KorAP: Find »[drukola/base=diplomație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...193 194 195 ...287 >

7,173 matches

Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447

și de partea noastră? În linii mari, diplomația română a acționat corect, în spiritul relațiilor istorice cu totul specifice dintre cele două țări. Nimeni, niciodată, nu va putea ignora comunitatea de limbă, cultură și istoria dintre România și Republica Moldova; nici diplomația nu va putea să pună în paranteză acest fapt. Problema este înțelepciunea, finețea și pragmatismul cu care aperi și promovezi un asemenea adevăr. Aici suntem oarecum corigenți. Nu poți aborda realist și cu folos problema Basarabiei fără să ții cont

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
Basarabiei fără să ții cont de alți jucători importanți și, în primul rând, de Rusia. Rusia este în plină refacere, iar Voronin, din varii motive, este sub influența totală a Rusiei. Trebuie tratat cu stăpânul, și nu cu sluga. Or, diplomația română este corigentă în chestiunea relațiilor cu Rusia și cu spațiul slav, în general. Și aici, Traian Băsescu are un rol nu dintre cele mai pozitive. Ca fost diplomat în spațiul slav știu ce spun, nu arunc vorbe în vânt

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
în spațiul slav știu ce spun, nu arunc vorbe în vânt. De aceea, în relațiile cu Basarabia, trebuie să acționăm pe două fronturi: legături cât mai strânse cu acest stat și, mai ales, cu forțele favorabile României, dar și o diplomație mai înțeleaptă și mai flexibilă cu cei care au acolo o mare influență, în primul rând Rusia, dar și Ucraina și spațiul slav, în general. În problema Kosovo am acționat bine, dar s-ar putea să iasă rău. 10 ianuarie

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
rațiuni care mă determină să fac o asemenea afirmație, dar amintesc doar una de ordin general istoric: nicio țară mai mică, aflată pe linia frontului între marii combatanți, n-a câștigat; cel mult a supraviețuit doar dacă a avut o diplomație adecvată. 31 ianuarie 2008 E greu să fii președintele Serbiei Suntem vecini cu Serbia, și preocuparea noastră constantă privind tot ce se întâmplă acolo este perfect legitimă. Să ne mai amintim că un eveniment din fosta Iugoslavie a declanșat Primul

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
Balcanii, în toată perioada modernă, au fost "butoiul cu pulbere" al Europei. Apoi, cum să uităm că singurul război în Europa, după Războiul Rece, a fost cel pentru dezintegrarea Iugoslaviei? De aceea, indiferent cine se află la putere la București, diplomația noastră trebuie să aibă permanent un ochi treaz îndreptat spre Balcani, în general, și spre Serbia, în particular. Dar nu numai România stă cu ochii pe Serbia. Problema Kosovo a făcut din Serbia o temă europeană, dar și o preocupare

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
previzibil. La fel ca în Balcani. Pentru România, Caucazul a devenit foarte important, mai ales în contextul dependenței noastre energetice de Rusia. Schimbarea de la vârf, de la Kremlin, și evenimentele din Caucaz devin un examen serios, care pune la grea încercare diplomația românească. Subiectul delicat necesită o atenție specială. I-o vom acorda, poate, într-un articol viitor. 6 martie 2008 Extinderea NATO și riscurile ei Summit-ul de la București de pe 2-3 aprilie face, deja, valuri, și ele devin tot mai mari

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
formă exemplară. Venirea la putere în 2005 a președintelui Mahmoud Ahmadinedjad un islamist tipic și un antioccidental radical precum și disputa, tot mai dură, cu SUA și UE pe marginea dosarului nuclear au făcut din Iran una din vedetele politicii și diplomației mondiale. Imaginea noastră, a europenilor inclusiv a românilor asupra Iranului este cea a unei țări conduse tiranic de islamiști fanatici, de acei oameni cu turban, barbă și îmbrăcați cu un fel de halat ce amintește de vremea fanarioților din Principatele

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
fi că el a fost pedepsit nu pentru probleme de fond, ci pentru chestiuni de formă. Le spun celor care gândesc astfel că greșesc profund. Poate în nicio altă profesiune fondul și forma nu sunt atât de intim legate. În diplomație fondul este capacitatea persoanei respective de a promova și apăra cu talent interesele țării pe care o reprezintă. Acest fond cere cultură serioasă generală și specifică -, stăpânirea uneia sau a mai multor limbi străine, talent oratoric, putere de convingere și

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
sânge. Și nici inutile nu sunt. Sunt reguli cristalizate de-a lungul vremii și care arată respectul diplomatului nu atât pentru cel sau cei din fața lui, cât pentru ceea ce reprezintă ei, pentru popoarele și guvernele care i-au trimis. În diplomație, cine nu le respectă nu face gafe ci greșeli, iar în această lume aparte greșelile nu se iartă. Nu-i faci unui cap încoronat un gest de amiciție ca între vecini de bloc, și nici nu întârzii la o întâlnire

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
greșelile nu se iartă. Nu-i faci unui cap încoronat un gest de amiciție ca între vecini de bloc, și nici nu întârzii la o întâlnire în care președintele țării tale și un rege sunt deja acolo. Spuneam că în diplomație fondul nu poate fi separat de formă. Greșelile de formă ale lui Cioroianu trădează și lipsa fondului. Drept dovadă, el n-a facut nimic memorabil în politica noastră externă. Nici nu avea cum. Lipsit complet de experiență, fără să fi

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
nu avea cum. Lipsit complet de experiență, fără să fi lucrat niciun moment în domeniu, s-a trezit luat de la nu știu ce catedră și din Senat, unde poate să nu facă nimic, că oricum nu se observă și pus în fruntea diplomației noastre într-o epocă în care nu avem nevoie de un Talleyrand sau de un Titulescu. Răzvan Ungureanu, cu experiență în domeniu, a căzut victimă războiului între palate; Cioroianu trebuie să-și dea demisia înainte de a fi numit în post

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
ură ce părea veșnică, are acum relații economice și politice privilegiate cu Rusia, iar schimburile lor comerciale se ridică la multe miliarde de euro. România a păstrat aversiunea față de Rusia și a pierdut toate atuurile economice pe care, printr-o diplomație dibace și printr-un joc la două capete, le căpătase în cursul câtorva decenii. Produse importante ale industriei românești aveau în Rusia o piață sigură de desfacere. Acum? Deficitul nostru comercial în relația cu Rusia este de 3 miliarde de

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
Ucraina pe timpul Uniunii Sovietice, dintre care mai importante sunt Crimeea și sudul Basarabiei. Sentimentul ucrainenilor cultivat intens și de conducerea de la Kiev că țara lor este înconjurată de dușmani (Polonia, Bielorusia, Rusia, România) dă o notă aparte, nervoasă și agresivă, diplomației ucrainene. Iar relațiile tot mai proaste cu Rusia îi fac să apese până la podea pedala vehiculului cu care cred că se îndreaptă spre NATO. Am spus, înaintea Summit-ului de la București, că Ucraina nu are nicio șansă să primească invitația

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
Ca mare putere aflată în plină refacere economică, militară și diplomatică, Rusia nu poate accepta cu niciun chip vecinătatea imediată a NATO prin includerea "surorii" sale mai mici Ucraina. Este un reflex normal pentru o mare putere și numai o diplomație oarbă l-ar ignora. De altfel, Putin a atenționat Ucraina că în cazul în care va primi MAP-ul (Planul de Acțiune pentru Aderare), Rusia va revendica Crimeea și teritorii din estul Ucrainei populate de etnici ruși. Oricum am interpreta

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
polițist. Dar nu acest lucru mă interesează. Atenția mi-a fost atrasă de altceva: și înainte de a fi trimis la Haga, și după ce a ajuns acolo, între altele el a afirmat, clar și fără echivoc, că se bazează pe sprijinul diplomației rusești și al statului rus,în general. Această declarație, ca și ultimele evenimente în care Rusia este implicată mă refer, evident, la Caucaz mă îndeamnă să reflectez la sentimentele, total opuse, de care se bucură această mare țară din partea unor

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
n-ar avea dreptate, ci doar că atunci când conduci o țară deseori este mai important raportul de forțe decât principiile abstracte ale dreptății, justiției, adevărului etc. În mod firesc, însă, pe sârbi îi lasă reci această echilibristică a politicii și diplomației rusești, pentru că ei știu una și bună: Rusia ne-a ajutat întotdeauna și ne ajută și acum. Cum să nu o iubim? Iar noi avem oare argumente să-i contrazicem? 14 21 august 2008 Între principii și realpolitik Evenimentele din

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
că Insula Șerpilor este teritoriu românesc cedat aiurea URSS la un spriț în 1948, dar procesul de la Haga între România și Ucraina nu vizează proprietatea asupra Insulei, ci zona maritimă exclusivă și platoul contintental. Ca om care a lucrat în diplomație nu exclud, însă, total, posibilitatea ca Iușcenko să fi scăpat o vorbă cum că ar lăsa-o mai moale cu procesul dacă Băsescu l-ar susține la NATO. Chiar mă miram de ce Băsescu și la Summit-ul de la București, și

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
vecinătatea acestui conflict periculos. Noi am dat acestei provocări două răspunsuri care este adevărat, se bat cumva cap în cap, dar corespund ambele intereselor noastre majore. Și, așa cum am spus și în alte ocazii, interesul național este criteriul major în diplomația unei țări. Așa încât, în 1999 România a permis avioanelor NATO care bombardau Iugoslavia să tranziteze spațiul nostru aerian. Sentimental, românii erau de partea sârbilor, dar un guvern responsabil și curajos nu poate și nu trebuie să se lase determinat, în

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
1991. Sunt sensibili cu deosebire la istoria conflictului transnistrean, istorie pe care o cunosc în datele ei principale și pe care n-are sens s-o povestesc eu aici, nici măcar pe scurt. Ceea ce vreau să spun este că, din păcate, diplomația română a avut și are un rol secund în chestiunea moldovenească. Într-o problemă în care noi ar trebui să avem un cuvânt greu de spus, în virtutea relațiilor noastre istorice cu această țară, în realitate am avut, și avem, un

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
Ucraina face parte din 5 + 2, iar România, nu. Este clar că aici ceva nu este în regulă și, cu toate justificările, argumentele și acuzele îndreptate împotriva unora și altora, guvernele care s-au succedat în România după 1991 precum și diplomația noastră nu pot fi exonerate de vină. Pur și simplu nu este permis ca România să lipsească de la masa unde se dezbate și unde, într-o zi, poate că se va hotărî soarta unei țări în esență românească. Repet, vinovați

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
lor de a nu fi. Pentru noi Moldova nu are doar importanță geo-strategică și economică, ci este o parte a istoriei și sufletului nostru. De la o asemenea premisă trebuia plecat în abordarea chestiunii basarabene, iar un guvern responsabil și o diplomație pe măsură ar fi asigurat prezența noastră în 5 + 2 și în toate acțiunile care vizează rezolvarea acestei chestiuni. De ce, de exemplu, poate exista un plan Kozak, un plan Iușcenko de rezolvare a conflictului transnistrean, iar unul românesc nu? Concluzia

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
diplomatic. Este vorba de mesajul adresat simpozionului de Ambasadorul Federației Ruse în România. Ce are așa deosebit acest mesaj încât să merite atenția noastră? Voi răspunde la această întrebare mai întâi din postura unuia care a lucrat el însuși în diplomație, și apoi din postura unui om care urmărește cu atenție, de mai multă vreme, politica noastră externă. Mesajul este deosebit mai întâi, prin chiar întinderea lui. Mesajele de acest tip, în marea lor majoritate, nu depășesc 1-2 pagini și se

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
țărilor respective la aceste organizații. M-am bucurat când am auzit acest argument pe care eu însumi l-am avansat de mai multă vreme și l-am expus, pe larg, în diferite ocazii. Anume, că România trebuie să revină la diplomația sa tradițională, cea a deschiderii către cele patru puncte cardinale fără a-și încălca angajamentele față de marile organizații din care face parte. Germania, Franța și Italia pot să o facă. De ce n-am putea și noi? Un punct cardinal important

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
ne dă fiori. În sfârșit, am fi orbi dacă nu am vedea că Rusia revine, pe zi ce trece, la statutul de mare putere mondială din punct de vedere economic, diplomatic și militar. Am spus-o și o repet: o diplomație adevărată nu poate fi decât una pragmatică și flexibilă. Ținta sa unică trebuie să fie apărarea interesului național. Or, acest interes ne obligă spre o deschidere în relațiile cu Rusia. Nimeni nu spune că trebuie, brusc, să-i iubim pe

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
propulsat China pe calea "miracolului economic". Nu am spațiul necesar pentru a intra în amănunte, dar este suficient să vedem rezultatul: China este azi unul dintre giganții economiei mondiale și pretinde, în mod inevitabil, și un loc de frunte în diplomația lumii, precum și în cadrul marilor puteri militare. Dau doar două cifre: în 1978 PIB-ul Chinei era de 364 miliarde yuani, iar în 2007 doar bugetul era de 25 de mii de miliarde yuani așadar de 68 de ori mai mare

Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]