6,312 matches
-
posibilă este cea clasică, „intelectuală” sau pseudo-intelectuală, a primatului textului, care nu vede în reprezentare decât expresia și traducerea fidelă a acestuia într-un alt limbaj, pe baza unei echivalențe semantice. Această pledoarie o găsim la Hegel, în Prelegeri de estetică: „în această privință, poetul are dreptul să pretindă actorului să se transpună cu totul cu gândirea sa, în rolul ce i-a fost încredințat, fără a adăuga ceva din al său și să-l realizeze așa cum poetul l-a conceput
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
program, în care I. Negoițescu explică mai nuanțat motivațiile ce au provocat apariția Manifestului... și respinge, pe bună dreptate, acuzația de estetism: „Manifestul pornise dintr-o necesitate lucidă a disociației... Opera de artă poate cuprinde și alte valori decât cea estetică. Dacă însă pe aceasta n-o cuprinde, ea e nulă ca operă de artă“. Față de Manifest, euforionismul constituie o schimbare semnificativă de accent: unei creații, ca să fie, într-adevăr, o mare creație, nu-i ajunge doar valoarea estetică, din ea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cred, nu un nou clasicism, ci un manierism, unul al clasicismului. Căci este artă născută din artă. De altfel, în paranteză fie spus, baladele Cercului se constituie într-un surprinzător fenomen postmodernist, iar acesta poate fi pus în relație cu estetica manieristă. Declanșate din „înalta lui contemplativitate“ (remarcată încă de E. Lovinescu), cu o propensiune filosofică accentuată, creațiile critice ale lui I. Negoițescu uimesc și farmecă tocmai de aceea prin frăgezimea și savoarea lor senzuală. La fel de pregnant transpare înclinația ludică a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
creatoare pe cât de fabuloase, pe atât de lovite de sterilitate ca de grindină: îmi vorbea de „sistemul“ lui filosofic, deja compartimentat în dosarele elegante unde-și depunea cu aceeași pedanterie nativă manuscrisele, în care rezolvase problemele fundamentale ale ontologiei, epistemologiei, esteticii și moralei; îmi da să-i citesc lungile piese de teatru, mai mult sau mai puțin istorice, fastidioase și complet inutile, îngrijitele caiete cu versuri, și necoapte, și senile, ale celui care se grăbise să ne părăsească pentru tărâmul îngerilor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care se comporta și cu noi, nu în dascăl obișnuit, ci în om de știință: era deasupra noastră, ca și a lucrurilor. La filosofie, profesor mai statornic mi-a fost Victor Iancu (pe atunci, și asistent universitar la Catedra de Estetică) și, sporadic, poeții Mihai Beniuc și Grigore Popa. Profesoară de germană era „doamna Gheorghe“ (habar n-aveam că e nepoata lui Blaga, Georgina). Victor Iancu a fost primul care m-a învățat să disociez în filosofie: lăsând complet la o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Este un răspuns calitativ pe care puterile publice îl aduc așteptărilor populației, urmărindu-se participarea sa activă. Prin "problemele cotidiene ale locuitorilor din cartiere" se înțelege: organizarea spațiilor publice și private, circulația, parcarea, curățenia, întreținerea imobilelor și a spațiilor aferente, estetica urbană, paza și supravegherea, liniștea publică, serviciile urbane (trierea și colectarea deșeurilor menajere, distribuția energiei, gazului, apei etc.). Un exemplu concret: cartierul Pyramides. Cartierul are circa 3 800 locuințe, concentrează în jur de 10 000 locuitori, adică 20 % din populația
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și o bună programare, a început să atragă oameni din toată regiunea pariziană. În acțiunile de formare a cetățenilor s-a implicat mult Atelierul Sociologic (în special în reconstrucția relațiilor dintre locatari, măsurarea liantului comunitar etc.). Reamenajarea urbană și realizarea esteticii acesteia au folosit sugestiile arhitecților laureați ai concursului "Changer l'image du Luth" (să schimbăm imaginea cartierului Luth) și ale sociologilor, care au realizat anchete, sondaje, au organizat focus-grupuri, au folosit machete, planșe etc. Cele șase comisii constituite s-au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
militează în favoarea conservării anumitor cartiere pitorești, fără să se arate îngrijorate de mizeria, promiscuitatea și bolile ce bântuie acolo. Aceasta înseamnă asumarea unor grave responsabilități" (Carta de la Atena, articolul 67). Totuși, căutarea habitatului funcțional a făcut pereche cu o anumită estetică a transparenței, cu predilecția pentru linia dreaptă și unghiul drept care, prin puritatea formelor, se presupunea că satisfac în același timp spiritul și simțurile. Le Corbusier rezuma astfel solidaritatea inginerului cu arhitectul: "Inginerul, inspirat de legea economiei și condus de calcul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cartierului, pe care ei o provoacă, nici nu lasă multe șanse vecinilor săraci să rămână acolo. Inițiată de fracțiunea cea mai boemă a claselor avute, aceea care are un capital cultural superior celui economic, care este atrasă de ambianța și estetica locurilor, această mișcare de gentrificare este astăzi explicit favorizată de politicile urbane 519 ale municipalității, grijulii, în cadrul proiectului ei urban, să facă să revină în centrul orașului clasele mijlocii și superioare. Miza este aceea de a pune în valoare patrimoniul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și conceptul biblic al persoanei umane (Marga, 2001, 33), iar Nicolae Bagdasar socotea, în perioada interbelică, că sunt patru domenii fundamentale de valori pe care Europa le consideră ca făcând parte integrantă din spiritualitatea ei: domeniul științei, al moralei, al esteticii și al religiei, toate patru formând un tot închegat și articulat. Aceste patru categorii de valori formează „corpul” culturii europene, constituie trăsătura caracteristică a evoluției acestei culturi (Bagdasar, 1931, 12). În primul rând, cercetarea fenomenelor naturii n-a fost întreprinsă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
artă, autor dramatic, romancier. Unul dintre cei mai de seamă iluminiști; inițiator și redactor principal al Enciclopediei; creatorul criticii de artă ăSaloane, 1759-1781), al unei noi forme de roman. Jacques fatalistul ăpost. 1796) a definit și a ilustrat o nouă estetică dramatică ăNepotul lui Rameau, post. 1823, Paradox asupra actorului, post. 1830). DUBOIS, GUILLAUME ă1656-1723). Cardinal și om politic. Talentat diplomat, nu lipsit de josnicii și venalitate, a realizat niște alianțe cu Olanda și Anglia și Liga contra Spaniei. A avut
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
serviciul. Așa cum am mai spus, nici pe noi, copiii, nu concepea să ne scutească de munca fizică, chiar dacă, și tocmai pentru aceasta, punea școala pe primul plan. Pe lângă rolul educativ legat de cultul muncii, pe lângă cel legat de sănătatea și estetica organismului, nu era minimalizat rolul economic, productiv al muncii, fie și subordonat școlii căci școala cere taxe, cărți, uniforme și atâtea alte cheltuieli. Îmi amintesc cum toamnă de toamnă tata încărca carul cu saci de grâu pe care îi vindea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
spre deosebire de idealul SF), moral-filozofice (natura umană, violența adolescenților), apocaliptice (apocalipsa atomică), îmbătrânirea, criza civilizației (moartea viitorului). Teroarea imaginată de distopiile Desperado are și un rol pozitiv: ea reabilitează hidosul într-o manieră mai concretă decât o făcea T.S. Eliot prin estetica urâtului în 1922. Autorul imaginează orori cu frenezie, se lasă prins de propria imaginație, iar mesajul acestei bucurii de a trăi în distopie este că tot ceeea ce poate fi imaginat prinde viață. Distopia e de fapt o apologie a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prea mult și în final eșuează din propria lui voință, identificându-se cu ucigașul legendar. Prima frază rostită de Dyer (adresată ajutorului lui, Walter) este: Nu sunt robul frumuseții geometrice, trebuie să clădesc ceva ce înalță și înspăimântă. În sprijinul esteticii urâtului și terifiantului (în bună tradiție eliotiană), continuă: Declar că-mi construiesc bisericile temeinic pe acest deal de excremente care e pământul și cu ideea limpede a firii decăzute. Pentru a urma firul asemănării cu T.S. Eliot, biserica despre care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ideea că femeia ideală nu mai există, a rămas doar imaginea unui cuplu vulgar, pentru care copiii sunt prezențe profund stânjenitoare și nedorite. Predica focului, partea a treia, aduce la apogeu imaginile de degradare și dezgustătorul, făcând poezie pe temelia esteticii urâtului. Se perindă prin fața ochilor noștri șobolani pe malul Tamisei părăsite de nimfe, oase de naufragiați din Furtuna lui Shakespeare și nu numai, prostituate, amintirea unui viol, perspectiva unui weekend carnal la Brighton și binecunoscutul episod dintre dactilografă și "junele
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
faptul că aici pot avea loc fenomene de generalizare sau de discriminare cu mult mai complexe decât dinamica energetică a unui impuls nervos. Părerea lui Müller a fost că fiziologia, în acest sens, poate să fie foarte bine ajutată de estetica transcedentală a lui Kant. Conform acestei teorii, schema spațială reflectată a lucrurilor este de natură apriorică, stare în care, ea este prezentă în conștiință. Müller, chiar, își propune să "fiziologizeze" această perspectivă de gândire teoretică, să o transforme într-o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
îi nega aplicațiile asupra conștiinței, pe cele psihoterapeutice, în tratarea tulburărilor de comportament psihonevrotice sau de alt fel, îi interzicea orice pretenție de a se extinde asupra culturii umane, de a-și exercita aplicațiile interdisciplinare, împreună cu caracterologia, cu pedagogia, cu estetica, cu sociologia, cu istoria artelor și literaturii, cu mitologia și folcloristica, cu istoria religiilor, cu istoria civilizațiilor. Făcea acest lucru ca parte a unei strategii mai generale, de apărare a reflexologiei pavloviene, cea acceptată de sistem ca parte a ideologiei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
curte". Mesajul poeziei sale a fost suficient de puternic ca să tulbure ordinea socială și sufletele oamenilor vremii, să trezească o reacție de pe urma căreia el n-a avut de ales decât surghiunul. Era o poezie cu o valoare mai mult decât estetică, având unele valențe de gândire deosebite, filosofice și psihologice. Înțelese mai mult, formulate mai puțin, ele au fost suficiente pentru ca mari corifei ai lumii latine, ca Lucan, Seneca ș.a. să nu-l uite după exil; suficient pentru ca Dante, Petrarca, Goethe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aspectele politice și culturale ale vremii, editând materiale ale unor personalități culturale marcante în epocă. Articolele cu tematică politică sunt completate în paginile gazetei de cronici literare și dramatice, de fragmente de proză și versuri, de traduceri și studii de estetică, care au ca scop atât informarea, cât și educarea opiniei publice. În 1889, după 12 ani de la înființare, revista își încetează apariția, fiind înlocuită de ziarul Constituționalul. d) Pressa Gazetă politică și literară, Pressa apare la București, de trei ori
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
with Words, Oxford University Press, Oxford. Baciu, Rodica-Magdalena, (2005), Conștiință critică și viziune tragică în publicistica eminesciană, Editura Universitaria, Craiova. Badea, Ștefan, (2000), "Limbajul publicistic eminescian", în România literară, nr. 1, pp. 14-15. Bahtin, Mihail, (1982), Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București. Bahtin, Mihail, (1984), Esthétique de la création verbale, Gallimard, Paris. Banciu, Viorica, (2009), Semantic and Pragmatic Characteristics of Political Discourse, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Barthes, Roland, (1985), L'aventure sémiologique, Edition du Seuil, Paris. Baylon, Christian, (2005), Sociolinguistique. Société
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
288. 382 A.J. Greimas, Sémantique structurale, Librairie Larousse, Paris, 1966. 383 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 250. 384 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 223. 385 A se vedea, în acest sens, lucrarea lui M. Bahtin, Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982. 386 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004, p. 132. 387 Mihai Eminescu, Opere X, p. 269. 388 M. Pêcheux, Analyse automatique du discours, Donod, Paris, 1969, p. 51. 389 Apud D.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru palatul Luxemburg, gravuri de Jacques Callot, catapetesme de biserici, decor pentru viața cotidiană, construcții efemere ca pompele funebre sau arcul de triumf pentru intrările regale. În literatură, poemele lui Saint-Amant sau ale lui Théophile de Viau țin de aceeași estetică, la fel ca și tragi-comediile imitate după spanioli, operele à l'italienne, baletele de curte. Dar, mai mult decît arta sau literatura, ceea ce poate fi calificat drept baroc este un întreg plan al civilizației înseși a acestei prime părți a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în terase limitate de o balustradă. Grădinile sînt, ca și palatul sau capela, teatrul serbărilor profane și religioase care constituie principala ocupație a celor de la curte și în care muzica joacă un rol de prim plan. În ciuda unor rămășițe ale esteticii baroce în decorul efemer al serbărilor și în multe dintre elementele decorației interioarelor sau grădinilor, Versailles este cea mai mare manifestare de artă clasică. Totuși, această strălucitoare reușită nu trebuie să eclipseze marile construcții pariziene ale aceleiași epoci, piețele regale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
directoare, la modul general, după o anumita logică. 88 De asemenea în planul de tratament trebuie să ținem cont întotdeauna și de doleanțele pacientului, de starea lui psihică. Deciziile terapeutice parodontale trebuie să urmărească menținerea și îmbunătățirea funcțiilor aparatului dento-maxilar (estetică, fonație, masticație); desigur că rezultatele tratamentului depind considerabil de terenul pacientului dar și de dorință și voință acestuia de cooperare că și de pregătirea profesională a medicului. Planificarea tratamentului parodontal devine obligatorie în condițiile în care pacienții, în mod îndreptățit
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
trebuie alcătuite după o examinare minuțioasa și după un diagnostic corect. Tratamentul variază de la un pacient la altul, în funcție de stadiul de evoluția al bolii și gravitatea leziunilor. Deciziile terapeutice parodontale trebuie să urmărească menținerea și îmbunătățirea funcțiilor sistemului stomatognat (estetică, fonație, masticație); desigur că, rezultatele tratamentului depind considerabil de terenul pacientului dar și de dorința și voință acestuia de cooperare că și de pregătirea profesională a medicului. Terapia locală Considerația primară în terapia locală este îndepărtarea plăcii și a tuturor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]