6,873 matches
-
apărată și de natură, cetatea avea drept scop să prezinte o piedică în calea năvălirii tătarilor. O activitate susținută s-a desfășurat și în domeniul arhitecturii civile, fiind refăcute sau ridicate curțile domnești. Pomenită într-un document din 1491, curtea domnească de la Bacău a fost ridicată atunci când Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, și-a avut reședința în acest târg. De aici, Alexandru se adresa brașovenilor în 1482 și în 1488, iar în 1491, potrivit pisaniei, era zidită din piatră biserica
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din 1967, Dumitru Năstase datase „nu fără o anume șovăială” zidirea bisericii de la Bălinești în 1492-1493, iar Ștefan Gorovei plasa începutul zidirii în 1490-1491, ca și Carmen Bogdan, care credea că biserica de la Bălinești a fost zidită odată cu Sfântul Nicolae Domnesc din Iași (1491-1492). Inscripțiile de pe pietrele de mormânt ale fiilor lui Tăutu permit, așadar, să se afirme că biserica de la Bălinești a fost zidită, așa cum a fost de părere Sorin Ulea înainte de anul 1494. Se poate spune că frescele de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de frumoasă, tot cu aur poleită, zugrăvală, mai mult aur decât zugrăvală, și pre dinlăuntru și pre dinafară, ți acoperită cu plumbu.” Au fost și străini care menționau existența picturii exterioare. Solul rus, Frifon Korobeinicov, în 1593, considera că biserica domnească din Iași ”era mai măreață decât biserica lui Nicolae Gostunski [din Moscova] și este zugrăvită pe dinafară.” Solul polon Jerzy Krasinski nota și el, în 1696, că biserica Sfântul Nicolae este “foarte frumos zugrăvită atât pe dinafară cât și pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în care este evidentă influența occidentală: leul, grifonul, zgripțorul, sirena, cerbul, balaurii etc. O recoltă foarte bogată de cahle s-au găsit lângă cetatea Sucevei. În 1956, s-au descoprit resturile unei clădiri în afara zidurilor cetății, numită de arheologi “casa domnească”. În pivnițele acestei case s-au descoperit un număr important de cahle, care au dat posibilitatea să fie reconstituită soba acestei clădiri. Soba avea proporții monumentale, având cinci rânduri de cahle, plus coronamentul care închipuia turnurile unei cetăți. Cahlele era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înțeles că s-a dus vremea schimbărilor de domn; după cum vroiau vecinii. Primii ani au fost dedicați consolidării domniei, dar, mai ales, de consolidare a țării, ultima condiționând-o pe cea dintâi. Ca să se încheie cu incursiunile străine, care aduceau domni după placul acestora, Ștefan a înțeles să facă el incursiuni în Polonia și în Transilvania, din posibil vânat a devenit un harnic vânător. Era nevoie de îndrăzneală, de mare curaj și de înțelegerea exactă a locului pe care îl ocupa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la munte/ Și dulăi de frunte,/ Cu Vijla-nainte,/ Să le ia aminte”. Accentul puternic cade pe multitudinea câinilor care îl însoțesc, numărul lor dând măsura vânătorii. Rolul psihopomp al câinelui nu trebuie neglijat, căci Iovan pornește spre Celălalt Tărâm, unde domnește șarpele cosmic și, de aceea, are nevoie de ghizi pricepuți. Conducătoarea „alaiului vânătoresc” este o cățea cu o funcție narativă în creștere pe parcursul baladei, ea fiind, precum Fulga sau Mama câinilor în colindele de cioban, toată nădejdea eroului. Apariția suitei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
recurentă în texte a mării mari, fără margini, are o amplitudine hiperbolică, ce acoperă întreg planul orizontal al lumii. Axa adâncimii vine însă și ea să completeze revărsarea de ape premergătoare genezei: „Marea-i marea-i, mărgini n-are;/ Leri domnesc/ Da’ diadâncă niși potrivă” (Dubău - Transnistria). Fără limite spațiale și fără fund, apa aceasta pare exact acea fons et origo în care Mircea Eliade vede „matricea tuturor posibilităților de existență”. Aliterația și asonanța din sintagma mării fără capăt augmentează la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Eroul pleacă de acasă în căutarea suliței indicator (funcția XI) și se întoarce rușinat, urmat de broască. Aceasta îndeplinește probele grele (XXV și XXVI) cerute de împărat, răufăcătorul întruchipat de acesta moare blestemat (funcția XVIII), iar cuplul neobișnuit rămâne să domnească peste împărăție (XXXI). Gruicea I(33) se deschide cu absența unui soț pentru fata de împărat, adică funcția VIIIa 1 inversă, și cu strigarea publică a disponibilității ei maritale (IX,1). În clasificarea lui Lazăr Șăineanu, regăsim tema în Ciclul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dacă-i face ca noi, o hi bine dă tine” (Bughea de Sus - Argeș). Întâlnirea feciorului cu divinitatea supremă se face în spațiul geografic caracterizat de apropierea de uranian și de dificultatea ascensiunii. „Muntele sacru este adevăratul tron, căci acolo domnește zeul, stăpânul și creatorul Universului”. Stihiile ce l-au smuls din mediul securizant al criptei l-au adus, așadar, în inima Olimpului, pentru confruntarea cu zeii supremi și monștrii inițiatici, cum este aici fata ivită din piatră, care îl torturează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
duse./ Cu sulița turn săpa,/ Cu paloșul ziduri tăia” (Ibidem, p. 63). Dacă cetatea „este evident simbolul iubirii fetei care trebuie cucerită”, armele solare ale flăcăului vorbesc despre un tip de inițiere în dimensiunea telurică a iubirii. Invitația de a domni alături de fată este adresată flăcăului în mod simbolic: „Pe fereastră mi-l zăriră/ Și strigă-n gurița mare”. Semn al receptivității, fereastra cetății - dublu al fecioarei marchează punctul vulnerabil, valabil doar pentru feciorul ales. Orațiile de nuntă continuă motivul fetei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
urmă de zână/ Să fie împăratului cunună” (Borca - Neamț). Remarcăm o nouă confirmare a identității mitice fecioarăciută și totodată natura superioară a fetei nubile. Dacă flăcăul este împărat și pornește la vânătoare cu un alai ce seamănă cu o „expediție domnească medievală” (Silvia Ciubotaru), naturii sale excepționale nu-i poate corespunde decât capacitatea ordonatoare. O altă expresie a înțelepciunii nașului ce veghează asupra noii uniuni este sugerată de sinonimia dintre „nunul cel mare”, care știe ce fată i se cuvine flăcăului-împărat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Domnul său, cel mai strălucit și bun Domn ce l-a avut România vreo dată, pe Alexandru I. Cuza Vodă [17] și nu va mai avea niciodată așa Domn oricât a trăi țara, că el a fost comandantul gărzii palatului domnesc în acea noapte, apoi cine-s eu înaintea lui, biet sergent"? Mama le-a făcut mâncare după puterea și priceperea ei: mămăliguță și o tigaie cu friptură de porc cu chiște și cârnaț. Iar tata într-o fugă a adus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la Kiev, la 11/ 24 ianuarie 1918, se spunea: “Chișinăul este ocupat de trupele rusești revoltate contra autorităților militare de pe front și care s-au făcut stăpâne prin forță pe membrii Guvernului Republicii Basarabene... Noi am aflat că la Chișinău domnește teroarea, detașamentele transilvănene trimise de la Kiev pentru a păzi depozitele au fost dezarmate și ultragiate, ofițerii români în misiune, pentru a face aprovizionare, au fost arestați, printre aceștia și reprezentantul guvernului nostru pe lângă Directoratul Republicii. În fața acestei provocări suntem obligați
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au făcut stăpâne prin forță, pe membrii guvernului Republicii Basarabene, la apelul cărora răspunsese generalul Tscherbatcheff. În aceste condiții, detașamentul nostru s-a văzut forțat să intre în oraș pentru a aștepta noi instrucțiuni. Noi am aflat că la Chișinău domnește teroarea, detașamentele transilvănene trimise de la Kiev pentru a păzi depozitele au fost dezarmate și ultragiate, ofițerii români în misiune pentru a face aprovizionări au fost arestați, printre aceștia, de asemenea, și reprezentantul guvernului nostru pe lângă Directoratul Republicii. În fața unei astfel
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dintre Podolia și Moldova au devenit și mai strânse; în 1682, în urma înfrângerii cazacilor, Sublima Poartă a acordat demnitatea de “Domn al întregii Ucraini, de la Nistru la Bug” domnului Moldovei, Gheorghe Duca și, mai târziu, urmașului său, Dimitrie Cantacuzino, care au domnit efectiv în Podolia, unde fuseseră construite pentru ei palate domnești la Cecinovska, pe Nistru, și la Nemirova, pe Bug, și unde judecata se făcea în limba română, în numele Domnului Moldovei. Dominația moldovenească n-a durat mult, dar, către mijlocul secolului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
5 august 1917, ziua formării celui de-al doilea guvern Kerenski, procesele-verbale constatând depozitul valorilor sus-menționale la Kremlin și la Sudnaia Kassa. Astfel, Tezaurul românesc a fost pus în siguranță în timp de război în țara unde în acel moment domnea, desigur, cea mai mare nesiguranță. II. Situația tezaurului român în timpul revoluției din Rusia În timp ce revoluția cuprindea întreaga Rusie, dl. Guérin, consulul nostru general din Moscova, comunică la data de 15 noiembrie 1917 guvernului că „Comitetul revoluționar” a declarat că nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
S-a început a se lua coronamentul de aramă al Palatului de Justiție, înlocuindu-se prin simplă tinichea, fără a o fi putut scăpa. Serios amenințate au fost și acoperișurile de aramă a unora dintre monumentele noastre istorice, ca Biserica Domnească din Curtea de Argeș și Mitropolia din Târgoviște. În nurma intervenției directe la mareșalului Mackensen, am putut obține oprirea pângăririi Bisericii Domnești, în jurul căreia, comandatura locală ridicase chiar schele pentru dezvelirea monumentului [...]. În privința acoperișului tot de aramă al Mitropoliri Târgoviște, în urma intervențiilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
7751/9.VI.1917, Administrația Militară îmi comunică: „în urma cereii dvs., s-a dat ordin comandaturilor de districte să se scutească de rechiziție următoarele clopote de interes artistic și istoricși anume din M-rea Cotmeana a lui Mircea, Sf. Niculae Domnesc din Argeș, Sf. Niculae, Mitropolia și Curtea Domnească din Târgoviște; Doicești, Horezu, Bistrița, Govora, Sărăcinești, Gura Motrului Brebu, Tismana etc.”. În același timp, prin scrisoarea austriacului Baron Bodeus din 8.V.1917, mi s-au pus la dispoziție 12 dintre
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în urma cereii dvs., s-a dat ordin comandaturilor de districte să se scutească de rechiziție următoarele clopote de interes artistic și istoricși anume din M-rea Cotmeana a lui Mircea, Sf. Niculae Domnesc din Argeș, Sf. Niculae, Mitropolia și Curtea Domnească din Târgoviște; Doicești, Horezu, Bistrița, Govora, Sărăcinești, Gura Motrului Brebu, Tismana etc.”. În același timp, prin scrisoarea austriacului Baron Bodeus din 8.V.1917, mi s-au pus la dispoziție 12 dintre clopotele mai vechi ale capitalei. De la Antrepozite, unde
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Austria, Germania va sări în ajutorul aliatei sale, dar preferam, ca o chestiune de delicatețe față de monarh, ca Germania să fie aceea care ne va declara nouă război, așa încât regele nostru să nu scoată el sabia contra Germaniei. În odaie domnea o tăcere mormântală. O emoțiune concentrată ne stăpânea pe toți, și mai ales noi, românii, eram până în fundul sufletului pătrunși de gravitatea actului ce săvârșeam. După ce am terminat cetirea, Poklevski s-a întors către mine și mi-a spus: „Ca
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au fost recuperați scriitorii români din exil și au apărut multe cărți valoroase ale scriitorilor afirmați din plin abia acum. E drept că au apărut unele sinteze istorice centrate pe perioada contemporană, antologii și dicționare, completînd un tablou în care domnește încă confuzia valorilor. Eu nu resping în bloc moștenirea literară a comunismului, dar cred că o nouă critică, fie și reciclată din cea veche, are obligația revizuirii canonului. Urmează, după destul de parțiala "Literatura română postbelică", să apară "Istoria critică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
umflate Nu le pasă de dreptate! N-aud țara cum suspină Și se zbate În ruină! Vai de țara noastră azi Cum se zbate ceas de ceas Omul simplu, cel de rând Plânge În genunchi rugând Să dea bunul Dumnezeu Domni ca tine Domnul meu Cum ai fost Ștefane odată Unea-i țara toată, toată Putna, clopot când trăgea Lumea toată aduna! La bine și la greu Întărea poporul său „Jertfe“! Mări de sânge-ai dat Luptă dreaptă ai purtat Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
bazându-se pe evoluția hotarelor orașului, episcopul credea că husiții nu au întemeiat Hușii, ci s-au stabilit pe locul unui vechi sat (siliște), punând temelia, la mică distanță de curtea domnească, unui sat cu centrul spre Dric, pe moșia domnească Corni, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Numit inițial Ieronim, satul a primit la o dată necunoscută numele de Corni și, treptat, s-a extins spre vest, devenind apoi un cartier al orașului Huși. Până acum, se poate conclude că vechea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întemeierea orașului de către husiții (protestanți maghiari) stabiliți în zonă, cu acordul lui Ștefan cel Mare, cândva, între 1460 și 1480, a fost adoptată de istoriografia ulterioară, prin Bandini și Melchisedec, și datată înainte ca voievodul să fi ridicat aici curtea domnească și biserica. Ipoteza emisă de autorul cronicii maghiare, privind înființarea orașului de către husiți, în 1460, a fost acceptată și de B. P. Hasdeu (1838-1907), Ioan Bogdan (1864-1919) și George Ioan Lahovari (1838-1909). Aducând ca argument bula papei Eugeniu al IV
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
proprietate domnească, așezată la nord de moșia Husului; deci, se învecina „din veac” cu acea moșie care se întindea la vale, de-a lungul Săratei. Este știut faptul că târgurile erau proprietăți domnești și că posedau întinse teritorii în jurul lor, domnii dăruindu-le moșii și sate. Un an mai târziu, într-un uric din 13 septembrie 1503, se menționa un loc lângă Sărata, mai jos de gura pârâului Căpățâroasa, aflat în jos de gura pârâului. În hotarnică era consemnat Troianul, dovadă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]