6,333 matches
-
pentru investitura de maestru, el e înseninat, robust și calm, căci a fost mai puternic decât pasiunea lui. Se salută, își vorbesc fără patimă, fără spaime sau tremur, ca și când i-ar lega o veche și strânsă prietenie: Persida era fată cuminte și pusese în gândul ei toate la cale; ochii ei însă erau duși mereu după dânsul și râdeau când se întâlneau cu ai lui. Parcă-i era frate, parcă-i era copil, parcă-i era rupt din suflet, atât de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
astăzi doar de un documentar cinematografic reușit. Precum evoluează eroii pe parcursul derulării acțiunii într-un film, tot astfel remarcăm în cazul personajelor lui Slavici o transformare a fiecăruia dintre acestea și a relațiilor lor pe parcursul romanului. Națl cel atât de cuminte, se va abrutiza treptat, pentru ca ulterior să redevină cel mai bun băiat cum îl vedea maica Aegidia înaintea îndrăgostirii de Persida. Hubăr, bărbat în toată firea și cumsecade altădată, nu va înțelege niciodată că și-a nenorocit copilul retrăgându-l
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nechibzuit și risipitor. După nașterea copilului său, întrega familia va căpăta o altă așezare. Responsabilizat acum, bărbatul face cârciuma atât de profitabilă, încât, la preluarea măcelăriei lui Hubăr, Națl se gândește să încredințeze hanul fratelui său vitreg Bandi care tânăr, cuminte și harnic n-o va duce rău aici. 4.3. Fală goală, tașcă ușoară " Am început să cred scrie Roger Caillois în capitolul introductiv al eseului său În inima fantasticului că fantasticul ține mai curând de modul în care este
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și copil, concretizat prin câteva dihotomii specifice procesului educațional: a) profesorul predă, iar elevii sunt învățați; b) profesorul știe totul în vreme ce elevii nu știu nimic; c) profesorul gândește în vreme ce elevii sunt țintele gandurilor sale; d) profesorul vorbește în vreme ce elevii ascultă cuminți; e) profesorul disciplinează, în vreme ce elevii sunt disciplinați; f) profesorul alege și își impune alegerea în vreme ce elevii se conformează; g) profesorul acționează în vreme ce elevii au iluzia că acționează prin intermediul acțiunii profesorului; h) profesorul alege conținutul programului în vreme ce elevii (care nu au
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fânul, Ionuț Îi ducea la adăpat la pârâu, cam la vreo cinci sute de metri. Până să se Întoarcă Ionuț cu boii de la adăpat, badea Vasile Își mai drăgosti puțin tânăra nevastă, Nastasia. Palinca Îi pusese sângele În mișcare. Stai cuminte că Îndată se Întoarce Ionuț cu boii! se prefăcu a-l certa tânăra nevastă. Lasă, că n-o fi foc, Îi răspunse bărbatul În timp ce printre brazi se zărea Ionuț care se Întorcea cu boii. Cum v-a cântat cucul, În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
le Întâmpină vesel Încă de la deschiderea portiței, gudurându-se pe lângă Anuța. Sărea cu picioarele din față până la brâu, gata să-i dea jos traista În care erau așezate găluștele toarse de mama și cămașa la care lucra cu migală. Stai cuminte, răule, că-mi dai traista jos! Acuși te cârpesc cu furca de tors și n-o să-ți mai ardă de joacă! Rușinat parcă de amenințarea cu furca de tors, câinele se astâmpără, continuând Însă să se gudure pe lângă picioarele lor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
viață bine împământenită la români, filozofie ce le înnobilează destinele. CAPRA CU TREI IEZI ( Poveste ) p. 13, r. 3 5 : „Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte” savurarea vieții începe încă de la vârste fragede, potrivit caracterului fiecărei persoane, potrivit construcției sale interioare; motivul popular, regăsit și în basme , al superiorității mezinului; p. 15, r. 19 20 : „frica-i din raiu, sărmana” de multe ori, în popor, frica
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
altora; r. 27 28 : „Vorba dulce mult aduce” spiritul calm și vorba domoală dau rezultate mult mai bune într-o discuție decât violența sau duritatea limbajului; p. 191, r. 11 12 : „Un nebun arunc-o peatră în baltă, și zece cuminți n-o pot scoate” o vorbă spusă fără cuget nu poate fi îndreptată nici cu eforturi inteligente și prompte; III. p. 194, r. 3 : „cei ce scot sabia, de sabie vor peri” duritatea și violența vor fi răsplătite, mai devreme
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
care se transformă adesea în mijloc de influențare a opiniei și atitudinii celorlalți, neglijându-se și chiar ignorându-se intelectul. CUNOAȘTE-TE PRE TINE ÎNSUȚI p. 171, r. 2 5 : „Când mă ia lume-nainte, Ori de prost, ori de cuminte, Ori de bine, ori de rău, De asta habar n-am eu.” atitudinea admirativă sau dezaprobatoare a celorlalți, fundamentată pe argumente concrete sau pe aparențe, nu este luată în considerare de persoana în cauză. POEZII POPULARE p. 172, r. 10
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Reprezentativ. Ilustrăm afirmația cu cîteva răspunsuri ale părinților intervievați. S1: La școală, cînd ne întîlnim la ședințe cu diriginta, în afară de faptul că ne spune: asta este programa, atîta trebuie copilul să învețe la mate, atîta la română, să fie copii cuminți, să învețe, altceva nu povestim. S2: Pînă acuma nu am văzut să fie ceva activități care să implice și familia și școala și comunitatea, deci nu există așa ceva. S3: Niciodată nu s-a pus problema unei activități de parteneriat care
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de superioară calitate, regală, precum dantela belgiană, de Bruges. Câțiva pistrui i se zbenguiau pe tenul alb și curat al feței...” în prima parte a romanului, scriitorul oferă o primă fază de școlire a copilului-adolescentin Timi, în ipostaza de „bebeluș cuminte și dodoloț”. Precum un „ursuleț panda”, el pare a degaja în jurul său drăgăOășenie, blândețe, sensibilitate, dorințe și discreție. Poate de aceea și colega lui, Rita, se lipește de el cu „dantelată tandrețe”. Nimic inofensiv, nimic fariseic... în ceea ce-l privește
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
după ușă, unde de abia se zărea, noul venit era un flăcău de la țară, de vreo 15 ani, și mai înalt decît oricare dintre noi. Avea părul tăiat drept pe frunte, ca un țîrcovnic de sat, un aer de băiat cuminte și foarte fîstîcit. Cu toate că nu era prea lat în spete, surtucul de postav verde, cu nasturi negri, îl strîngea pesemne pe la subsuori și lăsa să se vadă prin deschizătura răsfrîntă a mînecii niște încheieturi roșii, deprinse să fie goale. Pulpele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mimarea unor acțiuni/trăiri, mișcarea, aplauze. Desfășurarea jocului: Un copil numit de învățător va fi poștașul. Poștașul sosește și bate la ușă. Copiii: ,,Cine -i acolo?” Poștașul; ,,Poștașul” Copiii: ,,Și ce ne aduci?” 26 Poștașul : ,,O scrisorică pentru un copil cuminte.” Copiii: ,,Să poftească să intre!” Poștașul dă o scrisoare unui copil. Copilul care primește scrisoarea trebuie să răspundă la întrebarea: ,,De la cine ai primit scrisoarea.?”( întrebarea poate fi pusă de educator sau de alt copil cu scopul de a antrena
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
oțel ai automobilelor, de dragul celor două roți subțiri, care le pot prelungi ființa fizică și spirituală” (Geo Bogza) “Un copil, când jocu-i place, Toată lumea joc îi face. Iar el toate le pricepe Și cu ele-un joc începe.” (Jucăriile celui cuminte) George Coșbuc Societatea actuală se caracterizează prin activități preponderant unilaterale, sedentare, solicitări psihice intense, stres, probleme de nutriție, lipsa activităților în aer liber și limitarea efortului fizic. În aceste condiții rolul disciplinei educație fizică, a jocurilor în aer liber devine
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
consacrate cu prilejul plecării de pe aeroportul din București și de întâmpinare la întoarcere, pe drumul de la aeroport spre centrul orașului. Aceleași fotografii, în alb-negru, retușate, ale cuplului veșnic senin în maturitatea sa. Un cuplu salutând mulțimea. Elena, coafată îngrijit și cuminte, cu părul strâns, cu rochiile ei înflorate, strânse în talie, cu taioarele cu fuste plisate, cu fruntea liberă, cu puține riduri. Nicolae Ceaușescu, mic de statură, cu pieptul ușor bombat, cu brațele scurte atârnând și cu acel surâs pieziș și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pe care nenorocita mamă le vede predestinate unei vieți liniștite: "Ei, Marie, tu știi puține. Nu-ți doresc să știi vreodată prea multe! [...] Voi o să fiți fericiți. Îl cunosc eu bine pe Gică. E un suflet nobil, un om drept, cuminte și sănătos, mai ales sănătos în toată puterea cuvântului". Prin urmare, cheia reușitei în căsnicie pare să fie sănătatea bărbatului și inocența femeii, lucru confirmat nu doar de intuiția Anei, ci și de binecuvântarea primită de Gică de la părintele sinucigaș
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fără a mai angaja un conflict "real" între protagoniștii cuplului erotic. După traumatizanta aventură cu Mab, franțuzoaica sinucigașă, nefericitul Andrei se întoarce acasă, într-un orășel de provincie din nordul Moldovei, pentru a-și căuta liniștea de care sufletul său cuminte avea atâta nevoie. Convalescentul practică deci, terapeutic, fuga de realitate și de femeie, ca într-un "joc de-a vacanța" menit să-i aducă binefăcătoarele mângâieri ale deconectării, uitarea de sine177. Neputându-se totuși schimba peste noapte, bărbatul cade din
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
n-ar fi, în consecință, decât "încă una din minciunile comediei amorului", deoarece iubirea "e egoistă și nu merge decât spre scopul unic al realizării ei proprii". Cu acești susținători fanatici ai amorului-pasiune nu este de acord Mia Sterian, femeie cuminte, cu suflet "curat românesc", trecută de 40 de ani, de o frumusețe blândă, strălucind "prin rezervă și demnitate". Mia aduce discuția într-un orizont etic și reabilitează atât dragostea ("sentiment multiplu și nuanțat" ce "ne poate rezerva și surpriza omeniei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
accidentului. Drumul lui în noapte nu-l păzește decît luna, de la distanță. Nu-i rămîn, la deșteptare și în zori, decît vagi amintiri de vis nebulos; că l-a vegheat la un popas de casă rustică o babă răbdătoare și cuminte ori că s-a odihnit sub streașina unui munte neguros; iar cînd a reapărut la orizont, i-a trebuit vreme să iasă din amorțire și să-și recapete culoare. Cealaltă baladă, Dobrișean, desfășoară același inventar de reprezentări și de stări
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai fredonăm câte o melodie de care ne amintim. Cu câteva zile înainte de a veni sărbătorile de iarnă uitam de năzbâtiile cotidiene și deveneam foarte liniștiți și ascultători, pentrucă venea Ajunul și Moș Crăciun nu aducea daruri decât la copiii cuminți. O întrebam pe mama cu ce s-o ajutăm la treabă. Mama râdea știind de ce am devenit brusc așa de buni copii. N-avea nevoie de ajutorul nostru. Câte o găleată de apă mai aducea fratele cel mare. Tot el
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cred că atunci, după război, lumea umbla cu celularul legat de gât iar pe pârâu trecea numai lapte și miere. Într-o zi eram, ca de obicei, în cimitirul de epave cu prietenii mei, Țuți, Victor, Sandu, Aurel. Virgil, băiat cuminte, venit dintr-un sat, Cârpiți, astăzi Victoria, stătea la niște rude, nu venea niciodată cu noi, poate de frică. Adunasem multe artificii, care erau ca macaroanele, cu gaură sau plate, ca tăițeii de casă. Erau pregătite pentru a le pune
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la lansetă șălăiași de 300-500 de gr. bucata, încât ne-am umplut juvelnicele. Eram fericiți, și datorită peștelui prins, dar mai cu seamă datorită vinului negru. Nu mâncasem nimic de ieri, dar nici foame nu ne era. Fârtații noștri stăteau cuminți cu mâinile la spate, și din când în când se întorceau de pe o parte pe alta, de frig. Cel cu gaura în fund mai gemea din când în când, implorând milă, dar eu mă făceam că nu-l văd. Am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ea și fără să ajung s-o ating, a sărit în sus și s-a vărsat pe jumătate. Am crezut că cineva, pe sub masă, a pus picior peste picior și a zgâlțâit masa, dar nu era așa, căci toți stăteam cuminți și halba a sărit în sus din senin. S-au uitat toți la mine mirați, eu m-am uitat la ei și-am căzut pe gânduri. Nu mai spun că berea vărsată a udat pantalonii unui bun amic ce se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
De ce? Pentru că n-ar reuși s-o realizeze aidoma și ceea ce ar prezenta pe scenă n-ar place decât tipilor din Texas sau Maroc. Unui nebun i-ar fi mai ușor; ar ieși în curtea spitalului, mă refer la cei cuminți, s-ar uita la un pom fructifer, indiferent dacă ar fi iarna, primăvara sau vara, ar pipăi scoarța copacului cu mâna și coroana lui cu privirea și ar spune simplu: "E frumoasă, dom-le!", după care ar deveni la fel de indiferent
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
apucat, săracul, să cunoască frumusețea aceea a mea, și nici să devină prinț, căci s-a stins din viață. Pe când trăia acest prieten al meu, profesor de acordeon la o școală populară de artă, a lăsat o soție frumoasă și cuminte și un băiețel, care tocmai atunci avea nevoie mai mult de tată, și a plecat după un alt dor, aprins, după cum spunea el. A aruncat la spate aceste valori și traiul tihnit și s-a dus așa cum îl chema destinul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]