6,230 matches
-
studiu, el pune la punct (�mpreun? cu Ferri, discipolul s?u) instrumente antropometrice cu care trebuia s? detecteze �stigmatele� crimei ?i s? �nl?ture indivizii periculo?i �nainte că ace?ți �criminali �nn?scu?i� s? treac? la act. Aceast? fantezie ?tiin?ific? �n fond a atins fantasme foarte profunde, tipice burgheziei oric?rei epoci. Vom considera aparte, totu?i, operă mai ț�n?rului Scipio Sighele, care, �ntr-un registru mai larg, ?i-a propus s? �n?eleag? criminalitatea grupurilor. �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
B.-A. apare din ce în ce mai mult ca un stâlp de rezistență. E activ, plin de vitalitate. A învățat să organizeze lucrurile în împrejurările dificile din Nigeria. Decizii rapide, independente. Kling ar trebui schimbat, a stat prea mult în birou. Minuțios, fără fantezie, nu suportă critica. Prea dependent de ordine de sus. (Își citește raportul direct dintr-o broșură.) Succese îmbucurătoare ale lui Tove-Rasmussen în sectorul de sud. Țăranii își aduc singuri porcii la Hemse. "Coloane lungi de tractoare", potrivit lui T.-R. A
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
îi este mirarea și furia când descoperă, chiar în acea dimineață, că Millie nu numai că nu părea deloc afectată de incidentul din ajun, dar își găsise deja un altul cu care flirta! Ce loc ocupă în aceste două narațiuni fantezia, imaginația? Greu de spus... Și, mai ales, să fi existat într-adevăr, așa cum au afirmat uneori moraliștii epocii, o influență a modelului anglo-saxon asupra moravurilor francezilor? Fără nicio îndoială, însă această influență nu trebuie supraestimată. Jocul în cadrul mecanismelor sociale Dacă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că iubesc cu patimă cărțile și că nu-mi displac romanele, că îmi place nespus de mult să mă hârjonesc și mă fugăresc cu băieții, [...] și această plăcere înflăcărată pe care mi-o trezesc societatea, dansul, teatrul, balurile și plăsmuirile fanteziei. Ah, ah, ah, ah! Iat-o pe Catherine cea de afară, cea pe care o știe toată lumea, fata cea nostimă cu ochi strălucitori și fire agreabilă. Dar cum rămâne cu cealaltă? Cu Catherine cea visătoare, tristă, cea pe care vederea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
moletiere destrămate și niște ghete din care ies cuiele". "Gloria, rezumă doctorul Huot, înseamnă tină și purici, iar femeia nici nu vrea s-audă de-așa ceva"77. Soldații aflați pe front trebuie să se mulțumească prin urmare cu visele, cu fanteziile, cu scrisorile schimbate cu femeile de acasă. Când nu mai pot îndura dorința, apelează la lupanare, care încep să funcționeze la vedere. În cei patru ani cât a durat războiul, prin patul fiecărei prostituate treceau zilnic între cincizeci și șaizeci
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un prieten, și nici nu flirtează constant. Însă are o viață imaginară foarte intensă. Ca atâtea alte fete tinere, Bab "aleargă după himere și urzește vise cât e ziua de lungă". Imaginarul colectiv, întreținut de literatură și cinematograf, îi alimentează fanteziile. Legenda lui Tristan și a Isoldei, romanul La răscruce de vânturi, ca și atât de controversatul Diable au corps al lui Raymond Radiguet sau Le Blé en herbe de Colette o obsedează. Când citește aceste opere, "îi vibrează toate simțurile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să facă "albul mai alb" și vor resimți alienarea, această "mistică feminină" denunțată de feminista americană Betty Friedan, starurile înfățișează un model feminin alternativ, cel al seducătoarei. Bărbaților încă uimiți le oferă o întruchipare a dorințelor lor, un suport pentru fanteziile lor cele mai nebunești. Ne făceau pe toți să visăm, își amintește Philippe Labro. Toți ne-am culcat cu ele de sute de ori în paturile noastre de adolescenți, și vorbim încă și astăzi de ele ca despre niște surori
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se mărginește la o împreunare brutală, la un coit, ci care se înfățișează sub toate formele sale. De vreme ce penetrarea este oprită, partenerii se văd nevoiți să facă apel la imaginație pentru a născoci alte și alte mângâieri, tot soiul de fantezii, de variații... De vreme ce partea cea mai intimă a femeii rămâne inaccesibilă, ei trebuie să investească, să exploreze, să descopere întreg corpul său. Hotărât lucru, trecuse demult vremea în care pudoarea cerea ca încleștările soților să se petreacă în bezna cea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oameni din altă lume, vie și reală îmi apare lumea poveștilor auzite acolo. Jocurile mele, mai mult de unul singur, și cerul, iepurii, păsările cerului, scăldatul la iaz cu puținii copii rătăciți pe acolo, cu vitele și peste toate, imensa fantezie a copilăriei. Din singurătățile acelea, a pădurilor, a iazurilor, a lanurilor și poveștilor, copilăria mea a tras sevă și a căpătat o nemărginită dragoste pentru natură care îmi ține loc de mângâiere în ceasurile grele. Răscoala din 1907. Venisem din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
medeanul din fața casei s-a prefăcut într-o mocirlă de nu mai știai ce este. Locurile acelea joase de la Nicolina și Socola, fără scurgere, au fost întotdeauna, când dădeau ploile, heleșteie mocirloase. Ieșitul la stradă se făcea după priceperea și fantezia fiecăruia, când pășind pe pietre, când dând cu piciorul în știoalnă. Ca încălțăminte erau bune cizmele, fiind și mai scumpe. Cei care ar fi trebuit să vină noaptea acasă veneau cum îi ajuta Dumnezeu. Însă întârzierea era cu primejdie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
greșeală. Am greșit chiar că ne-am născut... Mai ales eu. - Un motiv în plus să nu te bag și pe tine în viața mea. - N-aș fi spus nicidecum da. - Atunci? Ea își face de lucru cu o pernuța fantezie pe care o bate ușor între mâini. - O să mă mai gândesc. Destul de mult. Mult mai serios decât tine, cred. - Va trebui să-ți dai seama dacă e ceva care nu merge. - Știu că fac o mare greșeală. Mă întreb numai
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de legendă -, azi ne pot influența direct, pot avea consecințe neașteptate și uimitoare asupra vieții noastre de toate zilele. Cartea despre care vă povestesc azi se referă la o asemenea țară. Multă vreme, pentru europeni, China era un tărâm al fanteziei și legendei. Era țara Marelui Dragon, țara Imperiului Celest, în care lucrurile se petreceau cam ca în poveștile noastre cu zâne și balauri. Câteva sute de ani europenii din Vest nu au știut despre China decât ceea ce povestise Marco Polo
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
țara Imperiului Celest, în care lucrurile se petreceau cam ca în poveștile noastre cu zâne și balauri. Câteva sute de ani europenii din Vest nu au știut despre China decât ceea ce povestise Marco Polo în Milionul său, unde realitatea și fantezia erau imposibil de separat. Bizantinii știau ceva mai multe, prin legăturile lor cu popoarele din Orient și prin celebrul "drum al mătăsii" care ajungea la Constantinopol. Dar bizantinii, pentru europenii din Vest, erau schismatici, și cum puteai avea încredere în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ale acestuia. Este adevărat că, de-a lungul anilor, au apărut pe această temă sute și mii de lucrări elaborate de cercetători din diferite țări, iar unele dintre acestea foloseau metode de-a dreptul pitorești și avansau previziuni la limita fanteziei, frizând SF-ul mai mult decât știința propriu-zisă. Și, totuși, până la urmă, s-a impus concluzia că pericolul este real, că emisiile de gaze cu efect de seră pot determina creșterea temperaturii globale cu câteva grade fapt ce ar avea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
În suflet și În inteligența! M-a impresionat În poezia lui Întâi de toate prospețimea și aerul de grație, izvorâte din spiritul propriu, nu obținute că un efect de ars combinatoria, cum se Întâmplă În majoritatea cazurilor cu poeții. Apoi fantezia, bogată, ușoară și surprinzătoare; aici aș adaugă observația importantă că metaforele și imaginile suprarealităților sunt coerențe, urmează un fir logic oricât de expuse și de hazardate ar fi, deci realizează un limbaj, comunica, astfel că, citind orice poezie a lui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mă desprind de reprezentările privitoare la celălalt, pe care-l știam eu, fiu al elegiei, frate cu trubadurii și truverii, cu alte cuvinte făcând parte din familia inobservabilei eternități. Noul poet m-a izbit Întâi de toate printr-o teribilă fantezie, care nu lasă nerăvășită nici o poliță a cămării dinăuntru... Cum e agrementata cu plăcerea macabrului și a tuturor realităților dure, aș fi dorit ca poezia să ocolească unele zone... Dar - suverană În tot volumul este o admirabila vigoare metaforica, stimulată
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
semi-oniric și, mai ales, dacă el Îți este o necesitate În exprimarea experiențelor pe care spiritul le trăiește; eu, În general, nu-l gust decât că pe o curiozitate ori că pe un exercițiu de Îndemânare ori de stimulare a fanteziei - lucru de care cu siguranta tu n-ai nevoie. Am observat În unul și același text o ezitare Între logic și oniric, de unde și impresia de hibrid care derutează cititorul. Aceste două elemente se contaminează reciproc, iar cititorul se simte
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
rămân”, „ziua sparge lemne”, „trăiam Într-o familie de copaci”, „păcatul pădurilor”, „străzile povestite În crengi” (absolut minunat!) și așa mai departe. Revenind la călătorul În lumea Alinei, trebuie avertizat că dacă nu posedă o busola (fie ea cultură, imaginație, fantezie, visare) care să-i indice onest nordul, fără doar și poate că se va rătăci. Cine posedă Însă așa ceva va gusta din plin plăcerea desfrâului sacru, În casele de toleranță cognitivă, În care spiritul se lăfăie pe cerceafurile albastre ale
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mai am chef să chiulesc. Fără el nu mai plecăm În călătorii imaginare, nu ne mai așteaptă Scală din Milano să dăm marele spectacol sub baghetă maestrului Luciano Tuttoiano. E foarte trist să nu mai visezi, să nu mai ai fantezie, să fii despărțit de cei dragi”... Roxana Haidberg, 03.04.1987 ,,...După ochii rămași În cer”, mereu mai aproape de mine, mereu În mine, mereu În sufletul meu, pașii tăi... Îți văd mâna și pe masura ce Imi plimb ochii pe ea, mâna
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și opera italianăă și la literatură (clasică și romantică); 4 Importanța esteticii pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul în psihologie; 5 Temperamentele; 6 Viața de zi și viața de noapte a sufletului, vis, viziuni și stahii; 7 Memoria și fantezia; 8 Voința și caracterul; 9 Voința și inteligența,talentul și geniul; 10 Recapitulare. Mijlocul justifică scopul. Pornind de la aceste prelecțiuni, unii junimiști înclinau să creadă că Junimea ar fi luat ființă încă din toamna anului 1863. Iacob Negruzzi, însă, vine
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
care n-a citit în viața lui nici o carte.” S. Titel 457. „Se vorbește foarte mult în ultimul timp despre acel cititor ideal care să se transforme într-un fel de colaborator al autorului, acel cititor capabil să completeze, cu ajutorul fanteziei sale, spațiile albe dintre rândurile unei cărți. Cititor care să realizeze în primul rând o lectură activă, aflată la mare distanță față de lectura leneșă a omului instalat în fotoliul lui, așteptând să i se dea totul de-a gata, fără
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
e că, odată picat în cazanul limbii lui de adopție, cuvântul și-a urmat destinul. Cu timpul, a ajuns să numească și o țară îndepărtată, imaginară sau minunată, ca și cum frumusețea stranie care se lipește de asemenea locuri făcuse să decoleze fantezia celor care le-au cunoscut, admirat și, poate, părăsit cu părere de rău. Și asta nu e tot. Proza intrându-și în drepturile ei, bugaz a ajuns să însemne și tărâmul unde și-a înțărcat dracul copiii, scuză-mi expresia
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a se lăsa înșelată în privința viitorului. Își ia aliat computerul și, între perne, spre a preveni durerile, se detașează de prezentul chinuitor, dedicată expertizei ca la tomograf a trecutului ei, de la care va trebui să-și ia rămas bun. Intruziunea fanteziei în realitate șterge contururi ori, invers, le evidențiază până la obsesie, imperativ. Din te miri ce tresăriri ale memoriei, împrejurări de altădată dau năvală. Rama vizuală a computerului devine o scenă populată de oameni, de peisaje puse în mișcare, parcă pentru
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
estetice care influențează toate domeniile vieții intelectuale și artistice: literatura cu prezența constantă a unui puternic curent individualist legat în mod romantic de epoca revoluționară, dar foarte atent să-și păstreze drepturile de a critica, de a da frîu liber fanteziei și de a practica un rafinament al formei; artele plastice, în ciuda condamnării lor în 1922 de către "Asociația artiștilor plastici din Rusia revoluționară", la un "formalism" fără limite; muzica cu creațiile lui Haciaturian și Șostakovici (Prokofiev nu se va întoarce în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
doze mai mici. Unii istorici s-au oprit mai mult la Iașul medieval surprinzându-l ca un veritabil microcosmos, iar arheologii au dat de mărturii care îi atestă vechimea cu mult mai mare decât cea știută oficial. Arhitecții, cu știința, fantezia și viziunea lor, au trasat clădiri cu valoare de simbol, precum Palatul voievodal, în jurul cărora, în timp, au apărut altele ale căror fațade punctau stiluri diferite de artă. Spectacolul istoric se transformă ușor, ușor în cel al echilibrului constructiv, marcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]