5,146 matches
-
41. Retezanu Maria, Tarpo Elena, Constantinescu C., Date privind întrebuințarea unor plante în medicina populară din raionul Fălticeni. Farmacia 4966, București. 42. Sevastos, Cântece nmoldovenești, Iași, 1883. 43. Șăineanu Lazăr, Basmele române, București, 1895. 44. Șăineanu Lazăr, Ielele, București, 1886 (cit.). 45.Topa E., Plantele medicinale și veninoase, Cernăuți, 1934. 46. Voiculescu V., Toate leacurile la îndemână, București 1937. 47. Voronca Elena N., Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. 48. Vrabie Gh., Folcloristica română, București, 1968. 49. Vrabie Gh., Folklorul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
II, Iași, 1872, vol. I, p. 129). 37 Neculce, "Cronică", în Letopiseți, vol. II, ed. 1874, p. 202. 38 Pravila lui Vasile Lupu (cf. Pompei Samarian); vezi și Bujoreanu, Pravila, pp. 61 și 286. 39 N. Mavrocordat, Păreri și cugetări cit. Pompei Samarian, vol. I, p. 311. 40 D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, p. 777, notă. 41 Pravila lui Vasile Lupu, ed. 1883, Iași, p. 161. 42 Pompei Samarian, op. cit. după N. Mavrocordat, Păreri și cugetări, în Hurmuzachi, X-XIII, nr.660
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lui Vasile Lupu, ed. 1883, Iași, p. 161. 42 Pompei Samarian, op. cit. după N. Mavrocordat, Păreri și cugetări, în Hurmuzachi, X-XIII, nr.660, p. 438. 43 Idem, p. 411. 44 Ibidem, p. 302. 45 Miron Costin, De Neamul Moldovenilor, op. cit (Predoslovie). 46 Idem. 47 Op. cit., p. 309. 48 Istoria ieroglifică, pp. 24 și 14. 49 N. A. Bogdan, Orașul Iași, Iași, 1913, p. 199. 50 P. Zosin, Mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul Neamț. 51 Din viața starețului Paisie, 1722-1794, Tip
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
criminală, p. 12. ** Înlăturarea penalităților, p. 13. 115 Ibidem, pp. 15-16. 116 Ibidem, p. 18. 117 Ibidem, p. 34. 118 Revista științifică V. Adamachi, vol. I, nr. 4, 1910. 119 Bucureșri, Minerva, 1907. 120 Constituirea psihiatriei ca știință pozitivă, op. cit, p. 5 V. Adamachi, vol. I, p. 3, 1910. 121 Ibidem, p. 9. 122 C. I. Parhon, Memoriu de titluri și lucrări, Iași, 1934, p. 12. 123 Th. Ziehen, psiholog asociaționist (Leitfaden der physiologischen Psychologie), admite o metodă experimentală pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pus pe el siglele armelor lor. Încheiat la Berlin, în a treisprezecea zi din iulie o mie opt sute șaptezeci și opt. (Urmează semnăturile plenipotențiarilor) Interesele și drepturile României..., p. 316-320; Ion Ionașcu ș.a., op. cit., p. 433-437; Gh. Tanasă, Șt. Arsene, op. cit., p. cit., p. 184-186. Tratatul preliminar de pace dintre România și Puterile Centrale. Buftea, 5/18 martie 1918 Însuflețiți de dorința comună de a sfârși cu starea de război și a restabili pacea între Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, de o parte și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În cote proporționale, dar care proporții nu se raportează la foloasele obținute de contribuabili de la stat, ci la venituri și averi dobândite. În acest caz, disproporția ce rezultă Între cele două variabile (impozite și foloase) se 12 Hoanță N., op.cit, p. 156 22 amplifică cu atât mai mult cu cât cotele progresive sunt mai mari și baza de calcul (venit, avere) este mai mare. În pofida acestor obiecții, teoria echivalenței rămâne principalul suport al justificării naturii și mărimii impozitelor practicate de către
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
complexitatea ei, nu poate exista decât sub forma organizării de stat, trebuie să recunoască și dreptul lui de impunere. Dreptul statului de a 14 De Girardin E., L’impôt, citat În Corduneanu C., op.cit., p. 161 15 Hoanță N., op.cit, p. 157 24 stabili și percepe impozite este o consecință directă a obligației sale de a Îndeplini funcții și sarcini de stat. Impozitul devine, nu un contraserviciu special pentru anumite servicii sau avantaje, ci o datorie a tuturor cetățenilor pentru
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
conexiune antrenează blocaje În derularea fluxurilor fiscale. Astfel, Întreprinderile ce se confruntă cu dificultăți În desfacerea produselor obținute din activitatea desfășurată vor avea dificultăți În mobilizarea resurselor bănești necesare achitării obligațiilor scadente față de terți, inclusiv față 71 Corduneanu C., op.cit, p. 29-33 72 Filip Gh., Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2002, p. 72 reglare se asigură realizarea unor obiective economice și sociale 71 de bugetul statului, determinând apariția unor blocaje În derularea fluxurilor financiare, inclusiv În cele fiscale. În al
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de postura lui de cetățean. Ea nu mai trimite în primul rînd la disjuncția public privat. în ultimele decenii a avut loc, de altfel, o cucerire a sferei publice de către actorii <footnote id="1"> Marcel Gauchet, Ieșirea din religie, ed. cit., pp. 123-124. particulari, care pretind să își manifeste și să își valorifice public diferențele, libertatea individuală, inclusiv în domeniul credinței. José Casanova vorbește, în această privință, despre o de-privatizare a religiilor Marcel Gauchet nuanțează caracterizarea fenomenului, definindu-l ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
528) și din Republica lui Platon (562c-d), unde libertatea stă în relație cu faptul de a în Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Humanitas, București, 1992 (ediția I, 1980), pp. 31-32, 155 ; Despre îngeri, ed. cit., pp. 18-22, 50, 79. bea, interpretabil ca restaurare a puterii generative. Menționînd argumentația lui Onias, R. Muller citează numeroase texte în care libertatea este echivalată cu creșterea desăvîrșită (a unei plante, a unui om, a unei cetăți, a unui popor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de a concepe nu doctrina tinde să fie formulată după modelul legii civile, în paragrafe precis stabilite și obligatorii. Ea riscă să piardă astfel suplețea paradoxului, diversitatea abordărilor, conștiința că formularea nu acoperă integral misterul divin. H. Crouzel, Origen, ed. cit., p. 239 : Devenit religie dominantă, creștinismul se organizează : problemele de structură ecleziastică și de autoritate ocupă un loc din ce în ce mai mare. Ca urmare a crizei ariene, regula de credință cîștigă considerabil în precizie și tinde să se impună cu titlu de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale categoriilor sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
A alerga spre Dumnezeu prin văz înseamnă a pune la lucru toate treptele văzului, de la cel sensibil la cel intelectual și la cel contemplativ (cf. Despre căutarea lui Dumnezeu, traducere în limba română în Nicolaus Cusanus, Coincidentia oppositorum, I, ed. cit., pp. 79 125). operînd apropieri între finit și infinit, unu și multiplu, relativ și absolut, libertate și necesitate, interior și exterior, iar nu imposibile identități [subl. n.]. Iată de ce Berdiaev își declară ostilitatea împotriva metafizicii moniste. La baza gîndirii sale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care e Dumnezeu) coordonează sfera cea mai depărtată de centrul lumii vizibile Astfel că, spune H.-R. Patapievici, dimensiunile lumii văzutelor sînt răsturnatele dimensiunilor lumii nevăzutelor (op. cit., pp. 86-87). Cf., de asemenea, H.-R. Patapievici, Sensuri metafizice ale crucii, ed. cit., pp. 99-10. Din condiția noastră, din punctul nostru de vedere, noi vedem lucrurile reflectate, inversate, asemenea oamenilor ieșiți de curînd din peștera lui Platon. Ochii lor sînt prea slabi pentru a privi realitățile direct în lumina soarelui-Principiu ; de aceea, le
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
altul este al morții, iar cel care nu îi deosebește aduce moarte asupra sa în această lume și nu are parte de lumea ce va să vină. Asupra bogatului simbolism al arborelui, vezi René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul L'Arbre du Milieu. Nici Dante nu e în stare să relateze simetriile între peisajul cosmic și peisajul sferei cerești decît după ce a suportat interior o răsucire a perspectivei, după ce a trecut de la capacitățile umane la cele trans-umanate de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Dar, pe de altă parte, așezați imaginea unde veți voi indică faptul că Privirea absolută nu are loc propriu în univers, nici măcar în vîrful acestuia, ci învăluie întreg spațiul. în termenii lui Henry Corbin (Corps spirituel et terre céleste, ed. cit., p. 41), ea nu e situabilă, ci situativă. însă cred că, în însăși structura ei, modernitatea oferă un potențial simbolic aparte pentru a semnifica manifestarea paradoxală a transcendenței, totodată suverană față de contingent și slabă, mai bine zis, neînarmată, în interiorul lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
s-a retras, lăsîndu-și acolo urmele : urme care înseamnă posibilitatea de a raporta existența la realitatea absolută, de a o gîndi drept relativă, primindu-și realitatea din abisul Deității. de țimțum face Gershom Scholem în De la création du monde, ed. cit., capitolul La création à partir du néant et l'autocontraction de Dieu, pp. 31-60. Despre concentrarea Principiului în întunericul metafizic, precedînd expansiunea luminii lui care dă realitate spațiului manifestării, vezi, de asemenea, René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cit., capitolul La création à partir du néant et l'autocontraction de Dieu, pp. 31-60. Despre concentrarea Principiului în întunericul metafizic, precedînd expansiunea luminii lui care dă realitate spațiului manifestării, vezi, de asemenea, René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul Les directions de l'espace. Pe aceste urme pornesc oamenii dorinței, atrași de plenitudinea Nimicului unde se retrage Dumnezeu cînd dă spațiu creației sale. în demersul mistic, în alergarea interioară pe urmele divinului, ființa umană își lărgește necontenit capacitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dogmatice decid deja rezultatul înainte ca efortul teologic să demareze. Situație bine instalată, pe care trebuie să o depășim (André Scrima, Religions de salut et salut en Jésus-Christ [mai 1985, Beirut], text publicat în volumul André Scrima, Teme ecumenice, ed. cit., pp. 88-103). tradițiile lumii nu au încetat să le cerceteze și să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele tradiției care cheamă spre o perpetuă depășire, în sfîrșit, abordarea paradoxală a absolutului în tensiunea dintre via affirmativa și via
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
1995. 21 From Stalinism to pluralism. A documentary history of Eastern Europe since 1945, ed. by Gales Stokes, Oxford University Press, 1996. 22 Alexandru Duțu, Comptes rendus, în RESEE, XXIV, 1996, 3-4, p.301-304. 23 From Stalinism to pluralism..., vol. cit. 24 Dan Oprescu, Naționalism și anti-patriotism, în Meridian, I, 4, 1991, p.8. 25 Ibidem, p.10. 26 Michael Radu, Naționalism, bolivarism și realitate, vol. cit., p.18-19. 27 Dan Pavel, Turnul Babel al statului națiune, vol. cit., p.32-33
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
rendus, în RESEE, XXIV, 1996, 3-4, p.301-304. 23 From Stalinism to pluralism..., vol. cit. 24 Dan Oprescu, Naționalism și anti-patriotism, în Meridian, I, 4, 1991, p.8. 25 Ibidem, p.10. 26 Michael Radu, Naționalism, bolivarism și realitate, vol. cit., p.18-19. 27 Dan Pavel, Turnul Babel al statului națiune, vol. cit., p.32-33. 28 William Tatok, "Frontul negru". Similitudini între ultranaționalismul rusesc și cel românesc, vol. cit., p.34-35. 29 Sorin Antohi, Amurgul idolilor. Două cărți despre România anilor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pluralism..., vol. cit. 24 Dan Oprescu, Naționalism și anti-patriotism, în Meridian, I, 4, 1991, p.8. 25 Ibidem, p.10. 26 Michael Radu, Naționalism, bolivarism și realitate, vol. cit., p.18-19. 27 Dan Pavel, Turnul Babel al statului națiune, vol. cit., p.32-33. 28 William Tatok, "Frontul negru". Similitudini între ultranaționalismul rusesc și cel românesc, vol. cit., p.34-35. 29 Sorin Antohi, Amurgul idolilor. Două cărți despre România anilor '30, în Sfera politicii, 28, 1995, p.56. 30 N. Manolescu, Tradițiile
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
25 Ibidem, p.10. 26 Michael Radu, Naționalism, bolivarism și realitate, vol. cit., p.18-19. 27 Dan Pavel, Turnul Babel al statului națiune, vol. cit., p.32-33. 28 William Tatok, "Frontul negru". Similitudini între ultranaționalismul rusesc și cel românesc, vol. cit., p.34-35. 29 Sorin Antohi, Amurgul idolilor. Două cărți despre România anilor '30, în Sfera politicii, 28, 1995, p.56. 30 N. Manolescu, Tradițiile naționalismului, în Meridian, I, 4, 1991, p.59-60. Cf. și Al. Zub, Logos und Ethos in
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
simpatia față de Jean Jaurès. 285 Creată ca mișcare în 1895, L'Action française va avea revistă proprie în 1899. Va deveni ziar cotidian în 1908, urmînd să apară pînă la 24 august 1944. 286 R. Girardet, La Société militaíre... , op cit., p.195-199 și 274. 287 Citat în Le Crapouillot (25), 1954, p.71. 288 C. Péguy, "De la raíson", p.838 în Œuvres en prose complètes, Paris, Gallimard, 1987, t.1. 289 C. Péguy, Prières, Paris, Gallimard, 1934, p.120. 290
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
combat, Paris, Nouvelles Éditions latines, 1933, p.11. 365 L. Kolakowski, L'Esprit révolutionnaire, Paris, Complexe, 1978, p.104. 366 L. Greenfeld, Naționalism, Cambridge (Mass.), Harvard University Press, 1992, p.395. 367 E. Hobsbawm, Nations et Nationalisme depuis 1780, op. cit, p.162. 368 Marinari francezi răzvrătiți în aprilie 1919 pentru a nu interveni împotriva revoluționarilor ruși, dintre care, cei mai cunoscuți sînt viitorii conducători ai partidului comunist, André Marty și Charles Tillon. 369 Benoist-Méchin, A l'épreuve du temps, Paris
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]