6,500 matches
-
dacă alege să voteze cu respectivul partid. Conform modelului direcțional RM, votantul va alege întotdeauna partidul care se află de aceeași parte a punctului neutru cu el însuși și care este poziționat cât mai departe de punctul neutru. Această concluzie contrazice modelul tradițional care afirmă că un votant va prefera partidul cel mai apropiat de poziția sa ideală indiferent dacă se află de aceeași parte a axei sau nu. Mai mult, conform modelului direcțional, un votant aflat în situația de a
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
că, cu cât sunt mai lungi pauzele între opriri, cu atât mai lung este stadiul bâlbâielii. Tot acest autor face observația că ar exista o consecutivitate în formele bâlbâielii: clonică, clono-tonică, tonică. Ipoteza lui despre clonus ca predecesor al tonusului, contrazice realitatea, căci în foarte multe cazuri, balbismul apare dintr-o dată în forma tonică. Tulburarea ritmului este determinată de tulburarea raporturilor juste ale excitației și inhibiției în scoarța cerebrală. Fobiile și embolofraziile sunt fenomene maladive care modifică propozițiile, înlocuiesc și introduc
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
realizează singure întreaga pardigmă a categoriei determinării. Se poate spune „I-am cumpărat bicicletă.”/„ I-am cumpărat o bicicletă.”/„ I-am cumpărat bicicleta.”, dar enunțuri precum „Are inteligență/frumusețe/prostie, etc.”, chiar dacă intervin uneori în vorbire, sunt nespecifice sau chiar contrazic spiritul limbii sau corectitudinea sintactică. Întrebuințarea nearticulată a substantivelor abstracte este condiționată de diferiți factori sintactico-semantici sau numai sintactici (verbe, prepoziții): „Dispune de (se caracterizează prin) inteligență, frumusețe, prostie, ticăloșieetc.”. Întrebuințarea cu articol nehotărât este condiționată de prezența unui determinant
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de participiu: a cântat/va fi cântat/să fi cântat/ar fi cântat/ a fi cântat Primul tip de descriere - curent în gramatici - care nu reflectă întrutotul modul de desfășurare a relației interne între sensurile gramaticale, dar nici nu-l contrazice, tocmai pentru că sensurile categoriale sunt complementare, rămâne cel mai potrivit, cu atât mai mult cu cât opoziția de bază de la primul nivel al planului semantic gramatical descris de diateză, corelația activ-pasiv, se întemeiază pe opoziția temelor. La diateza pasivă, flectivul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
modul de realizare a opoziției sintactice afirmativ-negativ; pentru constituirea formei negative, gerunziul recurge la prefixul negativ ne-: „Din toate acestea, Filip înțelesese că mareșalul Cornescu, nefiind lucrător, n-avea nici o trecere nicăieri...” (G. Călinescu) „Filip tăcu umilit și neîndrăznind să contrazică pe Hangerlioaica...” (G. Călinescu) Asemenea verbelor, însă, forma negativă a gerunziului poate fi dislocată, de adverbul modal mai, cel mai frecvent: Nemaiputându-i suporta discursul demagogic, am hotărât să plec. sau prin adverbul prea (cazuri rare): Ne prea știind cum
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dintre elementele de relație, se constituie în mărci distinctive ale circumstanțialului cauzal locuțiunile prepoziționale din cauza, din pricina iar ale circumstanțialei cauzale, conjuncțiile deoarece, fiindcă, întrucât și toate locuțiunile conjuncționale: „A ajuns să se creadă aproape zeu, din pricină că nimeni nu-l mai contrazicea...” (O. Paler, Caminante, 197) CIRCUMSTANȚIALUL DE FINALITATE (SCOP)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE FINALITATE (SCOP)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Uneori îmi repet că, pentru a redescoperi paradisul, trebuie să treci întâi prin infern.” (O. Paler, Viața..., 191), „Ca să vă-nșel privirea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vedere, din partea: „Și mai întâi să căutăm a ne înțelege asupra părții celei mai puțin contestate din meritul literar al d-lui Caragiale...” (T. Maiorescu, 418), „Persoanele confruntate sunt ascultate cu privire la faptele și împrejurările în privința cărora declarațiile date anterior se contrazic.” (C.P.P., 88), „... Mai încolo nu prea sunt fântâni, și din partea apei, mi se pare că i-om duce dorul.” (I. Creangă, 204), „Și totuși nemțoaica «cu cap și dinți de cal» crește singură fetița pe care Fibula o naște, păstrând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
comunicării lingvistice sau a viziunii încorporată în limbă, dar care unități coexistă: N-a citit romanul dar vorbește cu dezinvoltură despre valoarea lui. Uneori, termenii coordonați nu sunt nici opuși semantic, nici incompatibili, dar sunt opuși sintactic, întrucât coexistența lor contrazice sau deviază de la anumite principii (etice, estetice etc.): A știut totul de la început dar a tăcut., Acum știe că a fost mințit mereu, dar se lasă în continuare manipulat de ea. • Unitățile coordonate prin conjuncția ci exprimă prin planul lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un climat european și universal. Ei au venit cu bogăția de cunoștințe pe care o întâlneam și la alții, în alte spații ale Europei: în Franța, Germania, Italia, iar studiile astea sunt fapte, fapte de aproape jumătate de veac, care contrazic această tăgăduire a existenței unei școli filosofice românești. De ce să nu vorbim de școală? Cum vorbim de școală de matematică, de biologie, de literatură, de teorie literară, ș.a.m.d., putem vorbi, cred, după epoca Maiorescu și Eminescu, și de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
psihologică manifestă, sau doar potențială, în timp ce talentul exprimă mai mult o realitate sociologică, respectiv acea performanță aptitudinală social recunoscută. Tot istoria literară, ca să rămânem în același areal artistic, precum și modalitățile de receptare a literaturii în contemporaneitate, ne oferă exemple care contrazic această teză. în mod fals, avem tendința de a transla din prezent gradul social de acceptare a unui autor pentru epoci anterioare și, astfel, tragem concluzii eronate. Să luăm exemplul lui Mihai Eminescu. în perioada în care a trăit, publicul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
copii. După opinia majorității cercetătorilor americani în acest domeniu, ). Desigur, complexitatea vieții, situațiile deosebite din unele familii (de exemplu gradul foarte diferit de instruire al părinților, divorțurile, inconstanța manifestată față de copil, absența unuia dintre părinți din motive diferite, etc.) pot contrazice, uneori până la desființare, punctele de vedere afirmate mai sus. Specificul familiei copilului cu dizabilități Pentru copilul cu cerințe educative speciale trebuie menționate anumite specificități, relaționate inclusiv de modul în care părinții percep deficiența fiului/fiicei lor, deoarece această percepție determină
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
său epitaf: “Aici doarme Păstorel Băiat bun și spirit fin Dacă treceți pe la el Nu l treziți, că cere vin”. Al.O. Teodoreanu-Păstorel, anticipând acest din urmă drum din viață al fiecărui om, ne sfătuia înt r-un cat ren : Nu contrazice Nu contrazice voia sorții Și nu sfida stihiile! Așa fu scris: cei morți cu morții, Iară cei vii cu... viile! Se cuvine să vă mai spunem că, fiind pe patul de moar te într-un spital de pe Șoseaua Viilor din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Aici doarme Păstorel Băiat bun și spirit fin Dacă treceți pe la el Nu l treziți, că cere vin”. Al.O. Teodoreanu-Păstorel, anticipând acest din urmă drum din viață al fiecărui om, ne sfătuia înt r-un cat ren : Nu contrazice Nu contrazice voia sorții Și nu sfida stihiile! Așa fu scris: cei morți cu morții, Iară cei vii cu... viile! Se cuvine să vă mai spunem că, fiind pe patul de moar te într-un spital de pe Șoseaua Viilor din București, Păstorel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
consecință din spirit de aventură; victima latentă, lipsită de inițiativă va aprecia desfășurarea agresivității într-un mod imprevizibil, putând reacționa oricând pentru a evita sau accepta eșecul actului victimizant; victima predispusă, cu reacții spre înclinații schimbătoare, rigide și complexe care contrazice și încearcă să revină la vechile atitudini; victima provocatoare, fidelă unor concepții în care disprețul și sfidarea regulilor comportamentale îndeamnă la acțiuni nesocotite, la schimbări de atitudini periculoase, euforice, isterice, exaltate, melancolice; victima neparticipantă, care adoptă posibilitatea de a-și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
alt continent, astfel încât, în zilele noastre, nu există loc pe mapamond în care fotbalul să nu fie cunoscut, învățat și practicat cu pasiune. Putem afirma că dintre toate sporturile, fotbalul este, fără îndoială, cel mai vechi sport. Ne-ar putea contrazice iubitorii atletismului, aducând drept mărturie Olimpiadele antice, sau chiar cursa soldatului de la Marathon, cel care în anul 490îCh. a adus atenienilor vestea victoriei asupra perșilor. Fotbalul este singurul joc sportiv în care omul se lipsește de aportul mâinilor, excepție făcând
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
continuu, energia acestei radiații provenind din energia de mișcare a electronului și în final datorită acestei pierderi de energie prin radiație, electronul însăși ar trebui să cadă pe nucleu și atomul nu ar avea stabilitate și nici existență. Însă, faptele contrazic aceste considerente ale fizicii clasice și ale electromagnetismului, atomul are stabilitate, nu emite un spectru continuu ci unul de linii. Pentru a se elimina astfel instabilitatea atomului și a existenței spectrului continuu, s-a emis un nou model de atom
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
să caute portițele ,,de sustragere de la obligații”. Urmează apoi cauzele de ordin legislativ ce permit existența unor astfel de stări grave de lucruri. În locul legilor simple și ferme fără norme de aplicabilitate ,cele existente sunt greoaie, de multe ori se contrazic și nu oferă posibilități simple de pildă pentru omologarea pensiunilor. Pentru un țăran român obișnuit și format pentru cultivarea pământului, crescutul vitelor sau cositul fânului, hățișul de acte pe care trebuie să le producă pentru omologare este ceva peste puterile
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
aspectul stabil al entității tematice, elementul invariabil al discursului, va îndeplini un rol definitoriu în echilibrarea ansamblului. Tema preludiului desfășoară o succesiune acordică ce înlănțuie trisonuri majore, minore și micșorate în stare directă. Acestea afirmă un do major iluzoriu permanent contrazis de bruiajul sonor produs prin suprapunerea evoluției arpegiate a acordurilor cu septimă mică plasate la interval de secundă mică față de motivul principal. Debussy explorează efectul sonor rezultat din opoziția clape albe/negre a celor două planuri, ce tind aproape să
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acest sens, cele două acorduri introductive oferă exemple concludente ale acestei abundențe sonore derivate din sfera tonalității. Geniul debussyst știe să afle calea evadării pentru emanațiile inovatoare ale spiritului său, ce vin de această dată să estompeze, dar nu să contrazică cu desăvîrșire principiile armoniei funcționale. Astfel, debutul motivului tematic principal afirmă acordurile subdominantei majore și relativei (fa# major și mi major) cu septimă mică și nonă mică, la care se adaugă sexta mare conținută în planul inferior al discursului. Aspectul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aurind conturul formelor în tainica feerie a nopții. La nivelul primei măsuri, efectul pedalei de rezonanță se va activa în mod anticipativ (pe parcursul pauzei introductive) în scopul de a evita o accentuare inoportună a acordului de debut, fapt ce ar contrazice concepția unei viziuni sonore născute din tăcere, din inefabilul unor trăiri prin excelență senzitive. Pentru ultimii trei timpi ai aceleiași măsuri, pedala se va schimba corespunzător înlănțuirii armonice, menținând ulterior pedala armonică de sol major cu septimă mică și treapta
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nona mare inserate ca note de pasaj ale planului superior) poate fi interpretată ca o metaforă sonoră a profilării personajului în prim planul imaginii. Dar, figura de-abia întrevăzută, fantasmă a unei închipuiri de-o clipă, apare în scurt timp „contrazisă” printr-o învăluire produsă de bruiajul sonor al secundelor suprapuse (Retenu). Tema dansului propriu-zis scintillant, doux (scânteietor, blând), ce apare o dată cu revenirea tempo-ului inițial (au mouvement), afirmă un motiv tematic sinuos redus doar la spațiul limitat al unei măsuri
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al unui alt tip de normalitate, el fiind antilogic, nu și alogic, pentru că alogicul aparține deja absurdului. Ar fi totuși prea mult să situăm fantasticul în pur imaginar. Situația fantastică se naște în real, ea reprezintă un mod de a contrazice veridicul. Presupune irealitatea unor întâmplări, dar oferă și destule argumente pentru a le lua în serios cu toată convingerea. Fantasticul reprezintă o lume creata de noi, ceva artificial, este lumea noastră proprie, iar forma pe care o ia depinde de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pe care acești turiști le pot admira sunt modelate de acțiunea vântului, a apei sau a gravitației, incluzând unele toponime înspăimântătoare: Coffin Peak, Hells Gate, Starvation Canyon, Dead Man Pass . Sărăcia învelișului vegetal, în care cactușii sunt dominanți, este uneori “contrazisă” de anumite momente de explozie vegetală, când deșertul “înflorește” ca urmare a precipitațiilor căzute. Situația însă e trecătoare, dar asta nu o face mai puțin spectaculoasă. Dar și peisajele fără vegetație - dunele de nisip care sunt prezente mai ales în
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în sistem”<footnote Alexandru Protopopescu, Romanul psihologic românesc, Teză de doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1976, p.98 footnote> Pornind de la ideea că Anton Holban este logic, și nu intuitiv, Eugen Ionescu ajunge totuși la concluzia descendenței franceze, fapt contrazis de Alexandru Protopopescu. Este evident că sub specia logicii și nu a emoției, toată genealogia, cu B. Constant și Amiel la bază, se dărâmă. Importantă rămâne imaginea unui sofist care caută logica adevărului sufletesc. Dacă romanul tradițional se alcătuia din
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fără intermedierea autoritară a creatorului său.”<footnote Ibidem, p. 51 footnote> Se renunță la infiltrarea scriitorului prin analiză în conștiința și evoluția personajului. Ca o dovadă a dorinței de obiectivitate, eroul este mereu confruntat cu alte puncte de vedere, este contrazis prin intermediul altor personaje. Această literatură instituie un punct de plecare în cercetarea realității psihologice, ridică întrebări la care se găsesc răspunsuri printre rânduri. Scriitorul nu soluționează problemele și nu dă verdicte, nu impune semnificații. Astfel, rămân ambiguități și mistere nedezlegate
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]