5,016 matches
-
de formator, mentor sau tutore (cei care facilitează realizarea învățării) este percepută și interpretată uneori de către cei care lucrează cu adulții ca o degradare a statutului lor. Multora dintre formatori le vine greu să organizeze și să stimuleze discuțiile, dezbaterile, controversele în cadrul grupului de cursanți (învățarea ca o construcție a cunoașterii), cu toate că cei mai mulți știu că volumul informațiilor oferite prin predare corelează negativ cu succesul și eficiența învățării realizate de elevi/cursanți și că, „cu cât se predă mai multă materie, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care îl bombardează neîncetat, tânărul știe să opereze decantări între ceea ce este esențial și neesențial, redundant. Mai apoi, el poate apela la diverse strategii de reactualizare a cunoștințelor, unele descoperite pe baza experienței sale personale. Dincolo de flacăra încă nestinsă a controverselor, ideea-forță care se distilează este că randamentul inteligenței se plasează, chiar dacă nu pe toată durata vârstei respective, la cotele cele mai ridicate. Detaliind, în consens cu Stepanova, cele mai înalte niveluri pe traseul inteligenței se înregistrează între 20 și 23
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deteriorările ce apar în sfera abilităților perceptive și a celor motrice, deteriorări ce se instalează în perioada de vârstă de 30-40 de ani. În continuare, vom degaja câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai frecventă opinie este aceea conform căreia vârsta adultă mijlocie nu generează modificări semnificative în sfera trăsăturilor de personalitate. Referitor la raportul intro/extraversiune, concluziile nu s-au decantat încă tranșant, așa că unii autori semnalează un ascendent
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rând, este strâns legată și de cel de-al treilea element (suportul organizațional), de resursele materiale și financiare disponibile în momentul respectiv în instituție. De asemenea, la nivelul conducerii instituției, dar și în psihologia organizațională, s-a impus, cu toate controversele, piramida trebuințelor a lui Maslow, ce indică limpede ierarhia nevoilor umane, dar și necesitatea satisfacerii acestora într-o anumită ordine. Astfel că, în vârful piramidei, se află nevoia de autoafirmare, autorealizare, ca nevoie de dezvoltare, dar satisfacerea ei depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea unui CV, a scrisorii de intenție); c) metode de explorare a oportunităților de pe piața muncii (consultare de publicații, broșuri, utilizarea internetului și a motoarelor de căutare, contactarea agențiilor de recrutare și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unei societăți în schimbare. De altfel, practica a demonstrat că granița dintre copilărie, tinerețe și vârsta adultă este uneori relativă, sub aspectul evoluției individuale și al nevoilor educaționale aferente. M. Knowles (apud Jarvis, 1983) încearcă să dea o soluționare și controversei legate de termenul adult. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, este considerată adultă persoana care a împlinit 18 ani. Se știe însă că, în diferite culturi, acest prag de vârstă este mai scăzut (14-16 ani, fiind considerată adultă persoana capabilă să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
inteligență aplicate persoanelor de vârsta a treia trebuie reconsiderate, pentru a-și dovedi fidelitatea și validitatea. Strategiile de cercetare utilizate pentru a înregistra schimbările în structurile intelectuale ale oamenilor pe măsura maturizării lor au constituit și ele un motiv de controverse între cercetători. Studiile secvențiale pot furniza date diferite, comparativ cu cercetările longitudinale. Botwinick (1986) arată că utilizarea metodei studiului transsecțional (cross - sectional method) poate mări artificial declinul datorat înaintării în vârstă, în vreme ce metoda studiului longitudinal îl poate minimaliza (apud Merriam
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de formator, mentor sau tutore (cei care facilitează realizarea învățării) este percepută și interpretată uneori de către cei care lucrează cu adulții ca o degradare a statutului lor. Multora dintre formatori le vine greu să organizeze și să stimuleze discuțiile, dezbaterile, controversele în cadrul grupului de cursanți (învățarea ca o construcție a cunoașterii), cu toate că cei mai mulți știu că volumul informațiilor oferite prin predare corelează negativ cu succesul și eficiența învățării realizate de elevi/cursanți și că, „cu cât se predă mai multă materie, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care îl bombardează neîncetat, tânărul știe să opereze decantări între ceea ce este esențial și neesențial, redundant. Mai apoi, el poate apela la diverse strategii de reactualizare a cunoștințelor, unele descoperite pe baza experienței sale personale. Dincolo de flacăra încă nestinsă a controverselor, ideea-forță care se distilează este că randamentul inteligenței se plasează, chiar dacă nu pe toată durata vârstei respective, la cotele cele mai ridicate. Detaliind, în consens cu Stepanova, cele mai înalte niveluri pe traseul inteligenței se înregistrează între 20 și 23
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deteriorările ce apar în sfera abilităților perceptive și a celor motrice, deteriorări ce se instalează în perioada de vârstă de 30-40 de ani. În continuare, vom degaja câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai frecventă opinie este aceea conform căreia vârsta adultă mijlocie nu generează modificări semnificative în sfera trăsăturilor de personalitate. Referitor la raportul intro/extraversiune, concluziile nu s-au decantat încă tranșant, așa că unii autori semnalează un ascendent
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rând, este strâns legată și de cel de-al treilea element (suportul organizațional), de resursele materiale și financiare disponibile în momentul respectiv în instituție. De asemenea, la nivelul conducerii instituției, dar și în psihologia organizațională, s-a impus, cu toate controversele, piramida trebuințelor a lui Maslow, ce indică limpede ierarhia nevoilor umane, dar și necesitatea satisfacerii acestora într-o anumită ordine. Astfel că, în vârful piramidei, se află nevoia de autoafirmare, autorealizare, ca nevoie de dezvoltare, dar satisfacerea ei depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea unui CV, a scrisorii de intenție); c) metode de explorare a oportunităților de pe piața muncii (consultare de publicații, broșuri, utilizarea internetului și a motoarelor de căutare, contactarea agențiilor de recrutare și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
carte ce va fi mărturie a autorității artistice a lui Alexa Visarion, remarcă pe care am făcut-o de la început. Am avut bucuria să pornesc în câteva "călătorii" tainice, în noapte, cu acest mare artist, străbătând împreună rafinamentul și furtuna controverselor, tărâmuri și delicii, totul în haina unor mari întâlniri. Nu pot să închei fără să nu amintesc o astfel de noapte prelungă, în care alături de noi era cel mai mare artist al Japoniei de astăzi Kazuyoshi Kushida. O legendă a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fie în film) un spectacol de puternică și modernă originalitate.[...] (Nicolae Ulieriu) George Constantin Colonelul Măruță, Octavian Cotescu Primarul și Victor Rebengiuc Eroul orb Înghițitorul de săbii cel de-al doilea film semnat de Alexa Visarion, a stârnit discuții, comentarii, controverse aprinse în jurul scenariului, consistenței dramaturgiei, modalității regizorale, dar pe deasupra tuturor a plutit sentimentul clar că ne aflăm în fața unui eveniment cinematografic. Eveniment, în sensul că filmul are ceva special și iese în afara locurilor comune cu care ne-am obișnuit de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a îmbolnăvit de nevroză obsesională, amplu zugrăvită sub pana carismatică a magistrului vienez, în studiul său Omul cu șobolani (1994c). Incendiarul complex Oedip, cotat ca unul din pilonii de bază în susținerea edificiului freudian, continuă să focalizeze numeroase dileme și controverse. De pildă, se contestă de către promotorii culturalismului american, pe baza unor cercetări antropologice redutabile, universalitatea razei de iradiere a Oedipului în afara spațiului occidental. La toate acestea se adaugă poziția acelor autori care conferă fenomenului o cu totul altă semnificație (Adler
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
plăți, precum și implicațiile pe care ar putea să le aibă implementarea unor măsuri menite să reducă sau să conducă la o eventuală reglementare ce vizează aceste plăți. Al doilea studiu al acestei părți abordează un subiect care continuă să genereze controverse În ceea ce privește statutul minorităților. „Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România”, semnat de Marcel Dediu, se subînscrie problematicii politicilor publice guvernamentale adresate minorității rome, susținând opinia conform căreia acestea au avut ca principal motor presiunile, procedurile și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
lor de decizietc "Politicile publice europene. Actorii Și puterea lor de decizie" Mirela Statetc "Mirela State" Rezumat Demersul de față abordează problematica procesului decizional național În cazul statelor membre UE după următoarea structură: introducerea ne familiarizează cu principalele teme de controversă ale guvernării europene. Prima parte este dedicată unei prezentări foarte succinte a principalelor demersuri teoretice care Încearcă să sintetizeze și să explice procesul de formare a politicilor publice europene. Partea a doua și a treia reprezintă o Încercare de a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru demersurile academice și empirice care abordează problema eficientizării procesului decizional și a elaborării și implementării politicilor publice? Pentru ca cititorul să-și poată formula propria opinie cu privire la problema care constituie subiectul analizei de față, voi prezenta succint marile teme de controversă ale guvernării europene, precum și principalele demersuri teoretice care Încearcă să sintetizeze și să explice procesul de formulare și implementare a politicilor publice europene. Analiza propriu-zisă se concentrează În ultimele două părți, care constituie, În același timp, și un demers de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
modificări a codului civil francez, ci au utilizat și proiectul italian de Cod civil, legea belgiană din 1851 pentru regimul ipotecar, au folosit în câteva locuri și dreptul vechi românesc, iar atunci când au întrebuințat Codul francez, au căutat să rezolve controversele, ținând seama de critici, de jurisprudență, de comentarii și au năzuit la o lucrare mai bună și mai la curent cu ideile timpului și ale țării noastre. Semnalând toate diferențele față de Codul francez care reprezentau un progres, Academicianul Andrei Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
El are anumite drepturi care își au doar originea îndepărtată în ordinea internațională, fiind inspirate de aceste norme. Dacă individul are anumite drepturi, acestea nu sunt opozabile decât statului al cărui cetățean este, și nu comunității internaționale a statelor 40. Controversa rămâne deschisă. Este cert, însă, că simultan cu procesul tot mai evident de generalizare a normelor democratice și ale statului de drept, a principiului alegerilor libere al căror efect nemijlocit este sporirea exigenței cetățenilor înșiși față de respectarea drepturilor și libertăților
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
conceptul de "modernizare a dreptului muncii" este utilizat diferit, fie pentru o reformare a dreptului muncii, fie pentru a răspunde cerințelor instituțiilor supranaționale ale Uniunii Europene (spre exemplu "reforma privind piața națională a muncii cerută de Uniunea Europeană pare a genera controverse și relevă puternice divizări ideologice"). Studiul semnala riscul ca dreptul muncii să se depărteze de tradițiile legislative naționale și de a pierde coerența regulilor sale. În aceste condiții, studiul pleda pentru extinderea funcțiilor tradiționale ale dreptului muncii atât asupra altor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
organizației CAER caracteristici supranaționale. În 1962, Gheorghiu-Dej, iar în 1963, Alexandru Bârlădeanu, reprezentant în Comitetul executiv al CAER, respingeau asemenea planuri sovietice, în numele respectării suveranității statelor membre. Iată cum descrie Bârlădeanu, omul care i-a spus "nu" lui Hrușciov, o controversă cu premierul sovietic, care avansase ideea unui plan coordonat pentru statele CAER: Spre sfârșitul cuvântului lui Hrușciov, am ridicat mâna, în semn că vreu să vorbesc. Hrușciov s-a făcut că nu mă vede și a continuat. Am ridicat, din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
probleme era chiar procesul CSCE, aflat în plină desfășurare. Guvernanții de la București aveau un interes major în încheierea cu succes a Conferinței și idei și poziții importante de promovat prin Actul Final; de aceea, ei nu doreau să adauge numeroaselor controverse existente în procesul negocierilor noi disensiuni în probleme cărora statele occidentale le acordau o atenție deosebită. În plus, prezența delegaților români la Helsinki și Geneva, contactele avute de ei cu reprezentanții celorlalte state participante, informațiile transmise factorilor de conducere din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sans qu'il soit nécessaire que l'on prouve sa faute. Quoique séduisante, bien reçue aussi par la doctrine et la jurisprudence roumaines 10, la théorie est restée seulement au niveau des réflexions, sans être consacrée au niveau législatif. La controverse a été reprise dans la doctrine française par André Tunc. Constatant que les dommages provoqués par les accidents viennent en premiers, étant statistiquement inévitables, qu'ils sont le résultat du hasard et non d'une faute impliquant la liberté du
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se aplice în raporturile "civile" ale individului cu societatea și ele vizează stabilirea unei armonii în cadrul comunitălii civile; b) diferența de natură este mai ales calitativă, dreptul umanitar avînd în vedere situația "cetățeanului inamic"; c) dreptul umanitar tinde să ignore "controversele și fluctualiile ideologice"; v. M. El Kouhene, Droit de la guèrre droits de l'homme, în "Studia diplomatica", Bruxelles, nr. 2, 1984, p. 207-208. Humanitarian Law, International Committee of the Red Cross, Geneva, 1966, p. 20-25; Th. Meron, On the Inadequate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]