KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...193 194 195 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

i, a donat oră? ului 3�000 din c? r? ile lui pentru fondarea unei biblioteci publice. Era abordabil ? i st? tea bucuros de vorb? cu studen? îi s? i128. ?inea seminarii neprotocolare acas? la el, iar studen? îi �l �nso? eau pe str? zi. �n ciuda tuturor acestora, Iorga r? m�nea distant ? i rezervat. Dintre miile lui de colaboratori, chiar ? i dintre cei intimi, doar c�? iva utilizau familiarul tu atunci c�nd i se adresau. Cu toat? disponibilitatea lui de a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
țîre a facult?? ilor, extinderea favoritismului ? i alte lacune din �nv??? m�nt (cum ar fi lupta pentru putere abia deghizat? din cadrul facult?? ilor). Iorga lansase multe dintre aceste acuză? îi �ntr? un articol din 1890 intitulat Cursurile de admira? ie reciproc? , scris cu o candoare dezarmant? , f? r? eufemisme, pentru c? �ipocrizia nu duce la nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic�. Au urmat contra? atacurile. Iorga a replicat printr? o serie de articole: �Opiniile primejdioase ale unui r? u

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cerut boierilor ? i conduc? torilor partidului s? refac? leg? turile cu temelia lor tradi? ional? , ?? r? nimea, ? i s? o c? l?uzeasc?. Deoarece numai printr? o astfel de colaborare putea Rom�nia s??? i rezolve problemele. Nici o improviză? ie liberal? , nici or?? enii nu puteau �nlocui o asemenea simbioz? 146. Dar viitorul lui Iorga �n Partidul Conservator era pecetluit. A intrat �n conflict cu lideri ai partidului de talia lui Take Ionescu ? i Titu Maiorescu. Maiorescu (a? a cum �? i aminte? te

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
du? i deci at�ț pe sociali? ți c�ț ? i pe populi? ți. Respingerea egalitarismului lor ? i propriul lui antisemitism (la vremea aceea) l? au transformat pe Iorga �ntr? un adversar al sociali? tilor, care, credea el, nu ofereau nici o solu? ie ?? rănilor rom�ni. Pentru el, numai na? ionalismul oferea o solu? ie atotcuprinz? toare a problemelor societ?? îi rom�ne? ți. Iorga se considera �n primul r�nd na? ionalist, �n al doilea r�nd democrat, iar �n al treilea un ap? r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Respingerea egalitarismului lor ? i propriul lui antisemitism (la vremea aceea) l? au transformat pe Iorga �ntr? un adversar al sociali? tilor, care, credea el, nu ofereau nici o solu? ie ?? rănilor rom�ni. Pentru el, numai na? ionalismul oferea o solu? ie atotcuprinz? toare a problemelor societ?? îi rom�ne? ți. Iorga se considera �n primul r�nd na? ionalist, �n al doilea r�nd democrat, iar �n al treilea un ap? r? tor al ?? r? nimii, �ntruc�ț nici m? car dreptatea social? nu avea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
prinde r? d?cîni, vor face flori ? i vor dă roade. �n fiecare s? pt? m�n? ap? reau �ntre 500 ? i 2�000 de exemplare din �S? m?n? torul�. P�n? �n 1903, revista a respectat linia stabilit? de Haret; dup? intrarea lui �n redac? ie (la invită? ia lui Ilarie Chendi), Iorga a �nceput s? impun? na? ionalismul eminescian ? i un spirit combativ, odat? cu apari? ia articolului s? u Cu ocazia dispari? iei �Tribunei�149. Iorga a preluat efectiv conducerea revistei abia �n luna iunie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a ? i ? elurile colaboratorilor lui Iorga ? i ale �S? m?n? torului�. Aproape to? i colaboratorii revistei erau ardeleni: George Co? buc, Ion Gorun, Ilarie Chendi, Boți? -Ciobanu, ? tefan O. Iosif, vasluianul Alexandru Vlahu?? (care s? a retras �n 1902), Sextil Pu? cariu, ie? eanul Dimitrie Anghel, Zaharia B�rsan, b�rl? deanca Elenă Farago, Ovid Densusianu, Ion Ag�rbiceanu (singurul nonardelean semnificativ era moldoveanul Mihail Sadoveanu). Predominan? a ardelenilor n? ar trebui s? surprind? pe nimeni, �ntruc�ț ei erau rom�nii cei mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
organic? a vie? îi satului ? i s? evite subiectele referitoare la �odioasele� oră? e ale secolului al XX-lea: mahalalele industriale, �mirosul pestilen? ial� al acestora ? i �vulgaritatea locuitorilor mahalalelor� cu �accentele lor oribile� nu puteau constitui izvorul de inspiră? ie al unui asemenea român. El credea c? literatura nu trebuie s? se concentreze asupra �zbaterilor sau a pl? cerilor fiin? elor umane patetice ? i nefericite� sau asupra �sufletelor mizere, slabe ? i mutilate�. Din cauza �realismului na? ionalist�, Iorga condamnă �ntreaga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sau a pl? cerilor fiin? elor umane patetice ? i nefericite� sau asupra �sufletelor mizere, slabe ? i mutilate�. Din cauza �realismului na? ionalist�, Iorga condamnă �ntreaga literatur? realist?. Vlahu?? a descris ? elurile �S? m?n? torului�: el sus? inea c? scriitorii revistei sim? eau c? pierduser? prea mult? vreme ad�nci? i �n am? r? ciunea lor ? i �n durerile lor trec? toare. Ei ajunseser? s? fie �nstr? ina? i de marele curent al vie? îi duse de popor; de marile suferin? e ? i aspiră? îi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Din acest izvor vor ? �?ni afar? genii ascunse că lovite de toiagul lui Moise. Acolo se afl? puterea ? i viitorul nostru�153. Programul acesta trebuie �n? eles că un apel social propagandistic de a culturaliza ?? r? nimea. Se acordă pu? în? aten? ie esteticii, sco? �ndu? se �n eviden?? m�ndria patriotic? ? i exalt�ndu? se trecutul ? i dragostea pentru ?? r? nime. Programul afirmă un ideal na? ional, oferind suport critic cultural ? i social. Iorga avea �n vedere un ? el social: �ntemeierea �satului s? m

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
niciodat? esteticul cu eticul � că s? nu mai vorbim despre etnic! Eminescu a fost un mare poet, �n vreme ce Iorga proclama c? �literatura nu este o cafenea unde poate intra oricine poate pl? ți�. Ea trebuie s? aib? o func? ie social?. �ncep�nd cu �S? m?n? torul�, Iorga stabilea valoarea unei opere literare �n m? sura �n care aceasta se �ncadra �n na? ionalismul s? u cultural. Doar criteriile sociale ? i morale, mult mai pu? în dec�ț cele estetice, corespundeau normelor de evaluare a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe care �l putea furniza ridicarea ?? r? nimii. Rom�nii trebuiau s? fie stp? p�ni pe comer? ul ? i pe industria lor155. Cu mintea rom�nului cea de pe urm? , putem spune c? satul s? m?n? torist nu era o solu? ie nici pentru problemele Rom�niei, nici pentru problema ?? r? neasc?. Dar Iorga credea �n for? a na? ionalismului s? u cultural ? i c? revolu? ia cultural? o va dezl? n?ui. Numai dac? Rom�nia putea recunoa? te faptul c? ?? r

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga a propus chiar perceperea de taxe pentru c? r? ile ? i ziarele importante, ba chiar ? i pentru studiile �n str? în? tate159. �ndemna elită ? i pe �nv??? tori s? adopte na? ionalismul cultural rom�nesc ? i s? creeze o aristocra? ie merituoas? , care s? elimine �aristocra? ia mercantil? �160. Na? ionalismul, temperamentul ? i vanitatea lui l? au f? cut s? adopte distorsion? ri ? i s? lanseze lucr? ri lipsite de valoare deoarece se �nscriau pe linia na? ionalismului s? u cultural

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
trupe de ? oc, iar ulterior mul? imea s? a al? turat ț? r? boiului creat. Prin? ul mo? tenitor Ferdinand ? i elită ? i?au dat seama de motivul real al demonstra? iei. Pe m? sur? ce lucrurile se �nr? ut?? eau, prin? ul Ferdinand ? i prin? esa Maria au venit s?? i văd? juc�nd pe c�? iva din prietenii din cercul lor de la Palatul Cotroceni. Au chemat armata (Regele Carol nu era �n ? ar?) . S? a �ncins o �nc? ierare violent

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ionare, Iorga st? tea �n apartamentul lui, speriat de ceea ce se �nt�mpla datorit? influen? ei lui. A?a cum �? i amintea familia, se temea s? nu fie chemat s? dea socoteal?. A fost �n cele din urm? chemat la circa de poli? ie dou? zile mai ț�rziu. A sosit �n tr? sura lui Alexandru Calimachi. De? i ? tia c? oficialit?? ile poli? iene? ți vor fi impresionate de faptul c? profesorul ? stă universitar era �nso? it de un boier, ? i?a luat totu? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de rezultatele ei�170. La scurt timp dup? aceea, Iorga a plecat de la Bucure? ți �mpreun? cu Sadoveanu, E. G�rleanu ? i Iosif că s? duc? la ? ar? �nouă credin?? �. La Ia? i, liberalii ? i junimi? ții află? i �n opozi? ie s? au unit �mpotriva guvernului ? i au demonstrat pe str? zi. Drept urmare, a fost �nfiin? at? �Fr?? ia bunilor rom�ni�, �n tradi? ia lui B? lcescu, �că s? dea glas rom�nilor f? r? glas sau drepturi: ??rănii�171

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
punctelor lui de vedere. A fondat Floarea darurilor �n ianuarie 1907, ca o ramur? s?m? n?torist? a �Neamului rom�nesc�: �n decembrie 1908 a ap? rut un supliment literar, �Neamul rom�nesc literar�, iar �n ianuarie 1910, Iorga a publicat o edi? ie popular? a ziarului s? u, �Neamul rom�nesc pentru popor�. Iorga a jucat un rol hoț? r�tor �n apari? ia revistei �F? ț Frumos� (�ntre 1904? 1906 ? i din nou �n 1909), �mpreun? cu E. G�rleanu ? i al? îi. �n sf�r? it, la

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
introdus na? iunile occidentale industria ? i capitalismul � �n Chină, India, Indiile Olandeze � au fost comise nedrept?? i grave. Iorga �nsu? i scria c? �societ?? ile industriale capitaliste con? în nedrept?? i uria? e�183. �ntreaga industrializare occidental? p? le? te �n compară? ie cu ororile care au �nso? it industrializarea for? at? a Rusiei de c? tre Stalin, pentru care ?? r? nimea a pl? țiț un pre? at�ț de �ngrozitor. Procesul acela dureros nu putea fi totu? i identificat cu o minoritate neasimilat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lipoveni; ace? tia i? au masacrat pe evrei ? i au lansat acuză? îi mincinoase ? i s�ngeroase �mpotriva lor, urm�nd �ntocmai exemplul dat de ? ara lor de origine 185. �Neamul rom�nesc� a descris ororile, lu�nd o pozi? ie clar? �n favoarea ?? rănilor. Evreii plecau �n mas?. Iorga le? a comunicat furios cititorilor c? boierii ceruser? interven? ia trupelor austro-ungare pentru restabilirea ordinii 186. Dar generalul rom�n Averescu a restabilit repede ordinea ucig�nd aproape zece mii de ?? răni. Reprimarea nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s�nd la o parte Basarabia, unde a? a ceva nu avea nici o perspectiv?. Atunci c�nd arhiducele antimaghiar Franz Ferdinand a vizitat Rom�nia, dr. Aurel Popovici, un na? ionalist rom�n reac? ionar, a fost �n culmea entuziasmului. El preconizase o solu? ie austro-german? a problemelor Rom�niei prin instituirea unei monarhii unite austro? rom�ne dup? urcarea pe tron a lui Franz Ferdinand, �cu sau f? r? rege (al Rom�niei)�202. Iorga era dezgustat de ideile lui Popovici, deoarece nu putea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Rom�niei prin instituirea unei monarhii unite austro? rom�ne dup? urcarea pe tron a lui Franz Ferdinand, �cu sau f? r? rege (al Rom�niei)�202. Iorga era dezgustat de ideile lui Popovici, deoarece nu putea accepta o solu? ie austriac? ? i cu at�ț mai pu? în una german? 203. Iorga nu mai era dispus s? accepte nici un compromis. Că orice na? ionalist sud? est european, era decis s? deseneze o nou? harț?. �Vom merge drept �nainte spre unitatea na

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Pe la 1922, ea a devenit �Universitatea Popular? Nicolae Iorga�. Editură lui Iorga, Datina rom�neasc? func? iona ne�ntrerupt. Oamenii de ? tiin?? str? ini care vizitau Rom�nia f? ceau pelerinaje rituale acolo. Prestigiul lui Iorga constituia o garan? ie a faptului c? profesorii erau de calitate, iar materialele includeau istoria, istoria culturii, literatura, geografia, economia na? ional? ? i chiar ? i stenografia. Studen? îi ? i profesorii dezb? teau subiectele predate. Se organizau excursii prin �mprejurimile pitore? ți ? i erau vizitate

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
al lui Nicolae Iorga 218. Iorga a fost un membru activ al Ligii culturale, fondat? �n 1891 pentru men? inerea contactelor culturale �ntre rom�nii află? i sub diferite st? p�niri str? ine ? i cei �liberi� ? i că o reac? ie la mi? carea memorandist? din Ungaria. Cu toate acestea, activitatea Ligii era tot mai firav?; prin 1907, cele 52 de activit?? i ini? iale se reduseser? la 6219. Atunci c�nd Iorga ? i adep? îi s? i au revigorat Liga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga le? a publicat prompt �n �Neamul rom�nesc�), Iorga a comandat o statuie a lui Cuza Vod? , �nf? ptuitorul unirii rom�nilor, care a fost dezvelit? la Ia? i �n 1912. Dup? ruptură de conservatori, Iorga voia s? fondeze o Organiza? ie Democratic? Na? ionalist? pentru a transpune filosofia s? m?n? torist? �n practică politic?. Ales candidat independent, na? ionalismul s? u excludea toate celelalte ideologii ? i partide, cu politicianismul lor cu tot. Nu era capabil s? aprecieze importan? a alia? ilor �n atingerea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
realiz? rîi fostului s? u student 229. Tot �n mai 1911, Iorga a scris piesă istoric? Mihai Viteazul. Pe l�ng? ? inerea cursurilor la Universitate, a plecat �n Transilvania că s? conferen? ieze �n cadrul sesiunilor Societ?? îi Culturale Rom�ne �Astra�. Gra? ie scrierii istoriei armatei rom�ne230, Iorga va fi numit profesor de istorie la Academia Militar? Rom�n?. B?tr�nul rege a apreciat at�ț de mult lucrarea lui Iorga despre armata rom�n? �nc�ț l? a trimis pe fiul nepotului s? u

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]