5,717 matches
-
a fi membru de onoare al Academiei Române, trebuie să facă un efort și să-și imagineze un om scund, îmbrăcat cu ie românească (cusută cu fir albastru), încins cu tricolor și purtând ochelari de vedere fumurii. Se află pe strada Domnească (fosta Iancu Flondor), urcat pe un piedestal și vorbește cu însuflețire celor prezenți. Voce din off: "Ne-am îndurat a ridica Bucovina la rang de ducat și i-am dăruit neatârnare administrativă, după ce nu reuși încercarea făcută în 1860 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și i-am dăruit neatârnare administrativă, după ce nu reuși încercarea făcută în 1860 de a o împreuna cu Galiția" (Franz Iosef I, Împăratul Austriei). În legătură cu data înființării ducatului Bucovinei, sunt vehiculate mai multe date. Dar să ne întoarcem pe strada Domnească din Cernăuți ("Mica Vienă"). Vedem același om scund, tescuit de cotidian, bolnav de românism ("boală" istorică de care au suferit Eminescu și alți iluștri înaintași), vorbind mai departe. Este duminică, 10 mai 2015. Stop cadru. Ne întoarcem cu 95 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
noastră, că statul român de mai mulți ani nu poate găsi limbă comună cu statul ucrainean privind deschiderea unui Institut Cultural Român la Cernăuți, a procurat pe banii, pe economiile sale proprii un spațiu de 200 m. p. pe fosta stradă Domnească, acum Olga Kobyleanska nr. 9, stradă pietonală, situată în zona ultracentrală a orașului pe care l-a pus la dispoziția organizației noastre. Mai mult, în spațiul de care dispune a fost inaugurată Librăria "Mihai Eminescu" și cafeneaua literară "București". La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
granițele. Peste urbe, norii destramă hărți imperiale În curând va veni din nou întunericul, cu infanteriștii și cavaleria Noaptea aceasta e încă o femeie tânără: spală, absentă, dușumelele muzeului Umbrele se îmbrățișează incestuos într-un târziu, voi adormi cu pietrele domnești în mută conviețuire LUCIANOGRAMĂ (6) Am visat-o pe Mama. Mă purta orologiu în pântece. Dimineață, am găsit clepsidra spartă în locul în care ai dormit tu, o, Iluzie! DE FOARTE DEPARTE De foarte departe se vede: carnea mea fumegă miroase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și „terorii” istoriei, descinde și eruditul Nicolaus Olahus. Poate fi socotit reprezentant al exilului românesc timpuriu, ca și Petru Cercel, altă nobilă figură de Renaștere europeană. Înălțimea și rigoarea gestului cultural au putut înfrunta cu succes sentimentul 69
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și „terorii” istoriei, descinde și eruditul Nicolaus Olahus. Poate fi socotit reprezentant al exilului românesc timpuriu, ca și Petru Cercel, altă nobilă figură de Renaștere europeană. Înălțimea și rigoarea gestului cultural au putut înfrunta cu succes sentimentul 69
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Astfel, raportându-ne numai la orașul Iași, numim doar câteva cercuri familiale care au menținut curajul și speranța unor zile când căldura soarelui Dreptății va Încălzi și destinul românilor. Familia Pr. Leonida Sava primea oaspeți În Casa Parohială, fostul palat domnesc de la Biserica Frumoasa din Iași. Invitații nelipsiți erau preoții cu familiile - Mihail Brumă, Loghin Turcanu, Mihail Grosu, V. Năvroteanu, medicii Nadejda Dobreanu, Iulian Grădinaru, Anton Dănăiță, profesorii universitari frații Cărăușu, ș.a. Cum toți invitații preoți aveau voci muzicale frumoase, datorită
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Iași. Invitații nelipsiți erau preoții cu familiile - Mihail Brumă, Loghin Turcanu, Mihail Grosu, V. Năvroteanu, medicii Nadejda Dobreanu, Iulian Grădinaru, Anton Dănăiță, profesorii universitari frații Cărăușu, ș.a. Cum toți invitații preoți aveau voci muzicale frumoase, datorită și profesiunii, răsuna palatul domnesc de glasurile și acordurile instrumentelor muzicale. Trebuie să menționăm că pianul care Însoțea vocile aparținuse după câte ni s-au relatat renumitului dirijor de cor Pr. Alexandru Cristea, care a compus excepționala melodie „Limba noastră” - devenită imnul național al Republicii Moldova
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Vodă apărută la Chișinău când poetul avea 21 de ani, În anul 1940. În continuare distinsul critic literar menționează toate scrierile poetului datate după consemnarea editorilor volume pe care le reproducem: În plin război se succed: Caravana lumiinilor și Porunci domnești (ambele În 1941); Țară de martiri și de profeți și Buciumă sângele (1942); Protiv - Verboten (1943ă și Ereditate (1944). Va urma câte un volum sau două: Vestala neagră (1945), Potirul profanat și Nu-s drumuri În apoi? (1946) În cumpăna
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la un proces similar petrecut sub ochii noștri. Localitățile din nordul Bucovinei au fost ucranizate prin decizia de cancelarie, chiar În primii ani de la instalarea autorităților ucrainene. Asta Înseamnă că toți bbucovinenii sunt ucraineni? Pe scrut, biserica, și apoi cancelariile domnești, unde se folosea exclusiv slavona, au introdus cuvintele slave În limbă, toponimie, hidronimie. Infiltrarea străină nu este numai un fenomen al trecutului. Fără biserici și școli În limba maternă, comunitățile românești izolate sunt supuse unui proces grav de deznaționalizare - În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
-l din ochi. Prințul ăsta aviator era o figură mult prea importantă pentru jocul ce se desfășura pe marele cîmp de înfruntare a intereselor care era noua Românie. Nu era chiar la îndemîna oricui să fie un aristocrat veritabil, os domnesc certificat, și în același timp să reușești să fii agreat in cele mai intransigente cercuri socialiste. Dumnealui era cum s-ar spune un "prinț roșu", fusese prieten apropiat cu răposatul Gheorghiu, se vizitase cu Cristescu-Plăpumaru, ce-or fi avut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
preocupați da, stînjeniți chiar de explozia lui de familiaritate. "Bărbat nemaipomenit Șerban Pangratty, cît a stat la noi, ultima dată am tras niște chefuri de pomină, nu l-am văzut niciodată beat, nici măcar amețit, știe să se stăpînească, domnilor, os domnesc, ce mai. Cum o mai duce cu sănătatea?" Era o întrebare-cheie, făcea parte din sistemul său de capcane, un prieten adevărat, unul dintre aceia pe care Pangratty l-ar fi trimis cu toată inima în Vladia, ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
căuta pe dracu, își făcea socoteală Culi, cu oarecare bucurie ascunsă; ori își aduce aminte că aici se pune carne de cal la păstrare în clenciuri, sub podina pătulului; ori se plimbă el așa, de plăcere, fiind dintr-o sămânță domnească; ori se îndestulează cu smeură în desimile acestea nestrăbătute de smeuriș; ori a simțit miros de miere și are bănuială de vreun roi într-o scorbură. Îi aduc eu doctor bun, care să-i dea ce-i trebuie. Domnul Ionaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
voințe covârșitoare, totul trebuia să cedeze. Prima noapte a revederii ei cu Soliman-Sultan rodise domnia vilaietului Ciliciei, în preajma Stambulului - deocamdată temelie a clădirii mărețe pe care o pregătea pentru iubitul său Baiazid. S-a dus și ea împresurată de curtea domnească la țărmul Mării Pontice, să așeze pe Baiazid-bei în scaun de poruncă. I-a umplut haznaua, i-a dăruit sfetnici potriviți și oșteni credincioși în număr îndestulător. Când s-a întors la Stambul, a găsit pe marele său stăpân mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
au arătat câțiva tineri sezonieri care tocmai cărau, spre a fi încărcate într-o camionetă, vreo 25 de uriașe ghivece cu tran- dafiri. Un soi special de trandafiri: înalți cam cât un om și cu o floare cât un măr Domnesc în vârful tijei. O frumusețe. Punând și alte întrebări, am tras concluzia că și aici, ca și la serele de legume și fructe, valorificarea se face pe două căi: la fața locului și livrare pe bază de contract sau de
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
din Furtuna are puterea de a convoca aceste forțe cu ajutorul unor duhuri de care se slujește. Inițial, Prospero nu fusese un locuitor al insulei pe care naufragiase cu mult timp în urmă. El ajunsese aici alungat din lumea unei curți domnești, iar puterile sale magice sunt, în realitate, legate de ostrovul pe care îl azvârlise soarta lui de surghiunit și valurile învolburate ale mării. La începutul piesei, Prospero își scoate mantia fermecată pentru a-i dezvălui fiicei sale, Miranda, adevărata sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
rândurile populației. Dar cel mai mult și mai mult îl exasperau nesuferitele bacșișuri - consulul reușea să pronunțe bacsisi strivind cu ciudă cuvântul între dinți - pe care era silit, da, silit să le împartă în dreapta și în stânga ori de câte ori ieșea de la Curtea domnească. O curte, de altfel, doar cu numele, căci, de mai mulți ani, acolo domneau doar generalii ruși. Boierii continuau să sosească. Schimbau câteva cuvinte cu consulul francez, apoi treceau în următorul salon, ceva mai mic, dar cu mult mai primitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
organ. Sigur că vreau să mă bucur de el, dar fără să devin robul lui supus până la crimă, așa cum a fost tatăl meu. Și nici nu vreau să mor otrăvit din cauza lui pentru vreo Zoică, fie ea și cu coroană domnească, așa cum a pățit Luminăția Sa, bunicul Ienăchiță. Prințul se îmbăia în cabinetul de toaletă din primitoarea sa casă de pe Podul Târgului de Afară. Scufundat până la bărbie în apa caldă, asculta zgomotele casei cu ochii închiși.Era una dintre marile plăceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
povestească deja cunoscuta întâmplare a fugii celor doi coconi de domn fermecați de modul de viață european, când tatăl său, Ienăchiță, mersese la Viena, în cetatea cezaro-crăiască, și își lovise luminata lui frunte de podele dinaintea împăratului pentru readucerea odraslelor domnești în țară și, bineînțeles, despre balul ambasadorului Spaniei, unde doamnele înțeleseseră să-și arate simpatia lăsându-l aproape dezbrăcat pe Luminăția Sa, smulgându-i frumoasele lui șaluri și elegantele lui haine orientale. Chiar dacă se lăsa greu, Nicolae povestea întotdeauna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
albi de sudoare, duceau de la vodă sau îi aduceau vești... --Pe când călăreții de Țarigrad înșeuau caii în zori de zi și porneau la drum ca niște năluci?... --Mi-ai prins gândul din zbor. Asta înseamnă tinerețea. --Uite colo, părinte, Curtea domnească. Iar pe Ulița Mare, în lumina asta aurie, în trăsura trasă de patru cai focoși, a ieșit la plimbare doamna lui vodă. Pe de lături, în trapul săltat al cailor, merg câțiva oșteni... --Da. I-am văzut și eu - mi-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în fața curții “gospod” se afla o fântână? --Nu știam, sfințite. --Am aflat asta din mărturia șoltuzului și pârcălabilor târgului, de la 25 aprilie 1627 (7135), privind vânzarea unui loc de case cu pivnițe de piatră aflate “pre Ulița Curției, împotriva fântânei domnești”. Și dacă această dovadă nu-i suficientă, atunci să căutăm în “Letopisețul Țării Moldovei”, izvodit de Ion Neculce, unde, vorbind de “Domnia Ducăi-vodă celui Bătrân a tria în Țara Moldovei”, spune: “Iară în al doile anu au tăiat Duca-vodă pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că ei sântu vinovați. Deci Duca-vodă mult i-au mustrat și au orânduit pe Toader Flondor vel-armaș de le-au tăiat capetili a tustrii dziua amiadzăzi la fântâna denaintea porții domnești”. Și acum, dacă tot ne aflăm aici, în fața Curții domnești, te rog să-mi spui ce știi despre dania lui Ștefăniță Lupu voievod, din 28 martie 1660 (7168), către mănăstirea Hlincea? --Întâi să ascultăm vorbele lui vodă: “Întru acea și domnia mea am dat și am miluit sfânta noastră rugă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ianina - și Maria, soția lui, fiică a voievodului Petru Șchiopu. --Văd că ești destul de indulgent, dragule, și nu am alta de făcut decât să mă plec în fața părerii tale. --Încerc să respect spiritul documentelor. --Să nu ne depărtăm de Curtea domnească. Uite că, la 6 iunie 1749 (7257), suntem martorii vânzării unei case chiar lui vodă. “Adică eu, Iordache Seliam ceauș, făcut-am zapisul mieu preînălțatului, luminatului domnului nostru, măriia sa Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod, să se știe c-au cumpărat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
case chiar lui vodă. “Adică eu, Iordache Seliam ceauș, făcut-am zapisul mieu preînălțatului, luminatului domnului nostru, măriia sa Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod, să se știe c-au cumpărat măriia sa de la mine o casă ce-am avut dinspre Curte domnească, la colțul ogrăzii gospod, dispre ierbărie (pulberărie n.n) gospod... Și măriia sa cumpărând-o di la mine, au dat-o danie bisericii... lui Sfentâi Nicolae”. --Din câte știu eu, vodă a cumpărat această casă - după cum însuși spune la 22
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
testament a domnii mele tuturor cui să cade a ști că, luând aminte domnia mea pentru lipsa apii ce era mai înainte vreme la orașul acesta și cu agiutoriul lui Dumnedzeu săvârșind noi acea pomană, aducând apa denaintea porții Curții domnești, din care să îndestulează toată obștiia , socotit-am că să cade a să așădza la o cale bună, ca și într-altă vreme viitoare să nu vie la stricăciune din lipsa apii și, cătră întemeiere de starea aceștii haznale, așa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]