5,487 matches
-
oamenii simpli, cetățenii obișnuiți nu resimt efectele procesului de pace în viața de zi cu zi, palestinienii continuă să sufere din cauza privațiunilor generate de ocupația coloniștilor, iar israelienii trăiesc în continuare sub imperiul fricii izbucnirii unor atacuri teroriste. Se poate conchide că incapacitatea de a se uni a celor două entități într-un front comun pentru pace constituie principalul eșec în soluționarea conflictului israeliano-palestinian și cu atât mai mult se impune o puternică voința politică aptă să aducă schimbări majore în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
noțiunilor fundamentale ce vor fi implicate în susținerea învățării viitoare, pentru a omogeniza oarecum fondul de cunoștințe și abilități indispensabile unui nou parcurs. Subliniind rolul și însemnătatea acestui tip de evaluare pentru integrarea elevilor în activitatea de început, Ausubel R. conchide: „Dacă aș vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu, eu spun: ceea ce influențează cel mai mult învățarea sunt cunoștințele pe care elevul le posedă la plecare. Asigurați-vă de ceea ce știe el și instruiți-1 în consecință” (Ausubel R.
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
institutul sus-numit. Tot el a susținut în ședința din 18 ianuarie 1945 a aceluiași institut comunicarea „Istoriografia sovietică și principiile materialismului istoric” în care a elogiat viziunea determinismului economic, principiile materialismului dialectic și filosofic și periodizarea după criteriul relațiilor sociale, conchizând că „istoriografia sovietică, pe care n-o cunoaștem încă decât fragmentar, a pășit la realizări de mare amploare” și că „materialismul istoric, aplicând la studiul societății principiile materialismului dialectic, ridică istoria la rang de știință pozitivă”. în aceeași Revistă istorică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
URSS. Teoria istoriei. A. Oțetea se hotărăște să treacă total de partea materialismului istoric. în articolul „Ce e istoria?”, el trece în revistă concepțiile care stau la baza explicării faptelor istorice fără să încerce să dea o definiție istoriei și conchide că „materialismul istoric, fără să nesocotească totuși influența de ordin secundar ce formele politice, juridice și ideologice o exercită asupra fenomenelor economice, a lărgit considerabil orizontul cercetărilor și a adâncit toate problemele istorice”. Critica istoriografiei române. A. Boldur a prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la București anumite semnale, „făcând aluzie că mișcarea împotriva lui Ceaușescu are destui adepți în rândul militarilor, corpului diplomatic și altor cercuri”, punându-se în fond problema sprijinirii de către partea sovietică a eforturilor cercurilor de opoziție din România. „Aceste informații - conchide Medvedev - erau raportate de mine lui Gorbaciov. Hotărârea era să nu le dăm răspuns”. Replicând atât celor care l-au acuzat de „trădarea prietenilor”, cât și celor care l-au învinuit că a fost „prea tolerant față de activitatea lui Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dovedit a fi «ipocrizia organizată»”. Mai mult, Securitatea a constatat că înmulțirea contactelor cu reprezentanții Sfântului Scaun a determinat intensificarea activității legale, dar mai ales clandestine a Bisericilor Catolice locale. în ceea ce privește scopurile diplomației pontificale în relațiile cu România, analizele Securității conchideau că „Vaticanul s-a dovedit a fi interesat să restabilească relațiile diplomatice și cu R.S. România, în vederea reglementării situației Bisericii romano-catolice din țara noastră și reconsiderării fostei Biserici greco-catolice...”. Existau, așadar, multe probleme litigioase între Sfântul Scaun și România comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe cercetători s-a consumat, așadar, în spațiul dintre Atlantic și Pacific, rezultând, în final, Lumea Nouă, aceea care azi este acceptată ca un posibil model universal. Scrutând experimentul transoceanic, N. Iorga considera, în 1921, America drept „conștiința lumii întregi”, conchizând că „pe rând, în istoria lumii, deosebite neamuri au cuprins în ele conștiința lumii despre drepturile și datoriile fiecărei țări și fiecărui neam. Nu totdeauna au fost națiile cele mai mari, ci acelea care au știut să despartă în judecata
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din țară, dar nici o măsură practică de ordin obiectiv și pozitiv nu s-a luat. [...] Cert este că nu s-a făcut până acuma un studiu științific monografic asupra lor”. O jumătate de secol mai târziu, un cunoscător al temei conchidea că „există o bibliografie relativ bogată despre istoria românilor americani, suficientă în orice caz ca să încurajeze continuarea cercetărilor acestei teme”. Un alt detaliu îmbucurător, relevat de același cercetător, este faptul că specialiștii angajați în asemenea explorări provin din România și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în zone periferice, dar ceea ce era considerat progres se concentrase în industrie. în aceste condiții, posibilitatea de a se apuca de agricultură era aproape inexistentă pentru noii emigranți”. Radu Toma, la rândul său, referindu-se la emigrația românească în Canada, conchidea că majoritatea românilor, sosiți aici după 1900, s-au instalat în provinciile centrale, adică în Alberta, Manitoba și Saskatchewan, dar și în Ontario sau British Columbia. înainte de a continua încercarea de a schița un succint și incomplet, desigur, tablou al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a tremendous part in developing the spirit that led to the American Revolution”. Aceeași observație o evidenția nu demult Vera Călin, atunci când scria că „voința de a-și păstra identitatea m-a impresionat de câte ori am întâlnit-o în rândul emigranților”, conchizând că „Refuzul de a-și nega trecutul [...] îmi spune că mă găsesc în prezența unei conștiințe”. Până a se ajunge însă la situația de azi, americanizarea a fost un proces cu o evoluție complexă și adeseori contradictorie, care a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Statele Unite înainte de anul 1880”. Opinia sa este că „Românii au intrat în valul «noii imigrații», între 1881 și 1914”. Alexandru Nemoianu apreciază că primul val de imigrare s-a consumat între sfârșitul secolului al XIX-lea și 1914. Așadar, putem conchide că primul val de emigrare a fost acela cuprins între începutul anilor ’80 ai secolului al XIX-lea și încheierea Primului Război Mondial, chiar dacă între 1914 și 1918 mișcările de populație au fost determinate de considerente care nu aveau numaidecât o legătură
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înrudite ale aceleiași revendicări. Ambele au în comun plecarea din țară. Fie temporară, fie definitivă, aceasta a devenit pentru mulți pozitivă în sine”. Acel ilustru émigré, care a traversat această experiență diabolică și apoi a avansat gândurile de mai sus, conchidea, în iunie 1985: „Chiar dacă lucrul nu e sortit să se întâmple, din punctul de vedere al autorităților orice drum în străinătate este o plecare definitivă în germene, iar cel care îl solicită se deosebește de emigrant numai prin faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
făcut 16 ani de închisoare politică în România, și eram amenințat să fiu iar arestat”. Altcineva, plecat din țară în 1972 și ajuns în America un an mai târziu, după ce acuza imposibilitatea de a călători și de a se informa, conchidea că, „din punct de vedere intelectual, mi se părea că am un capac pus deasupra. în plus, resimțeam acut lipsa de libertate. închistarea societății, existența anumitor legi și reguli rigide, în spatele cărora nu exista nici o logică, toate la un loc
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
etc.). Cea mai importantă concluzie vizează aspectul informal: confruntați cu o realitate instituțională restrictivă, oamenii au adoptat tehnici de supraviețuire și au construit o realitate paralelă. Astfel, contactul oficial cu instituțiile este transformat în contact personal cu reprezentanții acestora. Autorii conchid în final că „am putea să afirmăm că întreaga istorie instituțională a stat sub semnul «căderii» în informal” (p. 42), concluzie cutremurătoare. Studiul conține multiple explicații și sugestii cu trimitere în plan social; de exemplu, furnizează o explicație originii corupției
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din Iași) - fapt de neconceput -, locotenentul Viorescu XE "Viorescu" ar fi consemnat cel puțin răspunsurile lor și ar fi stabilit că ele nu corespund adevărului (situație și mai neplauzibilă În România lui Antonescu) XE "Antonescu, Ion" . În loc de asta, anchetatorul a conchis, simpu că ordinul de evacuare a fost dat de Ministerul de Interne și de Inspectoratul Jandarmeriei (subordonat Ministerului de Interne), nemenționând nici un fel de intervenție germană la Târgul Frumos sau În orice alt loc de pe traseul trenului până la Călărași XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a fost considerată atunci o crimă care trebuie cercetată și pedepsită, iar Stihi XE "Stihi" a fost chiar decorat: „L-am decorat pentru faptul că era un brav luptător și a avut o comportare de bravură În timpul luptelor”20, a conchis comandantul său, Stăvrescu, XE "Stăvrescu (general)" În aprecierea făcută celui care a comandat executerea a mii de evrei În Basarabia XE "Basarabia" . Cercetarea Îndelungată a chestiunii lichidării evreilor din Sculeni XE "Sculeni" , care a Început În anul 1945 și a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În fiecare loc cu ajutorul unor ofițeri și soldați, nu numai de către cei doi ucigași, s-a arătat În sentința În procesul criminalilor de la Iași, care nu a pomenit nicăieri despre existența unor „ordine superioare”. Obiectivul urmărit de către acești ofițeri, a conchis problema tribunalul, l-a constituit „exterminarea elementului evreiesc”53, precizare care nu lasă loc la Îndoieli. Regimentul a Încheiat luptele pentru eliberarea Basarabiei XE "Basarabiei" la 2 iulie 1941, În târgul Vadu Rașcu, XE "Vadu Rașcu" de pe Nistru XE "Nistru
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
tortura și omorî evrei, abia atunci a Înțeles că este martorul unei tragedii colective: „Atunci mi-am dat seama că nu mai e vorba numai de nenorocirea câtorva, ci de nenorocirea Întregii populații evreiești... era pogrom organizat”. Putem deci să conchidem și să stabilim că, din momentul În care Ion XE "Antonescu, Ion" și Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" au hotărât masacrarea evreilor din Iași, pogromul nu putea fi evitat. A doua acuzație a lui Braunstein XE "Braunstein, M." - că Iacob
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și el, ca și Iacob XE "Iacob" , a refuzat să semneze mărturia depusă la Yad Vashem XE "Yad Vashem" . Se pare că amândoi s-au temut de consecințele juridice care ar fi decurs de pe urma semnării depozițiilor. Nu putem decât să conchidem că cei doi conducători ai evreilor din Iași s-au bucurat de protecție, ei și familiile lor, și n-au avut nimic de suferit. Dar este clar, de asemenea, că nu au putut Împiedica pogromul și nu i-au putut
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
în pauza de prânz. Restul dimineții a simțit un gol bizar în cap. Și-a mâncat prânzul fără nici o poftă, simțindu-se neașteptat de istovit. Probabil că în dimineața asta am muncit mai mult decât mi-am dat seama - a conchis el. Toată după-amiaza a fost o adevărată forfotă de fermieri prin magazin. Marriott a cinat cu ceva mai multă poftă și s-a dus la un spectacol ca să se mai relaxeze. De abia în jurul orei zece seara, tocmai când urca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
acestor elemente de dublură ce a numit, și rezultatele practice efectuate de aceste elemente până în prezent. Fără o cunoaștere serioasă a situației de fapt, nu se poate afirma că toate elementele necesare au fost pregătite până astăzi, astfel încât se poate conchide că termenul fixat de legiuitor este prea scurt, cu atât mai mult cu cât din cauza războiului majoritatea românilor care dublau pe salariații (specialiștii) evrei, au fost mobilizați. Pentru a limita activitatea meseriașilor evrei, cât și pentru a reduce numărul lor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aceste limite latitudinale sunt dotate cu valori univoce și fixe, opunându-se astfel oricărei apropieri ambivalente. În ansamblu, Europa pare să aibă dificultăți în a găsi un Centru identitar, o dată ce frontierele sale se dovedesc instabile și ireale"25. "Altfel spus, conchide autorul, imaginarul european al frontierelor ne invită să gândim mai puțin unitatea Europei, într-un fel de ne-găsit, decât imaginea mobilă, plastică a unui teritoriu, mereu recreată mitic"26. De asemenea, cu privire la abordarea filosofică a spațiului, Dirk Baecker 27
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
forme de universalitate umană devenite posibile ar fi făcut războiul imposibil. Dar ceea ce lumea nu a prevăzut (...) era că, dimpotrivă, calea ferată a ajutat evoluția războiului. Al treilea element al dezvoltării, care a venit mai târziu, a fost electricitatea. Astfel, conchide Foucault, existau soluții în crearea le-găturilor dintre exercitarea puterii politice și spațiul teritoriului sau spațiul orașelor legături care erau complet noi"49. Teoretizările socio-politice și istorice ale cartografiei sunt cuprinse în cadrul unor dezbateri critice asupra a ceea ce postmodernii numesc practici
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și un naționalism răsăritean Rău (primitiv, brutal, fără limite)". Acest mod de gândire "proiectează iluzii apusene asupra Europei Centrale și de Est și, incidental, dă naștere unei analize politice foarte superficiale (...). Realitatea este mult mai profundă, mai complexă, mai subtilă, conchide George Schöpflin, și dacă există un naționalism "răsăritean" înseamnă că există și motive solide pentru această evoluție, nu doar îndărătnicia unor popoare care vorbesc insistă să vorbească niște limbi obscure și imposibil de pronunțat"139. Ceea ce propune în schimb George
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
rezistenței față de aceste decizii împreună cu înțelegerea implicațiilor culturale, mentale, genetice etc. ale diferențierii. Acestea din urmă fac obiectul de interes al studiilor culturale, studiilor postcoloniale, imagologiei, antropologiei politice și culturale, al psihologiei sociale etc. Parafrazându-l pe Baudrillard, am putea conchide că Războiul Rece a fost un război al simulacrelor: în aparență un război ideologic, cu o mare încărcătură morală, în care cei Buni i-au învins pe cei Răi în numele celor mai înalte idealuri democratice, iar în realitate, o confruntare
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]