95,320 matches
-
în materie de fertilitate, când această tranziție este însoțită de măsuri. Viața familială și profesională a femeilor s-a organizat în trei etape. Într-o primă etapă, tradițională, rata fertilității era puternică, iar rata ocupării în afara familiei era slabă. În etapa a doua, (tranziție), rata ocupării crește și rata fertilității scade (anii 1970) în țările Europei de Nord și din Centru; anii 1990 în țările din sudul Europei). Într-o a treia etapă zisă "modernă", rata ocupării se stabilizează la un
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
iar rata ocupării în afara familiei era slabă. În etapa a doua, (tranziție), rata ocupării crește și rata fertilității scade (anii 1970) în țările Europei de Nord și din Centru; anii 1990 în țările din sudul Europei). Într-o a treia etapă zisă "modernă", rata ocupării se stabilizează la un nivel ridicat, iar rata fertilității totale poate să urce sau să se stabilizeze între 1,5 și 2. Femeile care au astăzi dorința de a lucra și care știu că rata ocupării
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
adânc. Rugăciunile Mariei Magdalena o susținuseră doi ani de zile, iar pruncul crescuse și se înzdrăvenise sugând lapte proaspăt de la sânul unei moarte. Mai mult decât atât, femeia îi mărturisește soțului că parcursese împreună cu el și cu apostolul Petru toate etapele pelerinajului palestinian. După acest miracol, Maria Magdalena se retrage într-un loc pustiu de lângă Aix, unde zilnic, la ceasul al șaptelea, îngerii o ridicau de la pământ, hrănind-o cu imnurile lor de slavă. Recluziunea va dura treizeci de ani. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
forma un tot unitar și solidar, în vreme ce faza finală, Evanghelia lui Ioan, ajunsă până la noi, ar fi fost redactată de un reprezentant al curentului ioaneic minoritar absorbit de Biserica instituțională. Iată cum speculează Jusino teza lui Brown: într-o primă etapă (50-80 d.Hr.), grupul respectiv, omogen și puternic, se află sub conducerea spirituală a Mariei Magdalena. În etapa următoare (80-90), comunitatea deține o versiune a evangheliei bazată pe relatările Mariei Magdalena, care probabil murise între timp. Intervine schisma datorată chestiunii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
redactată de un reprezentant al curentului ioaneic minoritar absorbit de Biserica instituțională. Iată cum speculează Jusino teza lui Brown: într-o primă etapă (50-80 d.Hr.), grupul respectiv, omogen și puternic, se află sub conducerea spirituală a Mariei Magdalena. În etapa următoare (80-90), comunitatea deține o versiune a evangheliei bazată pe relatările Mariei Magdalena, care probabil murise între timp. Intervine schisma datorată chestiunii cristologice, comunitatea dizolvându-se încetul cu încetul. Membrii asimilați de Biserica instituționalizată se văd obligați să camufleze identitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
unele inconveniente de ordin stilistic. În funcție de context, se pot folosi și verbele „a încredința” sau „a da”. Orice nuanță peiorativă nu-și are locul, pentru că, așa cum am văzut, dacă l-ar fi avut, ar fi fost sugerată de evangheliștii înșiși. Etapele diabolizării Pe lângă celebra „listă a apostolilor”, Marcu ni-l prezintă pe Iuda în două împrejurări, în Ghetsimani și la Cină. Mc. 14, 41-46: și șIsusț vine a treia oară și le zice: Dormiți la nesfârșit și vă odihniți. Ajungă-vă34! A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu posibilitatea efectivă de a se mântui. Mai mult, faptul că a fost ales de Isus între cei doisprezece și că i s-a încredințat vistieria grupului arată că toată lumea avea încredere în el. Ucenicia lui Iuda, într-o primă etapă, n-a fost mincinoasă, ci cât se poate de autentică. Iuda L-a iubit realmente pe Isus, așa cum Acesta și-a iubit realmente „trezorierul”. În 20,17, Matei scrie că Isus i-a luat deoparte pe „cei doisprezece” ca să le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
contemporane. Scopul fixat a delimitat, într-un fel, compartimentele studiului: în primele pagini voi circumscrie genul apocaliptic, operațiune fără de care n-ar fi posibilă nici o apreciere ulterioară, de ordin filozofic sau teologic. Sprijinindu-mă pe criteriile definiției, voi purcede, în etapa a doua, la descrierea câtorva texte apocaliptice intertestamentare, încercând să scot în evidență, pe de o parte, ineditul relatărilor, iar pe de altă parte, recurența unor teme. Apoi va urma sinteza. Genul apocaliptic, odată definit și exemplificat din abundență, va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
viziunile alegorice interpretate de către un înger (Zaharia 9-14; Isaia 65,17; Amos 5,18 etc.). „Strămoașa” genului este, incontestabil, Cartea lui Daniel, din care și Apocalipsa lui Ioan se va înfrupta copios. Cartea lui Daniel a fost redactată în două etape, prima parte (cap. 1-7) în jurul anului 330 î.Hr., a doua în timpul persecuției lui Antiochos al IV-lea Epiphanes (168-165 î.Hr.). Personajul principal, profetul Daniel, a trăit cu mult înainte, la sfârșitul exilului babilonian (545-535 î.Hr.). Rețeta citirii evenimentelor contemporane prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
iar îngerul Phamael (poate Phanuel?) răspunde: „Cei care au construit turnul luptei împotriva lui Dumnezeu (theomachias)”, altfel spus, ziditorii turnului Babel. În al doilea cer se pătrunde printr-o poartă asemănătoare cu prima. Distanța dintre ceruri se mărește la fiecare etapă a urcușului. Dacă între pământ și primul cer ea era de „treizeci de zile”, acum, între primul și al doilea cer, e de „șaizeci de zile”, așadar dublă. și iarăși o câmpie plină de oameni: de data aceasta, cu înfățișare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și el se reașază pe tron „râzând de bucurie”. „Poarta strâmtă este a drepților; ea duce la viață și cei care trec printr-însa merg în rai” (cap. XI). Proporția între mântuiți și condamnați este de unu la șapte mii. Etapa următoare: locul judecății, aflat imediat după intrarea pe drumul cel larg. Aici se află iarăși un tron, „înfricoșător la vedere (phoberos en eidei), din cristal strălucind ca focul”. Deasupra stă o „mândrețe de om”, asemănător acelor „fii ai lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
șla Domnulț (adică a murit)” (6,14). Îndată se aude o poartă deschizându-se, iar un înger, al cărui nume nu se poate rosti, coboară din al șaptelea cer spre a-l însoți pe profet în ascensiunea sa extramundană. Prima etapă este firmamentul („tăria”). Aici sălășluiesc îngerii răzvrătiți odinioară împotriva lui Dumnezeu: Sammael, una dintre denumirile diavolului, împreună cu puterile sale. Îngerii tăriei se luptă între ei fără contenire, iar conflictele lor se răsfrâng în lumea pământească, fiecare neam având, în concepția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
lumii are douăsprezece părți: zece s-au scurs deja, zece și jumătate” (4Ezdra 14,11). Istoria neamului omenesc poate fi descrisă în integralitatea ei (după o schemă alegorică înglobând cele patru mari imperii, ca în Daniel 2 și 7, sau etapă cu etapă, ca în Cartea jubileelor) ori plecând de la momentul precis în care trăiește autorul fictiv (Daniel 8-12; Testamentul lui Levi 16-18). Divizarea istoriei în porțiuni nu are alt scop decât acela de a-i convinge pe cititori de iminența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
douăsprezece părți: zece s-au scurs deja, zece și jumătate” (4Ezdra 14,11). Istoria neamului omenesc poate fi descrisă în integralitatea ei (după o schemă alegorică înglobând cele patru mari imperii, ca în Daniel 2 și 7, sau etapă cu etapă, ca în Cartea jubileelor) ori plecând de la momentul precis în care trăiește autorul fictiv (Daniel 8-12; Testamentul lui Levi 16-18). Divizarea istoriei în porțiuni nu are alt scop decât acela de a-i convinge pe cititori de iminența sfârșitului lumii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu este decât un lung discurs de despărțire). Pe lângă pareneze, apocalipsele conțin și rugăciuni. Am văzut importanța lor în economia voiajului extraterestru: prin rugăciune, vizionarul își menține echilibrul psihic, ce riscă să se destrame foarte ușor la apropierea de ultima etapă, de cerul unde sălășluiește Marea Slavă, Dumnezeu. Aceste rugăciuni reflectă un crâmpei din viața spirituală și liturgică a comunităților apocalipticilor. Setul trăsăturilor „formale”132 e dublat de un set de trăsături „ideologice”. Apocalipsele alcătuiesc un continent aparte în cadrul literaturii iudaice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și pe dinafară (opisthen), pecetluită cu șapte peceți”. Prin simpla, dar foarte importanta precizare că avem de-a face cu un document scris „pe dinafară” și „pe dinăuntru”, suntem îndemnați să vedem în cele ce urmează două niveluri și două etape ale Revelației: primul nivel, „exoteric” (etapa intermediară); al doilea nivel, „ezoteric” (etapa finală). Lucrurile sunt confirmate de următorul fapt: conținutul textului dinăuntru nu poate fi revelat decât după desfacerea ultimei peceți, a șaptea. Așadar, până în acest moment, viziunile sunt scrise
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
șapte peceți”. Prin simpla, dar foarte importanta precizare că avem de-a face cu un document scris „pe dinafară” și „pe dinăuntru”, suntem îndemnați să vedem în cele ce urmează două niveluri și două etape ale Revelației: primul nivel, „exoteric” (etapa intermediară); al doilea nivel, „ezoteric” (etapa finală). Lucrurile sunt confirmate de următorul fapt: conținutul textului dinăuntru nu poate fi revelat decât după desfacerea ultimei peceți, a șaptea. Așadar, până în acest moment, viziunile sunt scrise pe fața exterioară a cărții (de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
importanta precizare că avem de-a face cu un document scris „pe dinafară” și „pe dinăuntru”, suntem îndemnați să vedem în cele ce urmează două niveluri și două etape ale Revelației: primul nivel, „exoteric” (etapa intermediară); al doilea nivel, „ezoteric” (etapa finală). Lucrurile sunt confirmate de următorul fapt: conținutul textului dinăuntru nu poate fi revelat decât după desfacerea ultimei peceți, a șaptea. Așadar, până în acest moment, viziunile sunt scrise pe fața exterioară a cărții (de fapt, este vorba despre un sul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
gândim despre acei îngeri apostați, despre care s-a spus că au avut legături cu fiicele oamenilor? Se potrivesc oare aceste cuvinte, în sensul lor literal, cu naturile spirituale?” (Conl. 8,20). Expunerea lui Serenus se desfășoară în mai multe etape. Mai întâi, el atrage atenția asupra interpretării literale a versetelor 1-4 din Geneza 6: „Nu trebuie să credem”, zice el, „că niște naturi spirituale ar putea avea vreo legătură carnală cu femeile 146. Într-adevăr, dacă acest lucru s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
singur, pentru că harul divin îl însoțește în suișul său. 2. Urcușul omului se înfăptuiește prin Logos, Cel care le unește pe toate, „Poarta care se deschide spre lumea cunoștinței tuturor acelora care au parcurs calea spre virtute”220. 3. Prima etapă în acest urcuș este curățirea de patimi; urmează cunoașterea logoi-lor dumnezeiești în lume (ce amintește de „întâia cunoaștere” a lui Evagrie); și, în sfârșit, contemplarea directă a Logos-ului. 4. Contemplarea directă a lui Dumnezeu se înfăptuiește în afara capacităților naturale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
viața și învățătura lui Palamas”, în vreme ce a doua propune traducerea a patru tratate împotriva lui Varlaam și Akindin. Tonul lucrării este apologetic, căci, pentru Stăniloae, Palamas reprezintă adevărul absolut al credinței ortodoxe. Cele nouă capitole ale studiului trasează din nou etapele formării intelectuale și spirituale a lui Palamas, apoi personalitatea lui Varlaam (în ochii lui Stăniloae, un apusean arivist și lipsit de scrupule), mișcarea isihastă, tomos-ul de la Muntele Athos, sinoadele legate de controversa isihastă, disputa cu Akindin și disputa cu Nichifor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
autonomia acestui text? Cristian Bădiliță: Da, Septuaginta este ea însăși, în bună parte, o traducere, realizată într-un arc de timp mergând din secolul al III-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr. E dificil, dacă nu chiar imposibil, să reconstituim etapele autonomizării versiunii grecești. Cert este că la un moment dat comunitatea iudaică elenofonă din Alexandria, extrem de numeroasă, a simțit nevoia imperioasă de a transpune Torah în limba oikoumenei, greaca. La origine, Septuaginta nu-i decât traducerea Torei iudaice, adică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a intervenit rectorul: ― Vrem să auzim intervenția domnului profesor Hliboceanu . Profesorul s-a ridicat și l-a rugat pe Gruia să prezinte modul cum a rezolvat cazul unei hemoragii gastrice masive venită În clinică destul de târziu. ― Dorim să prezinte doar etapele parcurse de la Început și până la finalul intervenției - a precizat rectorul, care de altfel era chirurg și știa ce dorește să audă de la candidat. „Ce bine Îți prinde acum toată munca ta de scriere și rescriere de atâtea ori - la rugămintea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unui alt lider comunist important. Din câte văd eu, aici este vorba de un război în toată regula!... remarcă Fănel Trifu. Cam așa ceva, confirmă Titi Vlădăreanu. Camarazii din capitală vor să vă puneți de acord în privința unei acțiuni comune, cu etape și cu termene precise. Fănel Trifu stătu puțin pe gânduri, ca să cântărească lucrurile mai bine. N-ar fi rea ideea, dar trebuie să avem grijă să nu cumva să ne întindem mai mult decât ne e plapuma... Una e să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cazuri, cu rațiunea că toate-s bune și frumoase, dar numai pentru cutare și cutărică, omițând să ia în calcul că îi vine și lui rândul oricât de țanțoș și rotund s-ar da. De aceea, drumul în viață și etapele acestuia pe anumite perioade se cer parcurse cu respectarea riguroasă a normelor de viețuire pe acest pământ. Individul trebuie să aibă mereu în atenție că la capătul drumului său îl așteaptă prăpastia sfârșitului, după care rămâne doar o simplă amintire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]