5,124 matches
-
și ca parte a unei entități integratoare reprezentată prin Uniunea Europeană, În cadrul căreia se desfășoară, de asemenea, procese caracteristice globalizării. Sub cel din urmă aspect, se poate aprecia că forme ale procesului de globalizare sunt reprezentate de programele de stabilitate și convergență elaborate și actualizate de statele-membre ale Uniunii Europene, prin care acestea Își exprimă și intenția de a armoniza sistemele lor de impozite. Deși adaptările preconizate sau aplicate diferă ca Întindere și profunzime, de la un stat la altul, se poate observa
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de remarcat și faptul că dorința de a asigura funcționarea eficientă a Uniunii Economice și Monetare, Uniunea Europeană a elaborat prin Regulamentul CE nr. 2223/1996 (cu modificările ulterioare), un sistem 261 Done I., Ungureanu A., Cota unică de impozitare și convergența economiei naționale la UE, În volumul Integrarea României În UE. Oportunități și provocări, p. 240, www.ectap.ro/simpozion ager 2007 vol2.ro 433 european de conturi 262. Acesta este destinat să ofere, pe de o parte, o metodologie a standardelor, definițiilor, clasificărilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În vigoare din fiecare stat membru al Uniunii Europene, 262 Minea M., Costaș F., op. cit., p. 44-45 263 Matei Gh., Drăcea R., Evaluarea comparativă a sistemelor de impozitare În state membre ale UE, În volumul România În UE. Potențialul de Convergență, vol. II, 2007, www.ectap.ro, p. 364 434 nepermițând identificarea modificărilor intervenite și se află sub incidența unui anumit comportament al contribuțiilor, inclusiv În planul evaziunii fiscale. Potrivit metodologiei ESA 95, impozitele și contribuțiile sociale ar trebui să fie
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Academiei Române, București, 1992; 40. Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2008; 441 41. DONE I., IOV D.R., Sarcina fiscală și dimensiunea sa reală, http://www.upg-ploiești.ro 42. DONE I., UNGUREANU A., Cota unică de impozitare și convergența economiei naționale la UE, În volumul Integrarea României În UE. Oportunități și provocări, www.ectap.ro 43. DORNBUSCH R., FISCHER S., Macroeconomia, Editura Sedona, Timișoara, 1997; 44. DRAGOTĂ N., Considerații privind modul de calcul al soldurilor intermediare de gestiune și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Editura Economică, București,1997; 94. MANOLESCU GH. (coord.), Politici economice - concepte, instrumente, experiențe, Editura Economică, București, 1997; 95. MATEI GH., DRĂCEA R., Evaluarea comparativă a sistemelor de impozitare În state membre ale UE, În volumul România În UE. Potențialul de Convergență, vol. II, 2007, www.ectap.ro 96. MIHĂESCU S., Mecanismele financiar-monetare În procesul tranziției la economia de piață, Editura Sedcom Libris, Iași, 1999; 97. MINEA M. Ș., COSTAȘ C. F., Fiscalitatea În Europa la Începutul mileniului III, Editura Rosetti, București
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
1968, 7-111; Al. Tonik, Diplomele de înnobilare ale lui Nicolaus Olahus, RA, 1969, 1; Ivașcu, Ist. lit., I, 58-62; G. Mihăilă, Nicolaus Olahus, LRV, I, 250-255; Dicț. lit. 1900, 643-644; Ștefan Pascu, De la umanism la luminism, ST, 1993, 3-4; Popa, Convergențe, 7-12; Maria Capoianu, Nicolaus Olahus europeanul, București, 2000; Dicț. scriit. rom., III, 513-514; Dan Horia Mazilu, Un „Dracula” pe care Occidentul l-a ratat, București, 2001, 60, 99-105. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
fi mai lesne Înțeleasă În contrast cu modelul concurent, cel dezvoltat, În principal, de Alex Inkeles (dar subscriind, În același timp, la aceasta, printre alții, și Huntington, Portes, Treiman, Almond și Verba). Potrivit acestei abordări, modernitatea per se este un factor de convergență În primul rând prin intermediul multiplelor canale de comunicare În masă, de asemenea, prin „cultura Împărtășită” și larg răspândită a marilor organizații și, În același timp, cu ajutorul unor sisteme de educație din ce În ce mai asemănătoare și mai omogenizante, În timp aceste sisteme converg
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tocmai complementaritatea tipurilor lor spirituale. René Guénon desfășoară o hartă a tematicii metafizice în întreaga, infinita ei verticală, susținută abundent cu date din toate spațiile spirituale. Nu logica proprie fiecărei tradiții îl interesează în primul rînd pe Guénon, ci corespondențele, convergența tradițiilor în atacarea unui teritoriu care, în sine, e dincolo de specificul culturilor, are o supremă obiectivitate, e Universalul însuși. Opera lui Guénon e de luat, după mine, ca o structură orientativă de lectură pentru traseele specifice fiecărei tradiții spre Adevărul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să cerceteze beneficiile pe care dialogul interreligios, studiul comparativ al doctrinelor religioase le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de dogmă esențială, unde dialogul nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel întrupat în istorie. Teologii musulmani ortodocși văd Unul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mod sînt de integrat toate modurile bune, iar nu particularitățile lor. Fiindcă omul doar un lucru poate lucra, iar nu toate lucrurile deodată. Trebuie să fie acel lucru, unul, și în acel unul, să le preia pe toate. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net relativismului, căci relativismul constă în a zăbovi indefinit pe teritoriul particularului, cu atenția fixată pe evantaiul modurilor între care eziți, între care alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe toate. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net relativismului, căci relativismul constă în a zăbovi indefinit pe teritoriul particularului, cu atenția fixată pe evantaiul modurilor între care eziți, între care alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net fundamentalismului, căci acesta din urmă ridică particularitatea unui singur mod la rang absolut. Prea adesea conflictuală, diversitatea religioasă pe care globalizarea o face de neocolit, căreia modernitatea tîrzie îi dă statut legitim poate fi, dimpotrivă, un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu permitea sedentarizarea celor din urmă, transformarea lor în obiectivări autosuficiente. Dimpotrivă, toate aceste explicitări care, pentru Cusanus, sînt entitățile înseși ale lumii urmează logica convergenței către Termenul divin, în care se află înfășurată realitatea lor deplină ; ele își regăsesc astfel condiția adevărată, libertatea, fiind dezlegate de limitările contracției spune Scholem. Peter Brown, amintind de această temă în lucrarea Trupul și societatea (traducere de Ioana Zirra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noutate, are condiții să devină o temă proaspătă de interogație. Căci dinaintea ei resimțim, mai mult decît în alte epoci, nedumerire, nesiguranță, uimire. Nu mai recurgem la soluțiile vechi, moștenite pentru a articula cei doi termeni, iar punctul lor de convergență participarea libertății umane la libertatea absolută ne scapă, a ieșit din orizontul nostru mental, nu mai avem treze capacitățile necesare pentru a-l atinge. Pe de o parte, obiectivitatea transcendenței a pălit în conștiința comună, de vreme ce ea nu mai este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca punct de pornire al unui traseu pe care omul îl are dat virtualmente în interiorul lui. Pentru aceste tradiții, omul e prin excelență ființă dinamică, vector vertical. Starea lui de fapt e doar o pistă de lansare, aspectul incoativ al convergenței spre modelul lui universal. în termenii religiilor monoteiste, universalul în noi este chipul divin reflectat în inima profundă. Acestui chip, Unu, fiecare om îi oferă o oglindă unică, proprie, personală, iar prin dinamica asemănării fiecare persoană tinde să se împlinească
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înalte căci casa e lucru întemeiat, stabil, închis între limite fixe, la condiția înaintării, care folosește limitele drept praguri dincolo de care e de trecut. Condusă de un acut simț al infinitului, ființa utilizează atunci fiecare prag pentru a-și intensifica convergența spre țintă. Limitele fixe ale casei sînt înlocuite de limite mobilizatoare, transparente : ele devin corturi care vorbesc despre popasuri scurte, despre starea însăși a călătoriei, despre absorbirea condiționărilor specifice unui nivel de existență pentru a porni mai departe. A te
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar pe cîțiva dintre cei de inspirație creștină înclină să dea preeminență modelului vertical intensificat. Pentru ei, distanța reprezintă calea unei aprige convergențe spre divin ; le dă elanul pentru o experiență unitivă care, pe unii, îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre coprezența celor două modele, nu mai trebuie spus că ea nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-i intensifica misterul, a provoca explozia literei lui2 în sfîrșit, științele religiei pot contribui, după mine, la stîrnirea uimirii prin însuși faptul că ne înfățișează diversitatea culturilor spirituale și a modurilor de a concepe transcendentul. în fața acestei diversități cu concordanțele, convergențele ei, dar și cu logica ireductibilă a fiecărei tradiții , putem presimți diferența de nivel dintre formele sub care transcendentul se comunică și natura lui de neîngrădit, incomprehensibilă. Putem aproxima astfel distanța verticală care, despărțindu-ne de el, ne interpelează. Pluralismul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pledează pentru depășirea concepției defensive privind diferențele (acceptăm din respect sau de nevoie, ca să trăim în pace, profilul celuilalt, așa cum el ni-l acceptă pe al nostru), pentru a gîndi, în schimb, deosebirile în coprezența lor îmbogățitoare. Fuziunea, completarea mutuală, convergența perspectivelor individuale sau de grup, iar nu omogenizarea lor ar fi strategia dezirabilă în democrația americană actuală. Ea i-ar conduce pe actorii politici sau sociali, participanți la o înfruntare/dezbatere, către un punct de vedere mai amplu, împlinitor pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în diversitate nu apare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
propriu-zis spirituale ale diversității. Atenția față de semenul diferit, tensiunea dintre identitatea statică și cea dinamică a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot căpăta un profil acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare, la modele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-ți asuma propria credință considerînd-o convergentă cu celelalte nu înseamnă relativizarea ei, ci o bună dovadă a universalității ei, a faptului că ea conduce efectiv spre acel Pol din care decurg toate credințele. Pentru André Scrima, a concepe religiile în convergență polară obligă la rigoare și, în același timp, la creativitate teologică : a descoperi din interiorul propriului meu loc teologic căile unei depășiri fără renegare. Chiar în spațiul aceleiași credințe, aspectele diversității capătă astăzi o relevanță nouă, sînt considerate ceva important
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îndemnată să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea și creativitatea persoanei pe care Cusanus le gîndește cu o îndrăzneală foarte modernă aici se investesc, aici își găsesc cîmpul de dezvoltare nelimitată : în dialogul propriei perspective cu Privirea divină, în convergența participativă spre ea. Omul are simultan conștiința că se află într-un dialog unic, intim, absolut cu această Privire și că toate persoanele au același tip de raport cu ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
divină, în convergența participativă spre ea. Omul are simultan conștiința că se află într-un dialog unic, intim, absolut cu această Privire și că toate persoanele au același tip de raport cu ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea de tip cusan, nu numai că persoana în singularitatea ei nu e subordonată unei ierarhii sau autorități colective, obiectivate, dar asupra libertății și a demnității ei nu apasă nici o dogmă culpabilizantă, de tipul căderii, nici o catastrofă primordială care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]