7,252 matches
-
de la numele unuia dintre însoțitorii zeului Ares, Deimos (Teroarea), care, alături de Phobos (Spaima), apare în descrierile mai multor autori greci, începând cu Hesiod. Îmi propun să încep cu prefigurările temei, creionate sporadic și spontan, în Letopisețul Țării Moldovei, de un cronicar moldovean școlit în Polonia, Miron Costin (este vorba despre două episoade alerte și uimitor de moderne, primul, pur istoric, având în centru uciderea "mandarinului" domnitorului Iliaș, grecul Batiște Veveli, iar al doilea, memorialistic, fiind axat asupra descrierii unei invazii a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pot descoperi în narațiunea istorică a lui Miron Costin. Boierul moldovean este considerat de G.G. Ursu (și ideea nu este singulară printre cercetătorii literaturii vechi; aparent, numai Magdalena Popescu și, mai recent, Nicolae Manolescu fac opinie separată) "[p]rimul mare cronicar memorialist în limba română" (1972: 33)68. Inspirat de Chronicon gestorum in Europa singulariorum a lui Paul Piasecius (numele latinizat al episcopului polonez Piasecki), Letopisețul Țării Moldovei continuă cronica lui Grigore Ureche, de la sfârșitul celei de-a doua domnii a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
episcopului polonez Piasecki), Letopisețul Țării Moldovei continuă cronica lui Grigore Ureche, de la sfârșitul celei de-a doua domnii a lui Aron-vodă, poreclit Tiranul (1595) până la întronarea lui Dabija-vodă (1661), acoperind, așadar, ceva mai mult de o jumătate de secol (Spre deosebire de cronicarii munteni, munciți de orgolii și vânduți domnitorilor sau facțiunilor boierești mai puternice ori mai generoase, cei moldoveni au bunul-simț să lucreze în consonanță și să-și continue unul altuia letopisețele: de la Costin, ștafeta este preluată de Ion Neculce). După cum observă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o descriere a uciderii omului de încredere al domnitorului Alexandru Iliaș, grecul Batiște Veveli, iar al doilea, prezent în capitolul al douăzecilea, reprezintă tabloul unei invazii a lăcustelor, episod trăit de Costin însuși în tinerețe, în perioada studiilor poloneze 70. Cronicarul are stofă de moralist, dar, din păcate, nu deține cultura unor Machiavelli sau Castiglione ca să scrie tratate savante despre etica guvernării. Acest irepresibil instinct didactic îl determină pe Costin să pregătească, stilistic, violenta moarte a lui Batiște prin inserarea câtorva
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
efecte devastatoare: Cădea și la popasuri, însă unde mânea, rămânea pământul negru, împuțit. Nice frundze, nice pai, ori de iarbă, ori de sămănătură, nu rămânea". Implicarea divină nu mai poate fi exclusă, fie din superstiția gândirii medievale, fie din penchant-ul cronicarului pentru morala cu iz bisericesc: "Și să cunoaște și unde poposiia, că era locul nu așa negru la popas, ca la masul acelei mâniei a lui Dumnedzău". Spre final, lectorul află că invazia, despre care crezuse că se întinde pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ale narațiunii, proza lui Costin îi poate oferi lectorului curios de astăzi plăcerea descoperirii unor nestemate descriptive, ascunse neglijent în ganga puțin ofertantă a evocării istorice. Cele câteva oaze de teroare scripturală descrise și analizate demonstrează vocația de scriitor a cronicarului și anticipează dezvoltarea epică a literaturii române. 2.2. Teroarea naturală Din perspectiva naratorului, proza care subîntinde această categorie estetică de nișă este, surprinzător sau nu, relativ puțin frecventată atât în literatura română, cât și în cea universală. Motivul rezidă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Nuvela istorică Alexandru Lăpușneanul (1840) deține toate ingredientele pentru a fi proiectată, rapid, în galeria capodoperelor (cu atât mai mult, cu cât nimic din literatura română nu o prevestește, exceptând, dacă este să fiu indulgent, nucleele beletristice din Letopisețele marilor cronicari moldoveni): are structură fermă, intrigă palpitantă și personaje creionate convingător. Chiar dacă restul operei lui Negruzzi s-ar fi pierdut, inclusiv valoaroasele povestiri Zoe (1829) și O alergare de cai (1840), ca și Fiziologia provințialului (1840), această bucată singură ar fi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a întunecatului deceniu literar nouă. Pefață de Al. Cistelecan. București: Ed. Cartea Românească, 2006. Țurcanu, Florin. Mircea Eliade. Prizonierul istoriei. Traducere de Monica Anghel și Dragoș Dodu. Prefață de Zoe Petre. Bucrești: Ed. Humanitas, 2007. Ursu, G.G. Memorialistica în opera cronicarilor. București: Ed. Minerva, 1972. Varma, Devendra P. The Gothic Flame. New York: Russell and Russell, 1966. Vârgolici, Teodor. Dimitrie Bolintineanu și epoca sa. București: Ed. Minerva, 1971. ---. Gala Galaction. București: Ed. pentru Literatură, 1967. ---. Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu. București
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
suplimentare legate de acest concept, cf. Negrici, 1977: passim. 70 În legătură cu acesta din urmă, Dumitru Velciu observă că "[v]aloarea artistică a acestui pasaj și măsura însemnată în care a acționat asupra sensibilității cititorilor a determinat și pe un alt cronicar de mai târziu, care îl citise neîndoielnic pe Miron Costin, să încerce un tablou asemănător" (1973: 223). 71 Acest motiv stă la baza poemului filosofic Viața lumii. 72 Și Eugen Negrici scrie că, în mod evident, "[c]ruzimea colectivă a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în întreg secolul al XIX-lea, când s-au intensificat industrializarea, școlarizarea urbană, satele rămânând la vechile tradiții. În aceste cadre, plus influențele acumulate în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, au putut să apară și "filosofii". După cronicari, în special Miron Costin (1633-1691), autor de cronici și al poemului filosofic din anul 1672 Viața lumii, sincron cu Psalmii lui Dosoftei, interesul pentru filosofie s-a consolidat în circa două secole prin contribuțiile lui Dimitrie și fiul său Antioh
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1453-1490. El l-a ajutat pe Vlad Țepeș să-și recucerească tronul de la Laiotă Basarab, iar în confruntarea cu Ștefan cel Mare a pierdut la Baia o bătălie. Polonia secolului al XVII-lea a interacționat cu Moldova aceluiași timp prin intermediul cronicarului și marelui vornic al Moldovei Miron Costin, care învățase la colegiile iezuite din Bar și Camenița (Polonia). În Cacica de astăzi sunt minoritari polonezi respectați. În anii 1930 când își elabora cartea, Hazard trăia consecințele dramaticei crize economice-sociale apărută în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
România, Asociația Criticilor de Film pe 2008 pentru profesionalismul întregii activității publicistice, Premiul (Cartea anului 2009) a USRFiliala Dobrogea pentru volumul Cinema (povestiri) (2009). Este membru USR și UCIN din 2010, membru RAAS (Romanian Association for American Studies), membru ALGCR, cronicar de film și redactor adjunct al revistei România literară, redactor al revistei Ex Ponto. Text, imagine, metatext și director al departamentului "Ideologie și cultură" din cadrul IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc). Angelo Mitchievici, Simbolism și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la care au luat parte regele, regina și principesa Marioara, carnaval desfășurat în saloanele ambasadei engleze unde amfitrion a fost chiar Sir Herbert Deerling, ministrul Angliei, regina apare în veșmintele unei împărătese bizantine. Articolul intitulat "Carnavalul", redactat probabil de un cronicar monden care-și păstrează anonimatul, este însoțit de reproducerile câtorva fotografii ale cabinetului de fotografie "Foto Julietta". Textul însoțitor este elocvent pentru o viziune înnobilată asupra culturii bizantine pe care casa regală și-o apropie: "Ca o caracterizare a acestor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
jokeul, este un erou al boemei, îmbrăcat elegant, o ținută care impune și la care adaugă o serie de nonconformisme bine plasate prin fraza memorabilă. Modern și cosmopolit, un sportsman, Luchian conduce bicicleta și este remarcat de Claymoor (Mișu Văcărescu), cronicarul prin excelență al vieții mondene, iar spiritul de frondă îl conduce la o serie de lovituri norocoase. Intră în "Cercul artistic literar", în "Intim club" (1885-1886), pentru ca în 1893 să expună la Cercul artistic și în 1896 să fie printre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
publicul interesat. Într-adevăr, atât partea literară, cât și partea artistică cuprind nume semnificative din spațiul cultural românesc și occidental, mai ales pentru gustul Secession, Jugendstil, simbolisto-decadent al epocii. Partea literară reunește nume precum: L. Bachelin, critic de artă și cronicar experimentat la L'Indépendance Roumaine, Charles-Adolphe Cantacuzene, prieten al lui Mallarmé, autor a numeroase volume de poezie simbolistă în limba franceză 502, poetul romantico-simbolist Mircea Demetriad cu unele poezii reușite, Ion C. Bacalbașa, critic și romancier, Alexandru Bogdan-Pitești, principalul critic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lipsite de aparatul critic, de metodologie, de ipoteze de lucru ș.a. Evident, am căutat să fructificăm din aceste lucrări numai datele care au acoperire documentară. În cazul lucrărilor realizate de-a lungul primelor patru decenii ale secolului al XX-lea - „cronicarii” Costache Radu (prima ediție a Bacăului de la 1850 la 1900 datează din anul 1906), Grigore Tabacaru (1930) și Grigore Grigorovici (1933) -, multe din informațiile preluate au ca justificare valoarea memorialistică a acestora. De asemenea, informații extrem de utile pentru creionarea evoluției
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
românilor din sfera economică spre cea administrativă. Negustoria și afacerile românilor nu au fost lăsate moștenire generațiilor viitoare, părinții preferând să-și îndrepte copiii spre posturile sigure și, relativ, bine plătite din instituțiile statului. Pe de altă parte, așa cum menționează „cronicarul”, trendul acesta ar fi fost stimulat și de extinderea concurenței neloiale: „înmulțindu-se numărul străinilor, a început și concurența curată și cea necurată”. Este interesant de amintit faptul că aceste realități economice au fost consemnate într-o perioadă în care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Și tot pentru ca să se știe, un remember al autorului, așa cum a trăit el zilele lui decembrie 1989, dacă atunci „a fost sau n-a fost” revoltă la Vaslui sau aici este doar „locul unde nu s-a întâmplat nimic”. Condeiul cronicarului aleargă pe hârtie atins de amenințarea veșniciei, pentru gândul că vrea să se știe. Și pentru că în Istorie, ca în viața omenească, Uitarea e sinonimul Morții! Lucian-Valeriu LEFTER CAPITOLUL I Răscoala țărănească de la 1907 în județul Vaslui Despre această mișcare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
IAȘI 2008 Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii La numai 22 ani, junele Titu Maiorescu este trimis în Moldova, la Iași, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu misiunea de a reorganiza școlile. În februarie 1863, după câteva luni de acomodare în cetatea cronicarilor, a bisericilor, a pașoptiștilor de tip Mihail Kogălniceanu (a se vedea programul revistei "Dacia li-terară", Iași, 1840), tânărul transilvan cu înalte studii europene inaugurează un ciclu de conferințe pe teme de educație, estetică și psihologie. Din 1864, i se adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
acest trend cu mai multă rigoare și să recunoaștem că ceea ce a produs Junimea în ultima parte a secolului XIX venea dintr-o tradiție, dintr-o fază anterioară, în care Moldova dăduse destule semne consonante. Acestei atitudini îi aparțin marii cronicari din secolul XVII, ca și Dimitrie Cantemir, care a dat și o definiție critică a poporului român, a moldovenilor în primul rând. Asistăm apoi la discursul lui Kogălniceanu și la alte demersuri, până când s-a simțit nevoia unei limpeziri mai
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Fiske, John Hartley Shimon Peres. De la Dimona la Oslo, Ileana Cudalb România și cele trei războaie mondiale, Alexandru Popescu Redactor: Lucian Dîrdală Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2003 • Apărut: 2003 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nu găsește ca vinovată propria schimbare, ci acuză însăși schimbarea: a mentalităților, a vremurilor, a tinerilor literați de aceea scrie cu năduf mai departe: Au dat în viața noastră literară năvală scriitori pentru care limba poporului e bădărănească și sărăcăcioasă, cronicarii sunt seci, cărțile bisericești sunt stupide, iar scriitorii mai bătrâni s-au învechit... Opoziția pe care o întâmpină în rândul noii generații de cititori, de scriitori nu l-a determinat să lase penelul, ba dimpotrivă: l-a îndârjit. În virtutea convingerilor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Contemplatorul solitar. Introducere în opera lui Vasile Lovinescu William Thackeray, Rebecca și Rowena Tzvetan Todorov, Cucerirea Americii Dumitru Țepeneag, Întoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite Format 1/16 (61x86) Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • Str. Cronicar Mustea nr. 17 • CP. 161 • Cod 6600 • Tel: 032/233800 • Fax: 032/230197 IV GABRIELA ADAMEȘTEANU PREFAȚĂ I 172 RAOUL GIRARDET MITURI ȘI MITOLOGII POLITICE 171
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
În noi Înșine, vom găsi mai repede calea pe care o vom lua În viitor. Legătura dintre generații nu poate cunoaște rupturi. Așadar să nu lăsăm nescrise chiar și puținele date pe care le aflăm după multă trudă, fiindcă, vorba cronicarului, altfel Îi va fi inimii durere. A nu rămâne după noi oricât de puține informații despre cei care au trudit În vremuri nu tocmai ușoare, ar Însemna o lașitate pentru noi, care am descălțat cei dintâi opincile și am Îmbrăcat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ca unic autor, Metodica predării sociologiei (2003), iar ca și coautor, Tehnici avansate de analiză în științele sociale (2003). Mircea Agabrian, Vlad Milea, Parteneriate școalăfamiliecomunitate. Studiu de caz (c) 2005 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: AGABRIAN, MIRCEA Parteneriate școală-familie-comunitate: studiu de caz / Mircea Agabrian, Vlad Millea. Iași: Institutul European, 2005 Bibliogr. ISBN 973-611-339-6 I. Millea, Vlad 37:352 Reproducerea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]