190,047 matches
-
dintre copii au prezentat în momentul adopției o singură tulburare din această categorie, 15,6% au prezentat două sau trei tulburări, în timp ce 6,7% dintre copii au prezentat între 4 și 8 tulburări comportamentale. În tabelul 5.3 se poate constata cum se asociază aceste tulburări. Tulburări în dezvoltarea cognitivă și a limbajului au fost prezentate de 33,3% dintre copii în momentul adopției. Cele mai frecvent întâlnite sunt tulburările în dezvoltarea limbajului (22,2%), apoi întârzierile în dezvoltarea locomotorie (17
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de 33,3% dintre copii în momentul adopției. Cele mai frecvent întâlnite sunt tulburările în dezvoltarea limbajului (22,2%), apoi întârzierile în dezvoltarea locomotorie (17,8%), dificultățile de învățare (15,6%) și întârzierile în dezvoltarea mintală (13,3%). Se poate constata că, limbajul și activitatea locomotorie sunt mai ușor de ameliorat decât dezvoltarea cognitivă și abilitățile de învățare, care se mențin în proporții de 6,7%, respectiv 8,9%. În tabelul 5.4 putem constata de altfel o puternică asociere între
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dezvoltarea mintală (13,3%). Se poate constata că, limbajul și activitatea locomotorie sunt mai ușor de ameliorat decât dezvoltarea cognitivă și abilitățile de învățare, care se mențin în proporții de 6,7%, respectiv 8,9%. În tabelul 5.4 putem constata de altfel o puternică asociere între toate aceste tulburări. Tabelul 5.4. Asocieri între tulburările în dezvoltarea cognitivă și a limbajului 322 1 2 3 4 1. Întârzieri în dezvoltarea locomotorie 1 ,780** ,793** ,672** 2. Întârzieri în dezvoltarea limbajului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
7% încă le mai prezentau în momentul studiului. În toate cazurile se manifestă anxietate, iar în 4,4% dintre cazuri anxietatea se asociază cu dificultatea de consolare în situații în care copilului este supărat. Această dificultate de consolare, după cum putem constata în tabelul 5.1 a dispărut până în momentul studiului, ceea ce poate fi un semn pozitiv al dezvoltării relației de încredere și atașament față de adoptator / adoptatori și acceptarea afecțiunii din parte acestora. Tulburările senzoriale, definite prin probleme de văz și auz
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4 Dorință de comunicare 3,68 ,391 2 4 Dorință de a-și petrece timpul cu mama 3,75 ,211 3 4 B. Caracteristicile socio-demografice și conduita copilului. Asociind conduita cu particularitățile socio-demografice, respectiv cu istoricul de plasament al copilului constatăm următoarele (vezi Tabelul 5.7): Vârsta copilului influențează în mod general conduita copilului, cu o influență mai mare însă pe două variabile și anume încredere și afecțiune, de altfel două dintre cele mai importante variabile în stabilirea legăturii de atașament
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
140 ,043 -,195 ,073 -,123 -,245 Dorință de a-și petrece timpul cu dvs. ,132 -,056 -,123 ,089 -,065 -,152 5.3.3 Relația dintre starea de sănătate și conduita copilului Asociind conduita copilului cu prezența diferitelor categorii de tulburări, constatăm faptul că, prezența tulburărilor de comportament se asociază semnificativ negativ cu conduita față de mama adoptivă, în special cu variabilele încredere, respect și afecțiune manifestate de copil în raport cu aceasta (vezi Tabelul 5.8). De asemenea, problemele de sănătate par a influența
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
5.9 identificăm, potrivit mediilor, o preocupare medie-scăzută, de a se informa despre serviciile de suport (M=2,09), respectiv despre implicațiile adopției pentru copiii adoptați și părinții adoptatori în general (M=2,11). Este important și poate îngrijorător de constatat că, preocuparea pentru aceste categorii de informații este total absentă în unele cazuri. Astfel, 13,8% dintre părinții adoptatori declară că nu s-au informat deloc despre particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți copii în procesul și în urma adopției, 33
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și un procent destul de mic a apelat la alte surse de informare precum alți părinții adoptatori (31,4%), lucrări tipărite (22,2%), lucrări în format electronic (11,1%), specialiști din ONG-uri (4,4%). B. Suficiența informațiilor. Este interesant de constatat că, deși au manifestat o preocupare medie-scăzută de a se informa pentru multe aspecte ale adopției, majoritatea părinților adoptatori evaluează informația ca fiind, în general suficientă. Media per total este de 2,85, pe o scală de la 1 la 4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiei extinse și prieteni. O încredere scăzută se manifestă în grupurile de suport formate din alți părinți adoptatori, media de 2,25, este foarte apropiată de o încredere în mică măsură (vezi Tabelul 5.12). B. Suportul social. Dacă anterior constatam o încredere mai mare în sursele formale decât în cele informare, atunci când este vorba despre conferire de suport, persoanele apropiate se situează pe primul loc (M=2,96), urmate de profesioniști (M=2,53). Ca și la capitolul încredere, cele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1,78 1,16 1,00 4,00 Psihologi/psihoterapeuți 2,20 1,25 1,00 4,00 Medici 3,24 ,98 1,00 4,00 Preoți 2,07 1,19 1,00 4,00 Analizând indicatorii din cadrul fiecărei categorii, constatăm că specialiștii DGASPC (M=3,4), medicii (M=3,24) și membrii familiei extinse (M=3,07) sprijină cel mai mult familia adoptivă. Este important de semnalat, având în vedere probleme psiho-comportamentale frecvente la copiii adoptați, că psihologii și psihoterapeuții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
răspund 20,4% susțin lipsa serviciilor de recuperare psihomotorie și logopedice, 20% lipsa serviciilor de consiliere parentală, 18,1% lipsa serviciilor medicale, iar 16,7% lipsa serviciilor de recuperare psihomotorie și logopedice. În ceea ce privește dorința de a beneficia de aceste servicii constatăm că, 48,6% dintre părinții adoptatori nu doresc să beneficieze de servicii de consiliere parentală, iar 30,6% nu au dorit să beneficieze de servicii de pregătire psihologică pre-adopție. 72,4% nu doresc să beneficieze de serviciile de recuperare psihomotorie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4% nu doresc să beneficieze de serviciile de recuperare psihomotorie sau logopedice și 15,6% nu doresc sa beneficieze de servicii medicale specializate (vezi Tabelul 5.14). Analizând procentul celor care au beneficiat deja sau urmează să beneficieze de servicii constatăm că, 71% dintre familii au beneficiat de servicii medicale de specialitate pentru copii, 58,4% dintre părinții adoptatori au beneficiat de pregătire psihologică pre-adopție, 39,2% au beneficiat de consiliere parentală, iar 27,8% au beneficiat de servicii de recuperare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4.3 Concluzii și implicații practice O observație, considerăm noi importantă este aceea că, în afara informațiilor strict legate de cazul personal (metodologia pe care trebuie să o urmeze, datele despre copilul care urmează a fi adoptat și despre familia acestuia) constatăm o preocupare mai degrabă scăzută a părinților adoptatori de a se informa. O posibilă explicație, dacă luăm în considerare teoria stresului și a copingului, așa cum a fost ea concepută de Brodzinsky și Schechter 331 (vezi cap. 3), este tendința părinților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a lungul vieții. Institutul Evan B. Donaldson Adoption 332 accentua eficiența strategiilor de pregătire bazate pe metode și surse multiple, surse de documentare scrise, dar și interacțiunea directă cu părinți adoptatori, adulți adoptați în copilărie și părinți biologici. Interesant de constatat este faptul că, adoptatorii chestionați în studiul nostru au acordat cea mai mică încredere și au considerat că au primit cel mai redus suport din partea altor familii adoptatoare. Diversificarea surselor de informare și totodată încurajarea părinților de a recurge la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilului 344. Conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare cu mama, influențează pozitiv modul în care mama interacționează în raport cu el. Conduita copilului în raport cu tatăl nu are influență asupra variabilelor care definesc relația mamei cu copilul. Constatăm însă că aceasta influențează semnificativ relația dintre părinți. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită mult precauție ca urmare a numărului foarte mic de subiecți care au participat la ancheta pe bază de chestionar. Fiind un chestionar autoadministrat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
singur caz s-a adăugat și lipsa de consens în cuplu pentru identificarea și adoptarea de măsuri medicale pentru tratarea infertilității. Niciuna dintre respondente nu a solicitat sprijin de specialitate pentru depășirea acestei situații. În termenii mecanismelor de coping adoptate constatăm o trecere de la mecanismele centrate pe eliminarea și rezolvarea problemei, la mecanisme de acceptare a problemei și rezolvare a ei pe plan cognitiv și emoțional. Decizia de a adopta. Adopția unui copil nu este o alegere ușoară. De altfel, majoritatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe perioade scurte, prin telefon, poștă sau e-mail. Pentru toți copiii adoptați după vârsta de 6 luni, mamele au recunoscut dificultățile de relaționare care s-au întins, în funcție de situație de la câteva săptămâni la câteva luni. Ca și mecanisme de adaptare, constatăm acceptarea cognitiv-emoțională a situației, dar și o serie de mecanisme de rezolvare și eliminare a factorilor de stres. În general mamele susțin că au fost pregătite, de obicei de asistenții sociali, să ofere multă afecțiune copilului și să aibă răbdare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de cele mai multe ori se rezumă la informații medicale și despre istoricul de plasament. Ce lipsește părinților adoptatori cel mai des sunt informațiile de zi cu zi despre comportamentul copilului, în contextul cărora să interpreteze reacțiile acestuia. În general însă, am constatat pentru această perioadă o preocupare mai intensă a părinților adoptatori de a evalua și identifica și problemele și nevoile medicale ale copilului și mai puțin cele psihologice. În două cazuri s-a identificat un comportament de evitare a solicitării și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Pur și simplu ni l-au plasat și și-au luat mâna. Ei se bucură. Statul scapă de niște cheltuieli. Ar fi un lucru bun. Dacă ar oferi un suport și mai mulți oameni ar face asta [ar adopta]. Anterior constatam că, în perioada de acomodare, interesul părinților se concentrează pe starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului. După această perioadă, pe măsură ce copilul crește și-și lărgește sfera de interacțiune socială, fiind integrați în medii educaționale, preocuparea pentru dezvoltarea abilităților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cauză a agresivității reminiscențele de comportament învățat în centrul de plasament. O altă mamă semnalează dificultatea de adaptare a copilului, fiind "neajutorat" și "slăbuț", condiții în care a fost agresat de alți copii. Deși conștientizează aceste probleme este interesant de constatat că, părinții adoptatori nu mai identifică mecanisme de coping și resurse la fel de eficiente. În cazul copiilor cu dificultăți de vorbire, doi dintre copii au frecventat un logoped, problemele fiind rezolvate. În cazul celui de-al treilea copil, deși i s-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și particularități care adeseori pun la încercare resursele familiei adoptatoare, se acumulează o serie de alți factori care afectează într-o măsură mai mare sau mai mică adaptarea. Un prim indicator al adaptării îl reprezintă calitatea relațiilor dintre membrii familiei. Constatăm legături bine consolidate în timp. Afecțiunea pe care copiii adoptați o manifestă în raport cu părinții reprezintă cea mai importantă resursă pentru întărirea acestor relații. Familia adoptivă rămâne însă deficitară pe planul comunicării cu copilul despre adopție. Strategiile de evitare și amânare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o anumită măsură se identifică și în definiția precedentă, este natura sa contextuală și dinamică 350. Un atribut poate fi considerat discreditant sau deviant de către o persoană, în timp ce, pentru o altă persoană poate fi lipsit de importanță sau original, excentric, constata Jones și colaboratorii săi351 iar, Crocker et al352 considerau că, persoanele stigmatizate posedă (sau se consideră că posedă) anumite atribute sau caracteristici care conferă o identitate socială devalorizată în anumite contexte sociale particulare. Din prezentarea anterioară, reținem câteva aspecte esențiale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pronatalistă agresivă, de creștere artificială a natalității așa cum s-a întâmplat în perioada comunistă, în special ca rezultat al celebrului Decret nr. 770 din 1 octombrie 1966, care interzicea, cu mici excepții, întreruperea sarcinilor. Mai mult, nu putem să nu constatăm scădere dramatică a fertilității în perioada de tranziție și restructurarea modelului de fertilitate. Cu toate acestea însă, din punct de vedere cultural și psihologic, a dori și a avea cel puțin un copil, rămâne un comportament considerat normal și natural
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]