5,610 matches
-
o „cuantificare” negativă, fie că este vorba de una pozitivă. Pe la mijlocul anilor ’80, Mihai Botez nu înceta să-mi repete ceea ce nu era defel o anecdotă. Referindu-se la unul dintre marile genii ale matematicii moderne a cărui viață de coșmar face astăzi obiectul unei biografii care se citește ca un roman și a unui film extraordinar, cei mai mulți dintre comentatori se refereau la el ca la unul din „laureații Premiului Nobel”. Informația era rigurosț inexactă. Întrebat ce crede despre acest amuzant
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dezinteresul de a fi un cetățean responsabil sunt cauzele principale pentru ceea ce se înțelege prin democratură - “înlocuitor” de democrație sau dictablanda - un soi de dictatură mai blândă. Ce să mai spunem despre o dictatură autentică? Să ne gândim doar la coșmarul de a fi numit cetățean în timpuri total nedemocratice. De la „cetățene Danton!” la „cetățene Robespierre!”, de la „cetățene Tukacevschi!” la „cetățene Buharin!” ori de la „cetățene Pătrășcanu!” la „cetățene Răceanu!”, a fi numit cetățean nu înseamnă nimic altceva decât pedeapsa capitală. De
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
a trecut de mult. Pentru dl Breban, chiar ca un vis. (Adevărul literar și artistic, 6 august 2002) Azimutul Cu tot „rolul istoric și sfânt!” al Tovarășului, îngrădirea și dirijarea politică a presei în anii dictaturii comuniste constituie amintiri de coșmar. Sigur, pentru cei care au participat la siluire, nostalgia acelor timpuri rămâne sfâșietoare. Dovada o constituie chiar publicațiile conduse de către asemenea ipochimeni ori vlăstarele lor spirituale. Acolo, „unitatea de monolit” în jurul obsesiilor și intereselor patronului, directorului ori redactorului-șef constituie
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ideale. Ei nu percep acest joc ca pe o emancipare, ca pe o evoluție morală, ci, dimpotrivă, ca pe o pervertire, o depravare în toate sensurile cuvântului. Și ceea ce le face să viseze pe tinerele fete este o sursă de coșmaruri pentru moraliști... O declasare socială Flirtul le apare burghezilor în primul rând ca o pervertire, o degradare socială. Acest joc amoros îi șochează deoarece nu corespunde codurilor clasei aristocratice și burgheze, care se străduise întotdeauna, prin intermediul normelor sale de distincție
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Căci sfârșitul lumii, al unei lumi, cea a Belle Époque, era într-adevăr aproape. Iar un cataclism cumplit s-a abătut fară întârziere asupra societății franceze și a Europei: Primul Război Mondial. Vreme de patru ani, Franța trăiește un adevărat coșmar. Legile ordinare sunt suspendate. Totul este dat peste cap. Dragostea, viața, moartea par să nu mai aibă aceeași valoare. Imediat după încheierea armistițiului, societatea franceză, asasinată, stoarsă până la ultima picătură de sânge, își dă seama încetul cu încetul că războiul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și în personajul surorii de caritate, în ea se conjugă figura feminină a mamei și cea a seducătoarei. Însă această seducătoare nu mai este o prostituată, ci o femeie care îl ajută pe soldat să se elibereze de imaginile de coșmar ale războiului. Celor din trupele de trăgători le face "mare plăcere să bombardeze cu epistole de amor niște nașe ceva mai îngăduitoare"79. Cărțile poștale și micile răvașe pe care le trimit aceștia sunt adesea tandre, dacă nu chiar deocheate
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai puternică din Europa, a fost spulberată de tancurile și aviația lui Adolf Hitler. Teritoriul este invadat, iar guvernul, pus pe fugă. Franța, această națiune măreață, se prăbușise ca un castel de cărți de joc. Ce șoc, ce umilință! Pradă coșmarului, francezii își pun toate speranțele în mareșalul Pétain, "eroul de la Verdun", învăluit încă într-un nimb de glorie. Se așteaptă de la acest om providențial să salveze încă o dată națiunea, să impulsioneze și să reprezinte rezistența, zvâcnirea împotriva invadatorului. Dar vai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
morți, își amintește Dominique Desanti, care făcuseră parte din Rezistență, depășiseră granița omenescului. Purtau "în adâncul cărnii lor ce are neamul omenesc mai josnic, mai sălbatic și mai sublim, ce rămâne atunci când spoiala este îndepărtată brutal". Toți "pendulau, în voia coșmarurilor nocturne și a tainicelor lor deliruri diurne. Erau apucați de porniri când voiau să moară ori să ucidă, de văpăi incontrolabile din trecut; alteori, erau copleșiți de o poftă nebună de plăcere, de dragoste, de cuceriri, de reușite". Mulți se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
așa, ți-e pus deoparte". Gândul că Leslie îi va deschide larg brațele, "pântecul ei lacom" și porțile raiului îl umple de extaz pe tânăr. Din nefericire, în vreme ce el așteaptă Edenul, lui Stingo i se pregătește, fără știrea lui, un coșmar mai sordid decât toate cele de care avusese parte până atunci. Totul părea să fi început așa de bine, totuși... În ziua hotărâtă, plin de voie-bună, tânărul, care se ferchezuise cu grijă, își dăduse părul cu briantină și se parfumase
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fetei sufocate de sughițuri și smiorcăieli, ajunge chiar să-i întindă un șervețel. Furia sa cedează locul unui soi de buimăceală, unei placidități pasive și fataliste. Se simte cu atât mai abătut cu cât curând începe pentru el un nou coșmar, cel al duhovnicului fără voie: după ce se oprește din plâns, Leslie îl copleșește cu justificări lungi și încurcate. Se lansează în "odiseea neagră a psihanalizei ei", revărsând asupra tânărului o "cascadă" de confidențe. Dacă purtarea ei părea aberantă, îi explică
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
organ hiperactiv", pornește să ia cu asalt gura lui Stingo. Dar și feminin, de vreme ce gura ei, mărginită de două buze frumoase, știe să fie și "cavitate căscată", umedă și lunecoasă... Tânărul se îmbolnăvește și el, la capătul nopții acesteia de coșmar. Odată ajuns acasă, este doborât de o gripă subită, agravată de o adâncă depresie psihică, care îl obligă să stea la pat vreme de trei zile. Suferă de asemenea de o ""glosită severă", o inflamare a suprafeței limbii, de origine
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Rece și decolonizare. Ba chiar dimpotrivă. Lovitura de trăsnet de la Diên-Biên-Phu, scoțând în evidență izolarea Franței și eficacitatea războiului total împotriva colonizatorului, are darul de a declanșa tulburări în Algeria. Abia ieșită din mlaștinile Indochinei, Franța se afundă în alt coșmar. O nouă mantie de plumb, politică și morală, se pogoară asupra țării. Acolo se poartă un război cu-adevărat "murdar", iar cei care pleacă pe front militari de meserie, dar în egală măsură tineri logodnici sau soți se confruntă cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cât că ar putea să fie "ridicoli". Nu le este frică de cicălelile părinților, ci de batjocura colegilor. Să faci o mișcare neinspirată, să nu știi să săruți sau să miroși a transpirație după un rock dezlănțuit: acestea sunt noile coșmaruri ale tinerilor care flirtează. Un episod pe care îl relatează Herman Raucher în romanul său Un été 42 ilustrează foarte bine confuzia care domnea adesea, în acea eră hollywoodiană, în rândul seducătorilor începători. Hermie, naratorul și foarte probabil alter ego-ul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
antreu (tindă, cum se spune la țară). Pe când noi tăifăsuiam, la un moment dat am auzit gălăgie, ceartă, plânsete, înjurături. Am ieșit imediat afară și, în timp ce Elena ,,mă punea la curent” cu ce se întâmplă, am văzut niște scene de coșmar, ce mi-au rămas pe retină și pe care cred că nu le voi uita niciodată: în curtea alăturată, un bărbat lovea neîncetat o femeie, care avea un copil mic în brațe și încă doi pe lângă ea, de vârste cuprinse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
la o vorbă pusă pentru m ine de dirigintele poștei - Frumosu, dar asta, cu ani în urmă... Am depus cerere de angajare și aici, iar secret ara mi-a zis să revin după trei zile. Au fost două nopți de coșmar. Terminate cu un rezultat negativ. Societatea mergea în pierderi și trebuia să mai reducă și din angajații pe care îi mai avea. — Care este rezultatul ? m a întrebat mama când am ajuns acasă, și, ocupată până peste cap să găsească
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
viața e un mare mirac ol prin însăși existența sa. Înțelegând acestea, când ea nici la grupul sanitar nu mai putea să meargă și periodic îi făceam clisme, care nici ele nu mai erau suportate, ne făceam vise din orice coșmar. Pentru ea foloseam pamperși pe care reușeam să-i procur printrăun șofer al bisericii catolice care mergea săptămânal la un schit careăi primea drept donații din străinătate. Aproape o jumătate de an, Lenuța nu a putut cob orî din pat
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
față. Cred că e bine să discuți, să-i explici mamei tale că rândurile înscrise în carte sunt numai adevăruri, fapte petrecute înainte și după hotărârea de divorț care nu cuprinde realitatea acelor zile. Pentru ea rămâne ca să poarte acest coșmar al neadevărurilor puse acolo, în decizia de divorț, iar pentru tine datoria de a descoperi singură adevărurile în esența lor și să acționezi în viitor cum îți va dicta chemarea sufletului, ca fiică a lor și nepoată a mea. Te
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
toate ca o tăcere de țintirim, noaptea când și când se mai auzea câte un urlet stins de câine flămând sau muget de animal murind. Câte zile voi fi stat în casă nu știu. Însă toate au fost ca un coșmar. În aer, pe lucruri și pe oameni plutea tristețea zădărniciei. Veneau la noi oameni cunoscuți lăsând vești de spaimă. Spre vară toate au început să se aline și viața se părea a fi intrat în făgașul ei de mai înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
va vedea de drumul lui. Există un punct asupra căruia mai cu seamă discutăm tot timpul în contradicție. Eu adoram viața la țara, el o detesta; faptul că ai lui îl trimiteau în vacanță la bunici la țară era un coșmar. I-am reproșat că nu este deloc obiectiv atunci când vine acolo. Mai cu seama nu-i plăcea să meargă la biserică, ridiculizând tot timpul creștinismul, considerându-l ilogic. Acesta era iar un moment care imi displăcea. Uneori însă era un
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
simțea. -Te rog nu te supără. -Știu, dar eu nu sunt curva nimănui... Știi foarte bine că m-am dăruit ție fecioara ! -Lăură, nu vreau să te superi, zău ! Femeia plecase acasă, scăpaseră de pericol, dar pe el îl aștepta coșmarul. Lăură îi replică : -Cel puțin nu o faci pe grozavul-recunoaște că ți-e puțin cam frică... Tonul Laurei era ofensator, dar conținea oarecare compătimire și o informație care-l consolă : S-ar fi putut întâmpla și mai rău ! preciza ea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
uitând să împartă informațiile în mod egal. Dar nu acest fapt este cel mai important; muncitorii pleacă și vin, miniștrii vin și pleacă. Mult mai important este că s-ar putea ca România însăși să fie o "victimă colaterală" a coșmarului irakian. Nu mă bucur că am avut dreptate atunci când am prevăzut că războiul civil din Irak, cu tot cortegiul său de orori, se va amplifica după executarea lui Saddam. Numai în ultima lună au fost uciși peste o mie de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
regim democratic. Din păcate, și iarăși regret că o spun, în Irak nu văd altă soluție decât un regim autoritar, poate nu chiar în genul lui Saddam, dar, în orice caz, unul de mână forte, singurul capabil să pună capăt coșmarului de acum. Dar vorbeam de victime colaterale. Acolo, acum, cam toate victimele sunt colaterale. Cum putem numi altfel bărbații aflați pe stradă și în piață, femeile din magazine sau metrou, copiii din curtea școlii etc., care se trezesc, brusc, în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Războiul din Vietnam, care a traumatizat, pur și simplu, America și care a lăsat urme atât de adânci în sufletul și conștiința acestui popor; decenii întregi literatura, arta, filmul, disputele politice americane au fost marcate, conștient sau inconștient, de acest coșmar care a fost Războiul din Vietnam. Cartea dezvăluie multe dedesubturi politice, militare, dar mai ales diplomatice ale acestui război, unele dintre ele în premieră absolută. Cititorul îndeosebi cel aparținând generației mature va afla cu stupoare cât de aproape a fost
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Război Mondial, America a rămas cam singură pe scenă; numai ea avea arma nucleară și, teoretic, putea să supună lumea, o lume obosită și slăbită de război. Rusia și Europa erau, economic, la pământ, Japonia era distrusă, China intrase în coșmarul revoluției comuniste, iar restul nu prea conta. Era un dezechilibru evident. N-a durat mult și s-a declanșat procesul invers, de restabilire a echilibrului prin creșterea economică și militară a Uniunii Sovietice și a țărilor satelite. Războiul Rece a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
la mare și cu vecini care interesează direct pe americani, cum sunt Irakul, Siria, Libanul sau Azerbaidjanul. În consecință, visul lui Traian Băsescu de lider la Marea Neagră s-a cam spulberat, iar unii spun chiar că se poate transforma în coșmar. Mă gândesc la acei analiști și la acele publicații din vest ca Globe and Mail din Canada care nu exclud chiar un război, în viitorul apropiat, în jurul Mării Negre. Eu nu aș merge chiar până acolo, pentru că mai cred în rațiunea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]