anul redactării Constituției (1787) a publicat Defence of the Constitutions of Government of the United States of America, cu idei opuse celor redactate în The Federalist Papers 11, precum și celor ale lui Jefferson, centrând acțiunea indivizilor în societate pe motivația care determină participarea la viața socială, dorința lor de a fi recunoscuți, de a avea status social. De aceea, el propunea elaborarea de către fiecare stat a propriei constituții, care să instituie un regim mixt
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de unul singur, obținem imaginea, folosindu-ne pentru aceasta de o metaforă fotbalistică, unui arbitru care face regulile jocului așa cum îi convin lui, apoi intră în teren pentru a arbitra partida dar tot el este acela care, și jucător fiind, centrează, dă gol cu capul și apără poarta. Din examinarea acestor situații istorice putem conchide că delegarea legislativă în condițiile în care este formulată ambiguu în Constituție este calea prin care se încalcă separația puterilor în stat conducând la substituirea legislativului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
multe nuci mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.194. footnote> Departe de a avea vreo preferință pentru pauzele descriptive, din contră, adept al unui stil alert, telegrafic, centrat pe derularea rapidă a evenimentelor, autorul găsește aici timp și spațiu, nu numai pentru o simplă descriere, ci pentru o descriere foarte amănunțită, în care personajul își amintește cu exactitate chiar și de diferitele soiuri de mere, ca și de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
limpezit și pot schița, într-o formulă mai mult sau mai puțin structurată, unele principii de conduită în viață regăsite în adâncile lui Eseuri. Care sunt acestea? Concis: Pentru a scăpa de iluzii fals consolatoare omul poate fi moral rezistent, centrat pe firești însușiri naturale utilizate cu simțul măsurii și demnitate, fără orgolii vane. Fluxul și refluxul imprevizibil al asocierii și disocierii ideilor, dacă le are, rămân ca o carte de căpătâi pentru a se înfățișa pe sine într-un prezent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cuprinzînd întreg spectrul cultural, cercetează atent binomul cultură populară/elitistă și e convins că despre cultura populară putem vorbi cu folos raportîndu-ne la cultura hegemonică din fostele spații coloniale. Și credem că are dreptate. Previzibil, interesul lui Douglas Kellner se centrează pe cultura media americană, inundînd piața planetară. El discută, cu risipă de exemple și argumente, despre rețeta holywood-iană, fenomenul Madona și muzica rap, Michael Jackson, filmele Rambo și Rocky, MTV și, bineînțeles, spectacolul Războiului din Golf. Este pusă sub lupă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fapt în domeniul studiilor de comunicare în masă remarcă împărțirea domeniului în abordarea culturalistă, care se concentrează în primul rînd asupra textului, și seria de abordări mai empirice. Abordarea culturalistă la acel moment era în mare măsură de tip textualist, centrat pe analiza și critica tuturor formelor de comunicare privite ca artefacte culturale, folosind mai ales metode provenite din domeniul umanist. Metodele de studiere a comunicării foloseau, dimpotrivă, metodologii mai empirice, variind de la o cercetare de tip pur cantitativ, studii etnografice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
hollywoodiene precondiționate care produc plăcere la eliminarea violentă a celor catalogați drept "răi" și care merită, așadar, să fie ținta violenței. De fapt, interpretarea dată de Fiske filmului Die Hard nu reușește să-l plaseze în contextul ciclului de filme centrate în jurul "furiei masculine", analizat de Susan Jeffords în Hard Bodies (1994). Die Hard făcea parte dintr-un ciclu de fantezii masculine compensatorii, care reacționează la apariția feminismului, expresie masculin-conservatoare a refuzului de a împărți puterea și care opune rezistență ideilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mediei și publicului în contextul relațiilor de producție și dominație existente, în timp ce multe alte studii asupra publicului și receptării nu reușesc să fixeze receptarea culturii în contextul relațiilor sociale de dominație și putere. Mai mult decît atît, rămîn încă abordări centrate pe text, care se angajează în lecturi fundamentate teoretic, dar care nu iau în calcul producerea, receptarea sau ancorarea lor într-o organizare instituționalizată a culturii, care îmbracă forme diferite și specifice în diferite țări sau regiuni, în epoci diferite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
muzica triumfătoare îi traduce faptele de vitejie în cheia super-eroicului. Transformarea sa într-un supererou este prezentată în cadrele în care în mod miraculos țîșnește din apă, purificat și viril, gata de răzbunare și triumf 14. Scenele de acțiune sînt centrate asupra trupului său ca instrument al eroismului mitic, iar montajul creează impresia unui dinamism care îi insuflă lui Rambo energie, putere și vitalitate supraomenească, iar cadrele încetinite și expunerile prelungite centrate asupra sa pe durata unor scene mai lungi tind
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de răzbunare și triumf 14. Scenele de acțiune sînt centrate asupra trupului său ca instrument al eroismului mitic, iar montajul creează impresia unui dinamism care îi insuflă lui Rambo energie, putere și vitalitate supraomenească, iar cadrele încetinite și expunerile prelungite centrate asupra sa pe durata unor scene mai lungi tind să-i compună o statură de zeu. În scenele în care, dimpotrivă, Rambo este torturat de comuniști nemiloși, imaginile sînt construite similar cu cele din iconografia crucificării, capul fiindu-i puternic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
intervenționismul american în zonă, prin prezentarea Statelor Unite și a clicii burgheze drept "cei răi" în scenarii generale care prezintă înțelegere față de rebeli și față de toți cei ce luptă împotriva forțelor imperialiste americane. În contradicție cu Rambo și cu alte filme centrate pe tema reîntoarcerii la Vietnam, Platoon, Vesta blindată (Full Metal Jacket) și Victime ale războiului (Casualties of War) subminează versiunea de dreapta cu privire la Războiul din Vietnam; filme precum M.A.S.H., Catch 22, Soldier Blue și altele atacau versiunile de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unor filme dramatice de acțiune despre negri în perioada Reagan poate fi interpretată ca o rezistență a conservatorilor față de cererile populației de culoare de egalitate rasială și putere politică. Tot astfel, filmele de genul Top Gun și Rambo și celelalte centrate pe tematica "întoarcerii în Vietnam" pot fi privite ca reacții la înfrîngerea suferită de Statele Unite în Vietnam, ca reacții la provocările aduse imperialismului și celor care doreau să reducă forța armată și să limiteze puterea militară a Statelor Unite. Bazîndu-mă pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anumită profunzime a culturii media și folosește metode de interpretare mitică și simbolică pentru a scoate la iveală sensurile ascunse, latente și subliminale. Aplicînd, de exemplu, metoda psihanalitică la lectura filmului Top Gun, se poate vedea că acest film se centrează în jurul puterii falice și a amenințării valorilor masculine în anii '60 și '70 și reafirmarea lor în anii '80. A fi "trăgător de elită", înseamnă în mod evident a fi nu numai pilot de luptă de elită, dar și "armăsar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de a ajuta, ci apare în mod amenințător tocmai din mijlocul sistemului socio-economic și a subconștientului social pentru a-i teroriza pe membrii clasei de mijloc, oamenii obișnuiți care sînt personajele acestui film. Așadar, în vreme ce E.T. reprezintă o fantezie copilărească centrată pe sentimentul de speranță, Poltergeist reprezintă o sondare a angoaselor universale, dar și a celor specific americane care iau forma unui coșmar alegoric a cărui interpretare ar trebui să ne ofere date interesante cu privire la viața cotidiană în epoca Reagan. Poltergeist
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturale și nu luptele specifice mișcărilor și actelor politice. Filmele lui se concentrează asupra specificității oprimării afro-americanilor și a rezistenței acestora și prezintă un stil cultural și o identitate afro-americană distinctive ca pe constituenți cheie ai unei politici de identitate centrată pe afirmarea mîndriei negrilor și pe valorile culturii acestora. Astfel de politici culturale sînt valoroase în conștientizarea unor forme distincte de oprimare suferită de grupuri specifice și în transformarea producerii unui stil și a unei identități culturale independente într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studenții se confundă cu clasa muncitoare a negrilor, sugerează ostilitatea și diferența între aceste categorii ale afro-americanilor contemporani, însă aceste diferențe nu sînt explorate în mod adecvat în filmele lui Lee. Mo' Better Blues (1990) și Jungle Fever (1991) se centrează pe figurile unor profesioniști negri și dacă cel de-al doilea film prezintă imagini dintr-o casă de nebuni și urmărește degradarea datorată dependenței de droguri, nici unul dintre ele nu explorează realitatea oprimării clasei de jos a negrilor. Astfel, deși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se solidarizeze cu oameni diferiți care împărtășesc opinii politice similare. Rasismul nu este eradicat în clipa în care reușim să controlăm producția de bunuri și servicii în diferite comunități ale negrilor ori să ne infuzăm propria artă de o perspectivă centrată pe valorile Africii. Nostalgia după expresii proprii stilului negrilor este din ce în ce mai puțin accesibilă pentru negrii care nu mai trăiesc în comunități predominant negre." (Hooks, 1990:183-4)29 Hooks susține de asemenea (1993) că Malcolm X ajunge să fie redus la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
context social, politic și cultural comun al muzicii rap, care este pregnant intertextual (există, de asemenea, și atacuri asupra altor interpreți de muzică rap care abandonează rapul ori fac compromisuri, așa cum am arătat anterior). Muzica rap este, în orice caz, centrată pe rapping, susținut uneori de un singur raper, adesea copleșit de corurile și dialogurile celorlalți din grup, iar uneori de grupuri întregi care preiau microfonul unul după celălalt. Unul dintre primele lucruri pe care le realizăm cînd ascultăm rap contemporan
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
personajele negative, traficanții de droguri și criminalii prosperi din lumea interlopă care, într-un anume sens, transformă în realitate fantezia capitalismului fără restricții. Serialul își invită spectatorii să se identifice cu un stil de viață marcat de viteză și mobilitate, centrat pe divertismentul palpitant propriu societății de consum. Imaginile emblematice din deschiderea episoadelor prezintă o șalupă de mare viteză care zboară pe valurile albastre înspumate ale oceanului pe fondul unei muzici intens ritmate; imaginile se schimbă rapid, prezentînd păsări exotice, femei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și nu de anumite calități morale sau psihologice intrinseci. Mai sugerează și faptul se poate trece cu ușurință de la o identitate la alta. Identitatea postmodernă se constituie teatral prin asumarea de roluri și construirea unei imagini. În vreme ce identitatea modernă se centra în jurul profesiei, funcției din sfera publică (sau din familie), identitatea postmodernă se centrează în jurul timpului liber, a înfățișării, imaginii, a sferei consumului. Identitatea modernă reprezinta o chestiune de importanță deosebită ce implica opțiuni fundamentale care erau definitorii (pentru profesie, familie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se poate trece cu ușurință de la o identitate la alta. Identitatea postmodernă se constituie teatral prin asumarea de roluri și construirea unei imagini. În vreme ce identitatea modernă se centra în jurul profesiei, funcției din sfera publică (sau din familie), identitatea postmodernă se centrează în jurul timpului liber, a înfățișării, imaginii, a sferei consumului. Identitatea modernă reprezinta o chestiune de importanță deosebită ce implica opțiuni fundamentale care erau definitorii (pentru profesie, familie, orientare politică etc.); identitatea postmodernă în schimb este o funcție a timpului liber
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
apoi promovate în încercarea de a-și prezenta produsele 12. O comparație între reclamele de Marlboro din ultima parte a deceniului al optulea și cele ale deceniilor anterioare ar duce, de asemenea, la concluzii interesante. În vreme ce reclamele Marlboro erau altădată centrate pe "bărbatul Marlboro" și foloseau în continuu această imagine, la sfîrșitul deceniului opt, personajele umane dispar în totalitate din anumite reclame, făcînd loc imaginilor pure ale unei naturi sănătoase asociate produsului. Inscripția "special pentru fumători de țigări mentolate", însemnul verde
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trebuie să privești de aproape la numele înscris pe țigară pentru a afla ce anume marcă este promovată. O jumătate din spațiul reclamei este întunecat și numai inscripția și cîteva fragmente de imagini apar luminate. Cealaltă jumătate de reclamă este centrată asupra degetelor noduroase, proiectînd poate mesajul subliminal pentru toți cei preocupați de riscurile prezentate de fumat că este posibil să fumezi și să supraviețuiești. Căci acele mîini brăzdate sînt evident ale cuiva care a trăit viața din plin, ale cărui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu libertatea de alegere și cu creativitatea. Cu toate acestea, interpreții culturali foarte bine plătiți care lucrează pentru agențiile de publicitate sînt sceptici în privința reclamelor Marlboro din ultimii ani. Anii '90 au marcat o reîntoarcere la genul de reclame realiste centrate pe cowboyul Marlboro, care au mers alături de cele noi pe care tocmai le-am analizat, dar și de o serie nouă bazată numai pe imagini naturale. În anii '90, Marlboro a revenit la tipurile mai vechi, reciclînd imagini anterioare, în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]