5,930 matches
-
figuri geometrice elementare pe o tram? ortogonal?. De?i nu are leg?tur? nici cu stilistica, nici cu construc?ia, metoda are un r?sunet european, mai ales �n Germania. Fiind vorba de construc?ie, Patte ia ap?rărea metode-lor empirice �mpotriva curentului metodologic ?tiin?ific, ini?iat de vene?ianul C. Lodoli (1690-1761), care profesa un ra?ionalism matematic strict al structurii ?i al materialelor. J.R. Perronet (1704-1794) ?i J.-B. Rondelet (1734-1829) �i dau acestui curent ?tiin?ific bazele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al căror adevăr a fost ulterior demonstrat de "matematicul" Newton, tot așa cosmogonia să (din Eureka) este adevărată, pentru că el însuși dovedește adevărul ei, prin recurs la fizică newtoniana 96. Atât poetul, cât și omul de știință, pornesc de la date empirice, într-o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
necesar, să navighezi este", prin care, conform interpretării sale, marele om de stat român vrea să spună că o viață trăită doar pentru ea însăși nu are nici o justificare; doar o viață, trăită în căutarea a ceea ce există dincolo de lumea empirica și rămâne inaccesibil experienței imediate, merita să fie trăită, cu adevarat [s.n.]16. Acesta este, credem, si sensul intenționat de Ion Barbu, în finalul "Veghii lui Roderick Usher". Însă, "călătoria" la care ne invită poetul român, nu este o odisee
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii (Gabriela RĂȚULEA) / 53 Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist (Mihai BURLACU) / 79 Justiția organizațională: perspective culturale și individuale (Horia MOAȘA) / 105 Partea a II-a: PERSPECTIVE EMPIRICE Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc (Carmen BUZEA) / 131 Importanța echității în determinarea justiției și a coeziunii sociale (Ioana ATUDOREI) / 147 Drumul prosperității. Capitalismul românesc și modernitatea (Fănel STROE) / 161 Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate, antreprenoriat
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
câteva decenii de relativă neglijare, ideea egalității a revenit din nou de actualitate în gândirea socială contemporană și în viața socială"20. Parsons plasează problema egalității și a inegalității în contextul paradigmei evoluționiste a societății, ceea ce îi conferă o dimensiune empirică și o relativizează: "toate societățile instituționalizează un anumit echilibru între egalitate și inegalitate"21. Tendința egalitaristă a crescut o dată cu gradul de diferențiere și de complexitate a structurii sociale. Fiind orientate spre activitate, societățile moderne deschid "noi potențialități pentru inegalitate" prin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și conflictul sunt posibile în egală măsură, în funcție de interpretarea dată normelor. Schimbarea intervine ca rezultat al amplificării consecințelor neașteptate ce rezultă din anomalii, conflicte și contradicții ale structurii sociale diferențiate. Conceptele propuse de Merton s-au dovedit revoluționare în cercetarea empirică a problemei inegalității în grupuri și organizații, în deceniul al șaptelea al secolului trecut. Ipoteza lui Merton privind utilizarea conceptului de grup de referință (propus de Ralph Linton)24 pentru a face operațional conceptul de deprivare relativă (folosit în mod
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mod nesistematic de sociologi)25 a devenit esențială în analiza mișcărilor sociale pentru drepturi civile, din deceniul al șaptelea 26. Prin acest concept, Merton a avut o contribuție esențială - alături de teoria lui Leon Festinger a comparației sociale 27 - la cercetările empirice privind dreptatea: ambele teorii arată că "ceea ce indivizii consideră just pentru ei înșiși ar putea fi conectat cu atributele și posesiunile pe care le observă la ceilalți"28. Modificarea adusă de Merton conceptului de deprivare relativă prin ideea grupului de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cu care se compară. Adams cercetează în mod empiric condițiile inegalității, pentru a stabili în ce măsură gradul de inechitate afectează performanța la locul de muncă. Preocupări similare cu cele ale lui Adams au dat naștere la un număr impresionant de teorii empirice ale dreptății distributive 33. În anii '80, pe această filieră non-normativă a cercetării inegalității va lua naștere conceptul de dreptate organizațională, propus de Jerald Greenberg ca o sinteză între dreptatea distributivă, dreptatea procedurală și dreptatea interacțională 34. Una dintre cele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
33. În anii '80, pe această filieră non-normativă a cercetării inegalității va lua naștere conceptul de dreptate organizațională, propus de Jerald Greenberg ca o sinteză între dreptatea distributivă, dreptatea procedurală și dreptatea interacțională 34. Una dintre cele mai renumite cercetări empirice asupra dreptății a fost cea realizată în 1966 de James S. Coleman (și asociații săi) în sistemul de școli din Statele Unite și încheiată cu un raport intitulat Equality of Educational Opportunity 35. Cunoscut drept Raportul Coleman, documentul a pus în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
raport intitulat Equality of Educational Opportunity 35. Cunoscut drept Raportul Coleman, documentul a pus în evidență discrepanța dintre inegalitatea de input și inegalitatea de output în procesul de educație din școlile americane. Ipoteza avansată de Coleman și confirmată de studiile empirice în peste 3000 de școli era că resursele școlilor și calitatea profesorilor contau mai puțin în determinarea rezultatelor școlare decât factorii sociali extrașcolari, precum familia și comunitatea. Coleman a arătat astfel că efortul guvernului american de a investi resurse pentru
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Pe de o parte, există ipoteza că recunoașterea drepturilor colective a dus la ruina statului de tip welfare peste tot unde aceste politici au fost implementate, din pricina extinderii redistribuirii la identitățile colective. Argumente în favoarea acestei ipoteze sunt nu numai analizele empirice, dar și evidența că Statele Unite și Canada nu au reușit să dezvolte state welfare de tip european 62, în ciuda faptului că politica New Deal ar fi trebuit să reprezinte un avantaj considerabil în această direcție. Pe de altă parte, ipoteza
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și Comunicare de la Universitatea "Transilvania" din Brașov -, preocupați de problema dreptății sociale în diferite contexte teoretice și practice. Volumul cuprinde trei părți: prima este dedicată unor dezvoltări teoretice (S. Ungurean, G. Rățulea, M. Burlacu, H. Moașa), a doua cuprinde studii empirice sau analize de caz referitoare la societatea românească (C. Buzea, I. Atudorei, F. Stroe, R. Oprica), iar a treia aduce în discuție problema sensului comunității în lumea de astăzi (D. Sorea, I. Popescu, V. Popa). Problematica fiecărui text poate fi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
poliției nu sunt identice cu scopurile dreptului și că "în fond, "dreptul" poliției indică într-adevăr punctul în care statul, fie din neputință, fie din cauza interdependențelor imanente ale oricărei ordini juridice, nu-și mai poate garanta, prin ordinea juridică, scopurile empirice pe care vrea cu orice preț să le atingă"18. Ar fi vorba, deci, de transformarea dreptului pozitiv (în care se pune problema legalității mijloacelor în atingerea scopurilor) în drept natural, în care se pune problema legalității scopurilor, chestiunea legalității
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
31 care este comparabilă prin subiect și conținut cu interpretările exprimate ulterior de White. Acesta dezvoltă o expunere despre concepția lui Goodman cu privire la asemănarea semnificației, într-o manieră similară lui Stich. Astfel, White evidențiază faptul că ideea determinării în mod empiric a sinonimiei și analiticității a fost corelată cu teza că o parte importantă a filosofiei este empirică. Totodată, White realizează o analiză subtilă a credinței că este necesară depășirea obstacolului epistemic conceput a exista între (a) analizele filosofice apriorice ale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
expunere despre concepția lui Goodman cu privire la asemănarea semnificației, într-o manieră similară lui Stich. Astfel, White evidențiază faptul că ideea determinării în mod empiric a sinonimiei și analiticității a fost corelată cu teza că o parte importantă a filosofiei este empirică. Totodată, White realizează o analiză subtilă a credinței că este necesară depășirea obstacolului epistemic conceput a exista între (a) analizele filosofice apriorice ale enunțurilor aparținând cunoașterii științifice și/sau cunoașterii comune și (b) investigațiile aposteriori ale altor "instituții" ale culturii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
2005, pp. 168-195. Ward J. și D. Winstanley, "The Absent Presence: Negative Space Within Discourse and the Construction of Minority Sexual Identity in the Workplace", în Human Relations, vol. 56, nr. 10, 2003, pp. 1255-1280. Partea a II-a PERSPECTIVE EMPIRICE Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc Carmen BUZEA Abstract: The paper reports on the results of a qualitative study on inequity conducted with Romanian employees (N = 114). Based on equity theory framework, semi-structured interviews have been used
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
alegere a grupului de referință ori legate de interșanjabilitatea anumitor elemente cum este cazul nivelului responsabilităților, care pot fi percepute atât drept contribuții, cât și ca recompense), aceasta este considerată de către cercetători ca fiind în general bine susținută de probe empirice și având o largă aplicabilitate în mediul organizațional 8. Justiția distributivă și contextul cultural Studiile privind justiția organizațională au fost conduse cu precădere în spațiul cultural american, având în vedere faptul că teoriile majore ale domeniului au fost dezvoltate și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
viabilitatea lor. Dimensiunea edificatoare a iubirii aproapelui Creștinismul este, după fericita formulare a lui Marcel Gauchet 25, religia ieșirii din religie. Sintagma are o multitudine de semnificații acoperitoare. Printre cele mai spectaculoase se află așezarea creștinismului la temelia orientării moderne empirice a cunoașterii, ca agresivă paradigmă alternativă la chiar cunoașterea religioasă. În varianta lui Denis de Rougemont 26, Întruparea a mărit prestigiul corporalului, materiei ca receptacul, sanctificându-le, adică făcându-le demne de interes cunoscător. În varianta lui I.P. Culianu 27
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
presupune ideologia. De aceea, abordarea problemei dreptății în raport cu solidaritatea necesită o reflecție specială cu privire la modalitățile de structurare ale acestui raport. O astfel de reflecție ne propune și volumul de față, care cuprinde trei niveluri de analiză. Urmărind atât abordările (1) empirice, cât și pe cele (2) normative ale problemei dreptății (ordinii, proprietății, redistribuirii și echității), volumul se interesează în egală măsură de (3) problema sensului într-o lume lipsită de coeziune și centrată pe mecanismele raționalității instrumentale. Nu-mi este clar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
într-o lume lipsită de coeziune și centrată pe mecanismele raționalității instrumentale. Nu-mi este clar dacă aceste trei niveluri corespund celor trei funcții ale ideologiei identificate de Paul Ricoeur, dar ele sugerează măcar o analogie cu acestea. Astfel, abordările empirice ale dreptății trimit la revendicările și la reprezentarea disimulată a realității; cele normative țin locul funcției de legitimare, iar problema sensului corespunde nevoii de integrare socială. Din studiile prezentate se desprinde constant ideea că vederile noastre despre dreptate nu pot
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
privind rolul motivației asupra comportamentului uman în diferite contexte sociale s-au materializat în teza de doctorat intitulată ,, Emoțiile morale în contextul crizei din România", susținută la Universitatea din București, în 2014. Articolele sale din domeniul sociologiei sunt rezultatul studiilor empirice sau al reflecției metodologice: "Discriminarea instituțională în spitalele de pediatrie", " Diferențe perceptive ale violenței domestice împotriva femeii", "Surse de eroare datorate activității de culegere a datelor în teren". Mihai Burlacu este lector la Facultatea de Sociologie și Comunicare de la Universitatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Group Behavior", în Continuities in Social Research: Studies in the Scope and Method of "The American Soldier", R. K. Merton și P. F. Lazarsfeld (eds.), The Free Press, Glencoe, 1950, pp. 40-105. Studiul lui Merton s-a bazat pe materialul empiric furnizat de Stouffer, S.A. et al., The American Soldier: Adjustment During Army Life, vol. 1, Princeton University Press, Princeton, 1949. 26 Vezi Barbara N. Geschwener și James A. Geschwener, "Relative Deprivation and Participation in the Civil Rights Movement", în Social
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
creațiilor poetice, *5 iar în Statele Unite un grup de critici s-au concentrat asupra studiului operei literare. *6 Un număr de studii privind drama, *7 care subliniază deosebirea dintre dramă și viață și combat confuzia între realitatea dramatică și realitatea empirică, sunt orientate în aceeași direcție. De asemenea, numeroase studii despre roman *8 nu se mulțumesc să-l trateze numai sub aspectul relațiilor lui cu structura socială, ci caută să-i analizeze metodele artistice - punctele de vedere, tehnica narativă. Formaliștii ruși
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
mai îngrijită. Unitățile semantice, propozițiile și sistemele de propoziții se referă la obiecte, construiesc realități imaginative ca, de exemplu, peisaje, interioare, personaje, acțiuni sau idei. Acestea pot fi și ele supuse unei analize care să nu le confunde cu realitatea empirică și care să nu ignore faptul că ele există în cadrul unor structuri lingvistice. Un personaj de roman prinde viață numai din unitățile semantice, este plămădit din propozițiile pronunțate de el sau despre el. El are o structură nedeterminată în comparație cu o
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sau oare nu o admite decât ca ficțiune utilă sau ca "descriere științifică", nu sesiaeaza de loc problema în litigiu. Principiile înguste ale behaviorismului consideră drept "mistic" sau "metafizic" tot ceea ce nu este conform cu o concepție foarte limitată a realității empirice. Totuși, a numi fonemul o "ficțiune" sau sistemul limbii doar o "descriere științifică a actelor vorbirii", înseamnă a ignora problema adevărului. *16 Noi recunoaștem existența unor norme și a unor abateri de la norme și nu născocim doar descrieri pur verbale
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]