5,779 matches
-
viceprefect Mafra. Se anexează 200 de semnături ale cetățenilor din Municipiile Rio Negro și Mafra. Nu știu cum a reacționat "Excelența Sa" la primirea respectivei scrisori, nici nu știu dacă a citit-o și dacă a realizat că nu numai cei de la revista "Dilema" au ceva de spus și mai ales de făcut pentru țară. Oricum, "cererea" avea să rămână fără obiect, la data primirii emoționantei scrisori, subsemnatul, "geniul din Carpați", pregătindu-se să plece ambasador la Montevideo, așa că... Acolo aveam să primesc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de p)rere c), desi „Israelul a fost creat prin fort) militar) și aceasta Îl menține În viat), numai o soluționare politic) Îi va asigura supraviețuirea fizic) și moral)”. Adaug) c) „viitorul evreilor depinde de Îmbinarea mișc)rii sioniste cu dilemele evreilor din toat) lumea”. Criză f)r) sfârșit a produs „reacții fanatice și violențe” În Israel. Despre așez)rile paramilitar-religioase din teritoriile administrate, el spune c) exist) rațiuni istorice de Înțeles că evreii s) Încerce În continuare s) se stabileasc
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cu ochii lui albaștri, plini de Înțelegere, mi-a transmis o stare de calm și liniște. După ce Brook a dispărut În ceața nopții, sentimentul de Încredere cu care am rămas mi-a dat senzația că despărțirea nu a avut loc. Dilemă În aeroportul din Amsterdam La aterizare, după un zbor destul de zdruncinat de la Teheran, priveam pe geamul Îngust al avionului Aeroportul Schipfol, de care mă lega amintirea primei mele escale În drum spre America. Era exact aceeași dată: 24 octombrie, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
aflam acum cu adevărat la o răscruce de drumuri. Eram În tranzit, dar fără să fi decis În ce direcție aveam să iau următorul zbor. Aveam bilet doar până la Amsterdam și de acolo posibilitățile erau deschise - pentru București sau New York. Dilema În care mă aflam era greu de tranșat. Pe de o parte, inima mă tragea să mă Întorc la ai mei. Eram epuizat și simțeam nevoia să dorm În patul meu, În așternuturile ireproșabil călcate de Anica, dădaca mea credincioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
unde a folosit, pe lângă multe alte tehnici, și cele descoperite În lucrul Împreună la Regele cerb. În Egipt, uitându-mă fix la invizibil We are such stuff as dreams are made of... recitindu-l pe Shakespeare, descopeream odată cu Prospero că dilema legată de locul pe care Îl ocupăm În univers trebuie mereu reexaminată. Lucrul la Gozzi În explorarea multiplelor realități Îmi oferise o ocazie de aur. Dar În teatru, nu În viață. Îmi dădeam seama tot mai mult de faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
h 88 HYPERLINK \l " Toc133741175" Două Întâlniri esențiale PAGEREF Toc133741175 \h 95 HYPERLINK \l " Toc133741176" Măsură pentru măsură la comsomoliștii din Helsinki PAGEREF Toc133741176 \h 99 HYPERLINK \l " Toc133741177" Ucenicia pe lângă Peter Brook PAGEREF Toc133741177 \h 104 HYPERLINK \l " Toc133741178" Dilemă În aeroportul din Amsterdam PAGEREF Toc133741178 \h 134 HYPERLINK \l " Toc133741179" Medeea la „La Mama“ PAGEREF Toc133741179 \h 136 HYPERLINK \l " Toc133741180" Electra la Sainte-Chapelle PAGEREF Toc133741180 \h 147 HYPERLINK \l " Toc133741181" Pe urmele lui Artaud PAGEREF Toc133741181 \h 149
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
putea, decât numai sub el. Sunt clipe când drama atinge culmile tragediei individuale și naționale. La Valea Albă, Ștefan a băut Paharul Amărăciunii, și drojdia a băut-o. Drama și măreția lui Ștefan stau în lupta cu sine însuși, în dilema alegerii, a refuzului oricărui compromis: oare n-a fost o mare greșeală că n-a ales pacea în genunchi, că s-a răzvrătit împotriva destinului hain? Biciuit de un demon al absolutului, oare, n-a forțat granițele imposibilului care l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fie de la Răsărit, Miazăzi sau Apus, a meritat prețul de sânge pe care l-a plătit Moldova? Drama, conflictul sunt lăuntrice, devastatoare, considerându-se vinovat de dezastrul Moldovei. Are un moment de rătăcire, când nu vede altă ieșire din tragica dilemă decât o moarte demnă de un adevărat voievod, cu sabia în mână, în luptă, singur, și singur chiar, potrivnic unei întregi oștiri: îl obsedează moartea împăratului Constantin Paleologu, căzut eroic cu spada în mână, nevrând să supraviețuiască căderii Constantinopolului său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nemăsurată ce-l făcuse să greșească nu o dată în viață... "Da!... dar Moldova cui o las?!!..." Să... să lupte!... Dar cum? Cu cine? E singur... Singur... Ce să aleagă? A trăi... a muri? A lupta... a capitula?... Îl frământă tragica dilemă: A fi... sau a nu fi?"... În furtunoasa noapte a întrebărilor din chilia sihastrului Daniil, se va produce iluminarea. Va alege lupta, lupta și cu dinții, până la moarte, dar pentru salvarea Moldovei, nu pentru salvarea sa. Măreția lui Ștefan stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Chiar când s-a îndoit că ar avea cu adevărat o inimă, a putut totuși vedea că „it struggled to rule the world and when it prevailed all went well with us”. Numai în inimă a găsit totdeauna soluția în dilemele ce l-au asaltat „în fiecare lună, în fiecare săptămână, în fiecare zi, și era mereu soluția justă” (p. 102). Sunt în aceste pasagii cel puțin două lucruri de reținut și de meditat. Întâi că iubirea pune în mișcare imaginația
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ceva ca o formulă asimptotică. Sau ca o formulă retorică. Ei bine, nu. E formula cea mai simplă. Cea care rezumă totul. Formula cea mai pragmatică. Se poate asuma imediat. E singura soluție în situațiile aparent fără ieșire, în marile dileme morale. De la caz la caz. Desigur. Dar în ultimă (sau primă) instanță e formula definitivă. Și salvatoare. Asta am înțeles atunci : mi s-au luat solzii de pe ochi. Părintele Stăniloae mi-a luat atunci solzii de pe ochi. IV A patra
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
un final cu totul impropriu pentru un sfârșit de tragedie. Dar atmosfera, contextul, sunetul Ifigeniei în Taurida sunt de esență tragică. Se simte ceva din suflul tragediei, deși lipsește condiția, adică obstacolul, interdicția fatal transgresată. Asta este, nu-i așa, dilema tragică : trebuie să înfrângi o lege și trebuie să suporți consecința ei mortală. Ei, vedeți, formula aceasta, care este definitorie și esențială pentru orice structură tragică, nu se găsește la Goethe nici în Ifigenia în Taurida și nici în Faust
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în recrearea unor profiluri de oameni: rude, prieteni sau neprieteni? Imposibilitatea consultării memorialistului de scriitură, tatăl Constantin, trecut în lumea umbrelor de câțiva ani, în ceea ce privește cutumele obsesive ale perioadei în care s-au scris multe din pagini, iată alte chinuitoare dileme care și-au transferat încărcătura în Cartea părinților. Editorul, alături de prefațator și de primii lectori de opinie este convins că această carte obligă la o reapariție îmbogățită, multe dintre persoanele și rudele numeroșilor oameni prezenți în memorii putând deveni coautori
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
răspunsurile erau "sub embargo" cel puțin 24 de ore. Îmi amintesc de un caz fericit, când răspunsul "tovarășului" a fost imediat recepționat cu satisfacție de un grup de 4 ziariști iranieni, veniți la București să afle dezlegarea la o singură dilemă: dacă Ceaușescu folosește denumirea de "Golful Persic" sau "Golful Arabic", fiind o aprigă dispută în "zonă" pe această temă. A folosit formula "Golful Persic" (care nu avea nevoie de traducere), având în vedere excelentele relații cu Șahul. Cei 4 ziariști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Într-un anumit sens, acești oameni creatori se aseamănă. Ei se și diferențiază, bineînțeles; diferențele constau în nuanțe, să zicem în capacitatea de a reveni spontan la realitate, capacitate de care nu dispune bolnavul mintal. Dar ajungem aici la o dilemă eternă, aceea a disputei dintre normal și morbid, îndepărtându-ne de temă. Oricum, diferența este tulburător de ambiguă. "Diferența dintre mine și un nebun este că eu nu sunt nebun", vorba lui Salvador Dali. Să rămânem în domeniul omenesc al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
agitate de furtună, li se întrevede scheletul, arborescenta. Dostoievschi dă lecții de sociologie patologică. El însuși, răvășit de căutări, angoase, fantasme, le trece în operă așa cum sunt. Este o capodoperă de suferință. Aici se ghicește autorul, cu mizeriile, promiscuitățile, problemele, dilemele, dar și înălțările lui extatice. La el, mai mult decât o lume patologică este o lume specială. Dar, de aici, depășim tema "psihiatrie-literatură". Cred că a fost un moralist "disperat", dar bolnavii nu sunt obsedați de morală. Dostoievschi este obsedat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
înjurăturii în public, nu am suporta politețea? Ce complicată ipoteză să scrii scrisori de dragoste, să citești literatură, să scrii citeț, caligrafic... A doua variantă a ieșirii din mizantropia contemporană este refugiul în viitor. Variantă mai complicată, mai încărcată de dileme fîlosofice. Viitorul este, oricum, un vis. De aici începe o problemă fără soluție. Este semnificativă o însemnare a unui ilustru prieten al meu care era filosof și paranoic (acest binom nu-i chiar o excepție, numai că la prietenul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care mi-au încurajat și găzduit articolele din acest volum: Gabriela Adameșteanu, Rodica Palade, Revista 22, Ion Bogdan Lefter, aLtitudini, Sabina Fathi, România Liberă, Carmen Mușat, Observator cultural, George Arun, Curentul, Daniela Teodorescu, Avantaje, Andrei Pleșu, Mircea Vasilescu, Cristian Ghinea, Dilema veche. Mulțumesc mamei mele, Emilia, și memoriei tatălui meu, Mihai Bîrsan, pentru bunul lor simț de cetățeni, pentru modelul de toleranță, înțelegere și democrație în care m-au educat inclusiv în regimul comunist, precum și soțului meu, Adrian Miroiu, pentru valori
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că la acest subiect ne vom întoarce abia atunci când vom vedea că a fost monopolizat de partide extremiste și că noi ceilalți nu am fost în stare să așezăm coerent pe agenda publică interesele concetățenilor noștri săraci. Text publicat în Dilema, 18-24 octombrie 2002 Apel la cetățenia responsabilă Mă adresez celor care citesc și celor care scriu în această publicație, celor care acum simt teama și amenințarea, cu rugămintea să îi înțeleagă pe cei care trăiesc în teamă și amenințare continuă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
politică și pierd controlul banilor publici. Păcatul capital al politicienilor este capturarea statului. Cum adesea capturarea o fac sub acoperire legală, odată ce ei fac legile, nu mai pot să fie pedepsiți decât moral, prin excludere din politică. Text publicat în Dilema veche, 2 decembrie 2005 Nu suntem încă oameni liberi Prin 1990 m-am supărat pe soacra mea că se temea să îmi spună direct cu cine a votat. Mi-a dat doar un indiciu: existau pe listă și simboluri ascuțite
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sau folosi prin țările lor, ca să practice mult-hulitele discriminări pozitive (sens negativ) sau politicile afirmative pentru băștinașii estici. Acești politicieni sau oameni de afaceri, politically correct au deschis o șansă extraordinară pentru mai toți aceia dintre noi care scriem în Dilema veche, Observator cultural, România literară, 22 etc. pentru cei care predăm în universități la un nivel competitiv, pentru tinerii funcționari publici de secol XXI, pentru medici, pentru cercetători. Putem să spunem, jubilând de trufie, că i-a mânat brain-drain-ul. Adică
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
România practic nu îi reprezintă nimeni, iar invocarea intereselor lor se izbește de o acuzație la fel de dură ca și cea azi la modă, turnător, anume de acuzația că ești de stânga sau, mai rău, că ești comunist. Text publicat în Dilema, 8 noiembrie 2006 „Accesul interzis românilor și câinilor” Pentru cititorii ziarului Curentul, acest titlu este de bună seamă șocant. Dacă suntem români, ne simțim lezați și în identitatea noastră etnică și în demnitatea noastră de persoane. Practic, faptul că un
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
reiese din inscripția răspândită prin mai toți codrii patriei: „Ocrotiți vânatul, o mare bogăție a naturii”. Text publicat în România Liberă, 4 ianuarie 2007 Disprețul. Trei întrebări pentru Mihaela Miroiu Notă: Aceste întrebări mi-au fost puse de redacția revistei Dilema veche, în contextul unui număr dedicat legitimității amendării lui Mircea Mihăieș de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru incitare la discriminare de vârstă. Dilema veche: Trebuia sau nu să fie amendat Mircea Mihăieș? Mihaela Miroiu: Discriminarea de care a fost
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Disprețul. Trei întrebări pentru Mihaela Miroiu Notă: Aceste întrebări mi-au fost puse de redacția revistei Dilema veche, în contextul unui număr dedicat legitimității amendării lui Mircea Mihăieș de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru incitare la discriminare de vârstă. Dilema veche: Trebuia sau nu să fie amendat Mircea Mihăieș? Mihaela Miroiu: Discriminarea de care a fost acuzat Mircea Mihăieș este una de vârstă. Dacă se rezuma să spună, oricât de colorat, că politica de pensionare prematură a fost greșită, a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să se păzească de cele care aduc prejudicii și discriminează evident. În concluzie, democrația este tărâmul drepturilor. Dreptul lui Mircea Mihăieș, intelectual public de marcă, de a se exprima liber se întinde până la dreptul la demnitate personală a celor vârstnici. Dilema veche: Este o discriminare să folosim expresia „bătrânicios”? M.M.: Problema de vocabular îmi pare, față de primul caz, ușor frivolă. „Bătrânicios” este un termen peiorativ care nu duce automat la discriminări, așa cum misoginismul nu duce automat la sexism (discriminare de gen
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]