6,757 matches
-
a populației. Faptul nu are o însemnătate minoră pentru că reducerea numerică a forței de muncă active și reale afectează populația vârstnică ce depinde de această prin pensiile ce li se cuvin (crește numărul pensionarilor susținuți de o persoană activă). Îmbătrânirea demografică se resimte și în rândul populației rurale, efectele fiind majore asupra dezvoltării agriculturii (numărul tinerilor care migrează din rural este destul de ridicat); rata căsătoriilor este în scădere fapt ce se repercutează și asupra natalității. Opțiunea de a avea și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
căsătoriilor este în scădere fapt ce se repercutează și asupra natalității. Opțiunea de a avea și de a da naștere copiilor se reduce considerabil mai ales atunci când aceștia nu apar într-un cuplu oficial constituit. Un aport important la declinul demografic este adus și de fenomenul migrației externe. Conform datelor statistice, acesta s-a accentuat mult după anul 2000, fiind generat de mai mulți factori dintre care se pot cita: creșterea șomajului concomitent cu scăderea nivelului de trai pentru o bună
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
scăderea nivelului de trai pentru o bună parte a populației, apariția unui deficit de forță de muncă în unele țări europene care au stimulat emigrația din România, libera circulație în spațiul Shengen etc. Migrația populației generează o serie de efecte demografice și în cazul în care se petrece în interiorul țării. Datele statistice arată faptul că fluxurile migratorii s-au realizat atât spre orașe cât și spre sate, conturându-se pe fondul general câte o direcție dominantă (Rotariu, 1999, 15). Tabelul 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
îmbogățește intelectual prin migrarea din urban a unei populații cu un nivel de instrucție superior; are loc și o îmbunătățire a structurii pe vârste a populației rurale prin aportul de populație urbană, ceea ce poate contribui la încetinirea procesului de îmbătrânire demografică a ruralului. În ciuda faptului că scenariile descrise de V. Ghețău se bazează pe analize și date statistice, T. Rotariu (1999, 17) aduce unele nuanțări acestor afirmații. Potrivit raționamentului acestuia, pe perioada analizată, între 1989 și 1997, ruralul pierde populație tânără
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de ani). Fenomenul este însă dublat de pierderea populației cu vârste între 15 și 29 de ani din rural, adică acel segment al populației considerat cel mai fertil și care ar fi asigurat creșterea natalității rurale, stopând sau reducând îmbătrânirea demografică a ruralului. Considerând că populația ce sosește în rural din zone urbane are un nivel de instrucție superior, nu trebuie uitat că odată cu acest nivel sunt aduse și atitudinea față de comportamentul urban în familie (numărul copiilor aduși pe lume să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
urbane are un nivel de instrucție superior, nu trebuie uitat că odată cu acest nivel sunt aduse și atitudinea față de comportamentul urban în familie (numărul copiilor aduși pe lume să fie cât mai mic), ceea ce nu duce la întinerirea și revigorarea demografică a ruralului. Soldurile migratorii din ultimii zece ani arată valori negative pentru mediul urban la toate categoriile de vârstă cu excepția celei de 20-34 de ani, iar pentru mediul rural acestea sunt pozitive, mai puțin pentru segmentele de vârstă de 20-34
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ani și 45-54 de ani. Cu alte cuvinte, satul pierde populație tânără și activă profesional, „spațiul rural fiind lovit de un exod al populației adulte, în special al femeilor între 25 și 55 ani” (Bădescu, 2005, 37). În analiza declinului demografic al României, V. Ghețău (2004, 15), acorda atenție și migrației externe, considerând că soldul migratoriu va continua să fie negativ ca urmare a emigrării unui număr mare de indivizi¹. Cu toate acestea, autorul plasează migrația în rândul variabilelor necunoscute pentru că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
între 1998 și 2002), balanța înclină din nou în favoarea emigrărilor. Oricum, îngrijorător este atât faptul că numărul populației este în scădere, cât și degradarea continuă a structurii pe vârste și sexe a populației, degradare ce influențează negativ și alți indicatori demografici. Consecințele migrației asupra familiei Una dintre cele mai spectaculoase transformări ca efect al acțiunii conjugate a mai multor factori economici, politici, sociali, culturali se manifestă în condițiile tranziției pe care o traversăm, în cazul familiei. Tranziției îi sunt asociate, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
conștientizeze și valorizeze propria identitate, să-și asume responsabilitățile statutului social ce decurge de aici și să-și îndeplinească rolurile pe măsura statutului pe care-l are. Valoarea familiei pentru societate nu poate fi neglijată pentru că: familia influențează direct procesele demografice prin funcția sa reproductivă și astfel asigură continuitatea societății; familia este mediul în care se realizează socializarea primară a copiilor, în care aceștia învață și iau contact cu principiile de bază ale moralei, credinței, conduitelor; familia contribuie la menținerea identității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tot mai mult în ultimul timp și extinde în mediul rural modelul de viață urban, în special în privința atitudinii mai flexibile față de căsătorie și față de naștere (mai puțini copii și amânarea primei nașteri după 30 de ani) ceea ce influențează procesele demografice din aceste zone. Funcțiile familiei și migrația Familia îndeplinește în societate mai multe funcții care-i asigură existența și continuitatea. M. Voinea (2005, 23-36) evidențiază următoarele funcții ale familiei: biologică, economică, pedagogico-educativă și morală și funcția de coeziune și solidaritate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
diferite, neadaptarea migranților la noile condiții de viață specifice noii zone de rezidență, scăderea controlului social local asupra comportamentului familiei mai ales asupra atitudinii față de divorț, relativa încurajare a relațiilor extraconjugale ce apare în zone în care se produc dezechilibre demografice generate de migrația masivă a femeilor în raport cu bărbații sau invers, de unde rezultă o creștere a presiunii asupra cuplurilor căsătorite. Privitor la evoluția viitoare a familiei, T. Rotariu (2003, 241-242) constată că valorile mari ale ratei divorțialității și scăderea nupțialității ne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fie tot mai mult împrumutată și de tinerii români. Vizavi de această opțiune, unii specialiști în domeniu și nu numai ei se arată îngrijorați (dacă se raportează la semnificația acestui stil de viață și la consecințele în timp pe plan demografic, religios, moral, afectiv etc.). Experiența în acest domeniu a unor țări occidentale, confruntate de mai mult timp cu problema concubinajului, arată o serie de încercări de „oficializare” a acestui tip de relații (în Franța există o serie de documente notariale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o populație cu un statut socioeconomic scăzut etc.). Remarci finale Schimbările din viața politică și economică a României după 1990 și-au pus amprenta peste numeroase sfere ale vieții sociale. Din păcate, multe dintre ele au o semnificație negativă. Declinul demografic, îmbătrânirea accentuată a populației, mai ales în unele regiuni ale țării, schimbări în structura și funcționalitatea familiei, creșterea frecvenței actelor deviante și diversificarea lor sunt doar câteva dintre realitățile cu care se confruntă societatea românească în ultimul deceniu și jumătate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
continue studiile (16). Bibliografie Bădescu, Ilie. (2005). Sociodemografia lumii rurale în România, în Europa Centrală și Eurasia. Sociologie Românească, vol. III, 4. Cusson, Maurice. (1992). Devianța. În Raymond Boudon (coord.). Tratat de sociologie. București: Editura Humanitas. Ghețău, Vasile. (2004). Declinul demografic al României: ce perspective? În Sociologie Românească, vol II, 2, Iași: Editura Polirom. Mărginean, Ioan (coord.). (1996). Tineretul deceniului unu. București: Editura Expert. Mihăilescu, Ioan. (1999). Familia în societățile europene. București: Editura Universității. Mihăilescu, Ioan. (2003). Sociologie generală. Iași: Editura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
conflict, violența, maltratare, suicid, homosexualitate. În M. Zlate (coord.). Psihologia vieții cotidiene. Iași: Editura Polirom. Rotariu, Traian. (1999). Asupra unor aspecte ale migrației interne în România. Sociologie Românească, III. Iași: Editura Polirom. Rotariu, Traian. (2003). Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice. Iași: Editura Polirom. Sandu, Dumitru (coord.). (2006). Locuirea temporară în străinătate. București: Editura Fundația pentru o societate deschisă. Sandu, Dumitru. (1984). Fluxurile de migrație în România. București: Editura Academiei. Stănciulescu, Elisabeta. (2002). Sociologia educației familiale. Iași: Editura Polirom. Toth, Alexandru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
București: Editura Academiei. Stănciulescu, Elisabeta. (2002). Sociologia educației familiale. Iași: Editura Polirom. Toth, Alexandru. (2006). Percepția spațiului urban și teama. În D. Sandu (coord.). Viața socială în România urbană. Iași: Editura Polirom. Urse, Laureana. (2001). Este nevoie de o politică demografică în România? Calitatea Vieții XII, 1-4. Vlăsceanu, Lazăr, Zamfir, Cătălin. (1998). Dicționar de sociologie. București: Editura Babel. Voinea, Maria. (1978). Familia și evoluția sa istorică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Voinea, Maria. (2005). Familia contemporană. Mică enciclopedie. București: Editura Focus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
România? Calitatea Vieții XII, 1-4. Vlăsceanu, Lazăr, Zamfir, Cătălin. (1998). Dicționar de sociologie. București: Editura Babel. Voinea, Maria. (1978). Familia și evoluția sa istorică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Voinea, Maria. (2005). Familia contemporană. Mică enciclopedie. București: Editura Focus. ***, Anuarul demografic al României 2006. București: Editura Institutului Național de Statistică. ***, România în cifre 2006. București: Editura Institutului Național de Statistică. www.alternative sociale.ro Viața științifică UNFPA, Fondul ONU pentru Populație Conferința Internațională Populația României - încotro? 18-19 septembrie 2007, Sibiu Evenimentul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Conferința Populația României - încotro? și-a propus: să prezinte și să dezbată posibilele soluții la problemele privind populația și dezvoltarea României; să prezinte rezultatele consultării publice asupra opțiunilor identificate în Cartea Verde a Populației în România privind răspunsul la evoluția demografică; să obțină angajamentul Comisiilor pentru Populație și Dezvoltare ale Guvernului și Parlamentului pentru implicarea în soluționarea acestor probleme; să demareze un proces de elaborare a unei strategii naționale privind populația și dezvoltarea. Conferința a fost deschisă de Președintele României, Domnul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
elaborare a unei strategii naționale privind populația și dezvoltarea. Conferința a fost deschisă de Președintele României, Domnul Traian Băsescu, care s-a referit la populația României subliniind: „Acest subiect este mai important decât orice pentru România. Personal, consider că problema demografică este vitală pentru că ea ne dă perspectiva modului în care vom trăi, vom locui, vom evolua, vom beneficia, mai mult sau mai puțin, de bunăstarea pe care ne-o creează condiția de stat membru al Uniunii. O politică demografică înțeleaptă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
problema demografică este vitală pentru că ea ne dă perspectiva modului în care vom trăi, vom locui, vom evolua, vom beneficia, mai mult sau mai puțin, de bunăstarea pe care ne-o creează condiția de stat membru al Uniunii. O politică demografică înțeleaptă va fi cea care ne va ajuta, iar o politică demografică eronată va pune în spatele generațiilor viitoare sarcini imposibil, aproape, de dus, în condițiile ce se prefigurează (...). Dacă nu facem acum ceea ce trebuie făcut, să implementăm politici care să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vom trăi, vom locui, vom evolua, vom beneficia, mai mult sau mai puțin, de bunăstarea pe care ne-o creează condiția de stat membru al Uniunii. O politică demografică înțeleaptă va fi cea care ne va ajuta, iar o politică demografică eronată va pune în spatele generațiilor viitoare sarcini imposibil, aproape, de dus, în condițiile ce se prefigurează (...). Dacă nu facem acum ceea ce trebuie făcut, să implementăm politici care să stopeze declinul demografic al României, practic ne sacrificăm copiii și nepoții”. Președintele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fi cea care ne va ajuta, iar o politică demografică eronată va pune în spatele generațiilor viitoare sarcini imposibil, aproape, de dus, în condițiile ce se prefigurează (...). Dacă nu facem acum ceea ce trebuie făcut, să implementăm politici care să stopeze declinul demografic al României, practic ne sacrificăm copiii și nepoții”. Președintele României a vorbit despre importanța politicilor demografice pentru guvernanți și despre necesitatea de a avea o strategie națională pentru populație și dezvoltare care să prevină un colaps social și economic. Discursul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sarcini imposibil, aproape, de dus, în condițiile ce se prefigurează (...). Dacă nu facem acum ceea ce trebuie făcut, să implementăm politici care să stopeze declinul demografic al României, practic ne sacrificăm copiii și nepoții”. Președintele României a vorbit despre importanța politicilor demografice pentru guvernanți și despre necesitatea de a avea o strategie națională pentru populație și dezvoltare care să prevină un colaps social și economic. Discursul Președintelui s-a axat pe cei trei factori care afectează evoluția demografică a unui stat: fertilitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vorbit despre importanța politicilor demografice pentru guvernanți și despre necesitatea de a avea o strategie națională pentru populație și dezvoltare care să prevină un colaps social și economic. Discursul Președintelui s-a axat pe cei trei factori care afectează evoluția demografică a unui stat: fertilitatea, mortalitatea și migrația. După ce a trecut în revistă problemele ridicate de fertilitatea scăzută, mortalitatea ridicată și migrația externă mare, Președintele a subliniat nevoia de măsuri în domeniile afectate de acești factori: educație, sănătate și asigurări sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
alte două măsuri menționate de Președinte. Președintele țării a asistat la prezentările specialiștilor și a luat parte la discuțiile cu experții despre scenariile și măsurile propuse de ei. Prof. Vasile Ghețău, demograf, a vorbit despre implicațiile scăderii fertilității asupra viitorului demografic al României și posibilele soluții de redresare a numărului populației; prof. Dumitru Sandu, sociolog, s-a axat pe tendințele și consecințele emigrării și necesitatea unei politici naționale de imigrare care să atragă muncitori străini pentru piața de muncă din România
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]