6,056 matches
-
arcade, arcade des utilizate în construcția de biserici din România, sprijinite pe doi stâlpi izolați. Valoarea estetică deosebită a mănăstirii este dată de arhitectura exterioară, care „reprezintă chintesența formelor căutate în tot lungul ultimilor ani ai secolului al XVI-lea”. Fațadele mănăstirii sunt împărțite de un brâu median în două registre, construite din fâșii alternative de cărămidă aparentă și zone tencuite, conform unei tradiții de a construi astfel de edificii din secolul al XVI-lea. Zidurile sunt decorate cu o serie
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
efectuat lucrări de refacere a structurii și suprastructurii, care au durat o lungă perioadă, având drept cauză lipsa banilor. S-a construit pe lateral o scară din piatră pentru accesul la podul fortificat. Conform proiectului, s-a realizat apoi restaurarea fațadelor interioare și exterioare. Clădirea aflată pe latura de vest a zidului de incintă pare a fi fost folosită ca sediu al Episcopiei armene de Suceava. Edificiul, de formă dreptunghiulară, are la parter un gang boltit pe unde se face intrarea
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
la Mănăstirea Dealu. Costache C. Cornescu, născut c.1820, își face studiile juridice la Paris. În 1877 devine director al Teatrului Național, perioadă în care Macedonski îi dedică o frumoasă epigramă: "Domnul Cornescu va schimba multe/În locul lirei răsunătoare/Peste fațada de la teatru/ Va pune cornul de vânătoare". Adevărul epigramei rezidă din pasiunea lui Costache Cornescu pentru acest sport, publicând la București în 1874 „Manualul vânătorului”. Pentru a prefața lucrarea îl roagă pe bunul său prieten și tovarăș de vânătoare, Al.
Familia Cornescu () [Corola-website/Science/308239_a_309568]
-
banii strânși de comitet, Wallenberg a închiriat 32 de clădiri din Budapesta și le-a declarat , protejate de . El a pus semne ca „Biblioteca Suedeză” și „Institutul Suedez de Cercetări” la ușile lor, și a arborat drapele suedeze uriașe pe fațada acelor clădiri, pentru a promova aparențele. Clădirile au ajuns să găzduiască în cele din urmă aproape 10.000 de oameni. Sandor Ardai, unul dintre șoferii lui Wallenberg, relata ce a făcut Wallenberg când a interceptat un tren de evrei pregătit
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]
-
temelie, după cum arată și pisania care amintește pe lângă Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, un al doilea hram în cinstea Adormirii Maicii Domnului (Uspenia). Biserica actuală este un monument din prima jumătate a secolului al XIX-lea, construită în stil ucrainean. Fațadele sunt ornate în stil clasic cu panouri și pilaștri angajați. Fațada are intrarea decorată cu un înalt portic doric format din patru coloane, cele din mijloc fiind unite printr-o arcadă în cintru. Domnitorul Mihail Sturdza a împodobit interiorul bisericii
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
și Gavriil, un al doilea hram în cinstea Adormirii Maicii Domnului (Uspenia). Biserica actuală este un monument din prima jumătate a secolului al XIX-lea, construită în stil ucrainean. Fațadele sunt ornate în stil clasic cu panouri și pilaștri angajați. Fațada are intrarea decorată cu un înalt portic doric format din patru coloane, cele din mijloc fiind unite printr-o arcadă în cintru. Domnitorul Mihail Sturdza a împodobit interiorul bisericii și a ridicat alături, în anul 1833, un mausoleu de marmură
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
unde se ajungea prin urcarea unor trepte din piatră. La intrare se afla un pridvor deschis, susținut de stâlpi de lemn, de unde se pătrundea într-o sală transversală, continuată cu o încăpere mai mare cu tavanul boltit. Pe toată lungimea fațadei înspre interiorul incintei se aflau două încăperi mai mici. Palatul avea tavanul susținut de pilaștri legați între ei prin niște arcuri de piatră. Sub palat, se aflau niște pivnițe, care se întindeau pe tot subsolul, fiind formate din mai multe
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
acoperită. Acest edificiu este o construcție cu o arhitectură neoclasică cu parter și etaj, având intrarea principală în curtea mănăstirii. Palatul a fost o construcție gândită ca un palat din timpul renașterii italiene, având în mijloc o scară interioară. Inițial fațada opusă intrării în palat dădea spre grădină și lacul amenajat în jurul mănăstirii, pe unde se intra cu barca printr-o intrare cum erau cele pentru calești, care astăzi a fost zidită. Astăzi această fațadă iese din planul zidului mănăstirii spre
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
în mijloc o scară interioară. Inițial fațada opusă intrării în palat dădea spre grădină și lacul amenajat în jurul mănăstirii, pe unde se intra cu barca printr-o intrare cum erau cele pentru calești, care astăzi a fost zidită. Astăzi această fațadă iese din planul zidului mănăstirii spre exterior. În „palatul de pe ziduri“ a fost amenajat în anul 1841 paraclisul „Sf. Ecaterina“. Frumoasa și palatul domnesc din incinta ei au continuat să fie preferate ca reședință de vară mai ales în vremea
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
mai vechi, după cum o dovedește boltirea intrării. Turnul-clopotniță este încorporat în ziduri și are o serie de elemente de o frumusețe plastică aparte. Nivelul inferior este masiv, fiind străpuns de gangul intrării, deasupra sa înălțându-se camera clopotelor, ale cărei fațade sunt decorate cu coloane ionice angajate. De asemenea, cupola de tablă de forma unui bulb alungit accentuează caracterul zvelt al turnului. Clopotnița a fost renovată în anul 1952 cu sprijinul mitropolitului Sebastian Rusan al Moldovei și Sucevei, cu cheltuiala și
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
și au fost finalizate în anul 1932. Mausoleul, de formă rectangulară, cu dimensiunile H = 4,5 m, L = 14,5 m și l = 6,5 m și acoperișul în două ape, a fost ridicat pe ruinele fostului paraclis al mănăstirii. Fațada principală a osuarului conținea elemente arhitecturale care erau copiate după cele ale mănăstirii Comana: coloanele, arcada și capitelurile. Inițial, în criptă au fost depuse osemintele a 564 de eroi, din care 24 identificați, iar 540 neidentificați. Numele militarilor identificați au
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
extraordinară, inspirat, probabil, de artștii de la Roma. Într-adevăr, după anul 1550 există în lucrările artistului referiri la Michelangelo, prin dramatismul compoziției, contrastele cromatice și modul dinamic de a desena. Culoarea, dominantă în pictura venețiană, este prezentă și în arhitectură. Fațadele multor biserici și palate, dar și ale unor clădiri particulare, erau decorate cu fresce sau mozaicuri strălucitoare. Între bazilica "San Marco" și "Canal Grande" se ridica impunătorul Palat al Dogilor. În cursul anilor a fost de mai multe ori renovat
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
în mod armonios trei stiluri: coloane în stilul Renașterii, arcuri romanice și ogive gotice. În afara clădirilor oficiale, membrii bogatelor familii aristocratice - Giustiniani, Contarini, Barbari, Loredani, Foscari, Grimani - își construiesc palate fastuoase pe cele două laturi ale lui "Canal Grande", cu fațade de marmură albă, porfir și serpentină, cu grădini împodobite de statui, fântâni și vase de ceramică. În construcțiile Veneției de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de al XVI-lea, un rol deosebit l-au jucat arhitecții și
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
Beatrice d'Este de la mănăstirea ("Certosa") din Pavia, și fratele său Andrea (1462-1523) au lucrat mult timp la Veneția. Pietro Lombardo (1435-1515), împreună cu fii săi, Antonio și Tullio, au proiectat și construit bisericile "San Giobbe" și "Santa Maria de' Miracoli", fațada și portalul "Scuolei di San Marco", mausoleul pentru Andrea Vendramin în biserica "Santi Giovanni e Paolo", cea mai însemnată operă de sculptură a Veneției, alături de "Colleoni" realizați de Andrea del Verrocchio (1432-1488) și Alessandro Leopardi (1450-1523). În anii 1574 și
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
Putneanul, apoi în 1902, când s-a refăcut acoperișul după planurile arhitectului Karl Romstorfer, și, mai recent, în perioada 1961-1975. Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. Deoarece
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici și cu alți participanți la Marea Serbare de la Putna din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
de ocnițe mici. Acoperișul este înalt, cu rupere în pantă, se prelungește deasupra absidelor și formează o streașină largă, specifică zonei din preajma munților. El este învelit cu șiță de brad. Interiorul bisericii este luminat prin șase ferestre: câte una pe fațadele laterale ale pronaosului, una pe peretele sudic al încăperii mormintelor, câte una în axul absidelor laterale ale naosului și încă una în axul absidei altarului. Interiorul bisericii este compartimentat în cinci încăperi: pridvorul deschis, pronaosul, încăperea mormintelor (gropnița), naosul și
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
este compartimentat în cinci încăperi: pridvorul deschis, pronaosul, încăperea mormintelor (gropnița), naosul și altarul. Pridvorul deschis are patru arcade mari terminate în arc frânt, care se înalță până sub șirul de ocnițe. Dintre cele patru arcade, două se află pe fațada vestică și au parapete înalte de zidărie și câte una se află pe fațadele laterale. Arcadele sunt separate de stâlpi pătrați, groși cât zidul bisericii. Spațiul interior al pridvorului este împărțit în două de un arc dublou median. Din pridvor
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Pridvorul deschis are patru arcade mari terminate în arc frânt, care se înalță până sub șirul de ocnițe. Dintre cele patru arcade, două se află pe fațada vestică și au parapete înalte de zidărie și câte una se află pe fațadele laterale. Arcadele sunt separate de stâlpi pătrați, groși cât zidul bisericii. Spațiul interior al pridvorului este împărțit în două de un arc dublou median. Din pridvor se intră în pronaos printr-un portal cu ancadrament cu muluri în stil gotic
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
este cel mai afectat, din ansamblul iconografic putându-se distinge doar fragmente din Acatistul Sf. Mucenic Gheorghe, din Arborele lui Iesei, două coloane de filozofi și chipul starețului Paisie. Pe peretele de vest este reprezentată Judecata de Apoi. Picturile de pe fațada sudică și de pe abside sunt mai bine păstrate. Printre scenele reprezentate sunt cele 24 de scene ale Imnului Acatist al Bunei Vestiri, Soborul Fecioarei, Asediul Constantinopolului de către perși în anul 625 (în cele trei scene perșii sunt înlocuiți de turci
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
vest, a zidurilor laterale (cu circa 2,5 m) legate printr-un arc semicircular și unirea lor la partea superioară prin arcadă, obținându-se astfel un spațiu semideschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească. Această nișă exterioară de pe fațada vestică era folosită odinioară drept clopotniță. La momentul respectiv, această nișă constituia o inovație în arhitectura moldovenească, ea fiind preluată ulterior și de biserica din Reuseni. Intrarea în biserică se face printr-un portal în stil gotic de pe peretele sudic
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
urmare a faptului că lăcașul de cult a fost descoperit o lungă perioadă de timp. Pictura murală nu s-a mai păstrat deloc pe peretele nordic și doar parțial pe absida altarului. Ea s-a păstrat, cu unele deteriorări, pe fațada sudică și integral pe cea vestică. Pictura exterioară cuprinde scene populate de numeroase personaje în continuă mișcare. Culorile vii, armonios îmbinate, degajă multă căldură. Artistul, cu o viziune nouă față de înaintași, reușește o sinteză îndrăzneață între elementele orientale și occidentale
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Apoi. Se observă și influențe ale picturii murale din tările catolice: apărătorul de moarte, Cristofor, zugrăvit cu pruncul Iisus pe umăr, printre sfinții martiri, în Cinul de pe absidă, este o imagine unică și neobișnuită pentru Moldova. Printre scenele prezente pe fațada sudică sunt de menționat "Imnul Acatist" zugrăvit în stânga și deasupra ușii de intrare, "Asediul Constantinopolului" zugrăvit la baza "Imnului", "Judecata de Apoi" zugrăvită în dreapta ușii de intrare. "Asediul Constantinopolului" nu se referă la asediul turcesc, ci la cel al perșilor
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
lor mânia Panaghiei și Dumnezeu a trimis asupra lor fulgere și ploaie și foc și i-a înecat în mare"". Pe partea sudică a absidei altarului se află reprezentată scena "Rugăciunea tuturor sfinților", compusă în întregime din sfinți militari. Decorul fațadei de apus stă mărturie pentru geniul pictorului: în marea cavitate, unde se fac de obicei pomeni și parastase, întregul perete este pictat cu un ansamblu de miniaturi, considerat a fi cel mai bine realizat din toată pictura epocii Ștefan cel
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
construcția fortificației împrejmuitoare (biserica nu mai încăpea în incinta zidurilor de apărare, fiind plasată de-a curmezișul față de fortăreață; corul/altarul a trebuit să fie sacrificat pe o lungime de 5-10 m; așa se explică aspectul neobișnuit de inestetic al fațadei de est a bisericii, lipsită de cor/altar si de portalul gotic original). În locul corului demolat, pe noul zid de apărare al fortăreței, a fost ridicat în secolul al XVII-lea un turn înalt, cu clopot, care s-a prăbușit
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche () [Corola-website/Science/306951_a_308280]