5,962 matches
-
După precizările lui N.A. Bogdan, în cafasul bisericii se mai păstra la începutul secolului al XX-lea o lumânare de ceară a breslei talpalarilor. Avariată în decursul timpului, biserica a fost refăcută în secolul al XVIII-lea , în jurul anului 1760. Edificiul avea acoperiș de draniță, care a fost înlocuit în 1797. Încă din vechime, a beneficiat de anumite danii și privilegii din partea domnitorilor. Aceste privilegii au fost confirmate și sporite prin hrisoave ale voievozilor Alexandru I Mavrocordat (în 1785), Alexandru Moruzi
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
ei. Unul dintre enoriași, banul Atanasie Gosan, a lăsat acestei biserici prin Diata sa din 6 aprilie 1828 întreaga moșie Mădârjești din Ținutul Cârligăturii cu satul Cudrești (692 ha), precum și 5,25 ha la Bucium, cu case, vie și livadă. Edificiul a ars într-un incendiu din 19 iulie 1827. După cum relatează o însemnare de pe un Triod din patrimoniul bisericii, publicată de Nicolae Iorga în "Inscripții", vol. II, p. 188, un foc mare "„început la casele spătarului Ilie Zmău și arzând
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
cu codul 24 B 406. Biserica Talpalari are formă de cruce, cu un turn-clopotniță deasupra exonartexului. Absida altarului și cele două abside laterale sunt semicirculare în interior și poligonale în exterior, fiind mai joase decât acoperișul bisericii. Zidurile exterioare ale edificiului sunt împodobite de jur-împrejur cu nișe trilobate (pe două registre: sub streașină și deasupra ferestrelor) și nișe rombice (la nivelul ferestrelor). Nișe trilobate sunt prezente și pe turnul-clopotniță, intercalându-se între ferestre. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
bisericii de lemn și poate și din obligații de familie, paharnicul Iordache Lozonschi, descendent al pârcălabului Gheorghe Izlozeanul, a reconstruit lăcașul de cult din piatră. Anul construirii actualei biserici este anul 1800, după cum atestă pisania amplasată pe fațada sudică a edificiului. Cu acest prilej, s-a adăugat și un al doilea hram, cel al Sfintei Ecaterina, după numele soției ctitorului. De atunci, biserica este cunoscută sub denumirea de Biserica „Sf. Gheorghe” - Lozonschi. În dreapta intrării în biserică se află o pisanie în
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
o turlă octogonală deasupra naosului. O particularitate arhitectonică o constituie fațada de apus semicirculară, ca și absida altarului, ceea ce a fost probabil o influență venită din Armenia, prin Rusia. Ea este construită din piatră, cu ziduri masive, tencuite și văruite. Edificiul este înconjurat de un brâu simplu, aflat deasupra ferestrelor. Acoperișul bisericii este în două ape, în șarpantă, iar pe absidele laterale și pe capete în formă semicirculară. În interior, spațiul este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
se află cafasul în care se intră de pe o ușă aflată în peretele din stânga. Lângă ușă se află pictat un lung pomelnic al binefăcătorilor acestei biserici. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă largă sprijinită pe pereții longitudinali ai edificiului.
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
se află o nișă cu rol de proscomidiar. Printre obiectele de valoare pe care le posedă biserica sunt de menționat: În jurul bisericii a fost un cimitir parohial. În prezent s-au mai păstrat doar două morminte. În dreptul peretelui nordic al edificiului se află mormântul preotului Constantin Pavelescu (1812-1870), prin stăruința căruia s-a construit lăcașul de cult. Pe piatra sa de mormânt se află următoarea inscripție: "Locul repausului etern a Corpului Economului CONSTANTIN PAVILESCU nescut la 1812 și sevârșitu din viațâ
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
anul 1806. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 cu indicativul . Lăcașul de cult este o ctitorie colectivă, după cum rezultă din pomelnicul diptic păstrat până astăzi: și care în continuare înșiruie numele sătenilor enoriași care au contribuit la construcția edificiului. Biserica este ridicată - astfel, din lemn în anul 1806, data construcției fiind menționată atât în repertoriul lui Nicolae Stoicescu, cât și în inscripția de pe o piatră de la pridvor - ce reprezintă data când a fost terminată și sfințită („1806 aprilie 12
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
, comuna Ruginești, județul Vrancea a fost ridicată în secolul XVII. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 Cod LMI: . Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” a fost ridicată de obștea sătească încă din veacul al XVII-lea. Edificiul înfățișează planul de veche tradiție al navei dreptunghiulare cu partea de vest poligonală și absida altarului decroșată. Pereții edificiului, înălțați pe o temelie de bolovani de râu, au fost realizați din bârne groase de stejar, încheiate în sistemul vechi de
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]
-
anul 2010 Cod LMI: . Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” a fost ridicată de obștea sătească încă din veacul al XVII-lea. Edificiul înfățișează planul de veche tradiție al navei dreptunghiulare cu partea de vest poligonală și absida altarului decroșată. Pereții edificiului, înălțați pe o temelie de bolovani de râu, au fost realizați din bârne groase de stejar, încheiate în sistemul vechi de „coadă de rândunică”. Altarul este iluminat de o mică fereastră montată în axul estic al absidei, iar pe latura
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]
-
gata lei 4 lei vechi...” De asemenea trebuie să luăm în considerație și atestarea documentară a satului Păulești, undeva între anii 1507 și a doua jumătate a anilor 1500. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” a fost realizată de către obștea sătească. Edificiul dispune de un plan trilobat, cu absida altarului decroșată, de formă poligonală. Încăperile sunt ordonate pe axa est-vest, iar sistemul de boltire subliniază acest lucru cu mijloace specifice arhitecturii de lemn. Silueta edificiului este marcată de învelitoarea de șindrilă, care
Biserica de lemn din Păulești () [Corola-website/Science/323445_a_324774]
-
Nicolae” a fost realizată de către obștea sătească. Edificiul dispune de un plan trilobat, cu absida altarului decroșată, de formă poligonală. Încăperile sunt ordonate pe axa est-vest, iar sistemul de boltire subliniază acest lucru cu mijloace specifice arhitecturii de lemn. Silueta edificiului este marcată de învelitoarea de șindrilă, care este înaltă, cu pante repezi, înglobând astfel și volumul bolților ce acoperă interiorul. Biserica din Păulești are pridvorul amplasat pe latura de vest, suprapus fiind de turnul clopotniță, prismatic si foarte scund, lăsat
Biserica de lemn din Păulești () [Corola-website/Science/323445_a_324774]
-
o biserică nouă din zid. Biserica de lemn din cadrul Schitului Lepșa este așezată în centrul incintei mănăstirii de maici, fiind refăcută între anii 1930-1936 pe o temelie de piatră de râu, pe care s-au așezat bârnele din lemn. Întregul edificiu, atât în interior, cât și exterior are pereții acoperiți de scânduri de brad, acoperisul este din șindrilă, iar turla cu înveliș piramidal apare încununată de o cruce din fier. Interiorul bisericii este simplu, fiind decorat cu icoane pictate pe lemn
Biserica de lemn din Mănăstirea Lepșa () [Corola-website/Science/323452_a_324781]
-
de piatră de râu, cu rol în protejarea materialului lemnos folosit în constructie. Accesul în incintă se face printr-o ușa din lemn, după ce se urcă două trepte din lespezi de piatră. Acoperișul cu învelitoare din șindrilă, unic pentru întregul edificiu, înglobează și volumul bolților, încununat de cruci din fier forjat. Interiorul este reprezentat de icoanele pictate pe lemn, cu scene din viața sfinților, precum și de icoanele împărătești vopsite cu roșu. În anul 2003, la monumentul din Vrâncioaia au început lucrări
Biserica de lemn din Vrâncioaia () [Corola-website/Science/323474_a_324803]
-
Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc, cunoscută și ca Biserica de lemn din Capu Satului, este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1855-1858 în cartierul Capu Satului aflat în partea de est a municipiului Câmpulung Moldovenesc din județul Suceava. Edificiul religios se află localizat pe Strada Vasile Cârlova, fiind înconjurat de cimitirul cartierului Capu Satului, și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. Anterior, pe locul actualei biserici s-a aflat o altă biserică de lemn
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
1947-1957), Ioan Sologiuc (1959-1976), Vasile Greșanu (1977-1984), Teodor Giosan (1984-1994), Benone Greșanu (din 1994) și Constantin Norocel (din 2004). este construită în totalitate din bârne de brad. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri ignifugate. Edificiul are un acoperiș din tablă vopsită în culoarea portocalie, cu trei turle octogonale deasupra altarului, naosului și pronaosului. Crucile de pe turle sunt înfipte în câte o semilună, ca
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
din 1994) și Constantin Norocel (din 2004). este construită în totalitate din bârne de brad. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri ignifugate. Edificiul are un acoperiș din tablă vopsită în culoarea portocalie, cu trei turle octogonale deasupra altarului, naosului și pronaosului. Crucile de pe turle sunt înfipte în câte o semilună, ca simbol al luptei românilor împotriva turcilor. Monumentul are formă de cruce (plan
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
echilibrului scad ceea ce duce în cele din urmă la moarte. Biochimistul Björkstén a expus o teorie despre „"inertizarea"” reactivității macromoleculare, prin apariția progresivă a unor legături încrucișate () care micșorează foarte mult reactivitatea chimică a diverse macromolecule (exemplu nucleoprotidele) sau alte edificii macromoleculare importante biologic (exemplu proteina colagen). Fenomenele oxidative și cele reducătoare au fost și ele "incriminate" că fiind cauza îmbătrânirii. Henri Laborit a prezentat o teorie în acest sens conform căreia în raportul dintre cele două reacții chimice ale organismului
Îmbătrânire () [Corola-website/Science/323513_a_324842]
-
dată cantorului bisericesc de ‚’diac’’adică ‚’om cu știința de carte’’ sau chiar ‚’scriitor de nume’’luând parte la ședințele consiliilor parohiale scriind numele membrilor care în majoritate erau neștiutori de carte. Școală era clădita în imediata vecinătate a bisericii,edificiul ei azi nu mai există fiind demolată clădindu-se prin grijă statului o altă în mijlocul satului o altă de 8 ani. Cu toate calamnitățile care s-au abătut asupra satului ,cum au fost ocupația austro-ungară,epidemiile de holeră ultima în
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
orașenilor. În cele din urmă, trupele austriece au fost retrase în 1556 din Sibiu. În anul 1771, pe acest bastion a fost construită o școală de călărie (manej), iar în primul deceniu din secolul al XX-lea s-a ridicat edificiul actual al Spitalului de neurologie. Pe unul din zidurile bastionului a fost amplasată o placă de marmură albă cu următoarea inscripție: În octombrie 2006, zidurile bastionului Haller au fost curățate și reabilitate. În urma unui parteneriat încheiat în aprilie 2006 cu
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
Traian Corodeanu, filosoful și scriitorul Ion Petrovici (fost ministru al culturii și cultelor), mareșalul Ion Antonescu și generalul Dumitru Dămăceanu. În ianuarie 1941, s-a pus în circulație un timbru-cărămidă din vânzarea căruia s-au obținut fonduri pentru înălțarea noului edificiu. În mai 1941, generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român, a donat în nume propriu și fără pretenția de a fi considerat principal ctitor, suma de 3 milioane lei. La 6 februarie 1945 a decedat Alecu P. Anastasiu, cel mai important
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
Biserică Sfântă Maria din Bocșa este un lăcaș de cult român unit (greco-catolic) din Bocșa, Sălaj, edificiu construit între anii 1937-1943. În interiorul bisericii se află mormântul lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barbulovici, monument istoric clasificat sub codul SJ-IV-m-B-05156. În perioada interbelică Biserică de lemn din Bocșa era derăpănată, acoperișul a cedat, iar turnul stătea să cadă și
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
Lapoș Teodor lui Teodor, și 300 de lei. În total s-a adunat suma de 592.600 lei. Sfințirea și depunerea pietrei fundamentale a noii biserici greco-catolice a avut loc în seara de 8 septembrie 1937, de Nașterea Maicii Domnului. Edificiul avea deja ridicate ziduri, în roșu, de aproximativ 2 metri și se intenționa a fi pusă sub acoperiș până la venirea iernii. Sfințirea pietrei fundamentale a fost făcută de episcopul unit al Oradiei, Valeriu Traian Frențiu asistat de Monseniorul dr. Emil
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
limba română cu caractere chirilice: ""Fondatorul acistui sint lăcașu, înălțatu în onorea martirului Georgie, în satul Brehoe, di către proprietarul moșie, Alexi Anastasiu Jevalexi, di națiune elinu, din Ipiru, districtul Zagora, satul Capisova, avăndu etatia 64 ani cănd a termenat edificiul, dumiciliatu în acistu Principatu a Moldavei din anul 1826 mai 16, la urbia Tecuci. Terminarea s-a făcutu la 30 a lunii augustu, anul 1865, în zilile Măriei Sale Alisandru Ion I, Domnitorul Romănilor"". Deasupra intrării în biserică se află o
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
anului 1841 în satul Țigănești (comuna Munteni, județul Galați). Ctitorul bisericii este considerat a fi marele logofăt și poet Costache Conachi (1777-1849), proprietarul moșiei Țigănești (unde avea și un conac) și unul dintre cei mai bogați boieri din Principatul Moldovei. Edificiul se află în cimitirul satului. În secolul al XVIII-lea, moșia Țigănești a devenit proprietatea familiei boierești Conachi. A fost construit un conac boieresc care a fost stăpânit de Manolachi Conachi (d. 1803), vornic al Țării de Jos. În acest
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]