5,103 matches
-
presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aceeași perioadă nu depășește, în condiții normale, 1-2 litri. Astfel, 99% din filtrat trebuie readus în circulație, în vreme ce se elimină numai 1%. Oricum, volumul urinar variază în funcție de necesitățile biologice. Dacă o persoană cu hidratare normală ingeră 1 litru de apă, filtrarea crește la 16 ml/min (echivalentul a 23 litri pe zi), în vreme ce în condiții de deshidratare severă, fluxul urinar scade la 0,3 ml/minut, adică 400 ml/zi. Această cantitate se numește pierdere obligatorie de apă. Nu numai apa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sau gută). Secreția tubulară a creatininei Practic toată creatinina din filtratul glomerular trece în urina finală, deoarece molecula sa este mai mare decât a ureei, și nu există transportor pentru reabsorbția sa. Totuși, clearance-ul de creatinină este mai mare decât filtrarea sa glomerulară (de mai mult de 100 de ori), ceea ce denotă că există o secreție la nivel tubular a acesteia. Creatinina este secretată în celula tubulară în aceeași manieră ca și celelalte substanțe din familia PAH. 26. Homeostazia hidro-electrolitică Celulele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea secreției de aldosteron. Principala verigă de control a secreției de angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la intrarea în tubul proximal. Aceste modificări sunt percepute de celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
CNP acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută a apei și sodiului. Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a ENaC (canalul de sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil la amilorid (ASSC) sau canalul de sodiu non-neuronal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
46 mmoli de fosfați (egal cu aportul de Ca2+) cu o secreție de 3 mmoli și o absorbție intestinală de 39 mmol, face necesară o excreție zilnică de 46 mmoli/zi. Concentrația plasmatică normală a fosfaților este de 1 mM. Filtrarea zilnică este de aproximativ 180 mmoli, din care cea mai mare parte este reabsorbită. Cea mai mare parte a reabsorbției fosfaților are loc la nivelul tubilor proximali, unde parathormonul poate inhiba reabsorbția lor. Scăderea fosfatului plasmatic poate duce la slăbiciune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
substanțe care nu sunt stabile la aer, sunt higroscopice sau se descompun. Pentru substanțe stabile la aer se pot folosi și sticle de ceas. Pahare cilindrice cu cioc sau pahare Berzelius, sunt utilizate pentru precipitare și pentru transvazarea precipitatului în timpul filtrării. Flacoane conice, tip Erlenmayer de 250 - 500 ml, folosite pentru colectarea soluțiilor filtrante și pentru determinările volumetrice. Baghetele de sticlă lungi de 15-20 cm, cu diametrul de 3-5 mm. Baghetele trebuie să depășească cu aproximativ 7 cm înălțimea paharului și
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
mai mare decât înălțimea conului pâlniei. Așa-numitele “pâlnii pentru analiza cantitativă” au tubul de scurgere de 2-3 ori cât înălțimea conului pâlniei, iar puțin mai jos de vârful conului au o gâtuitură. Aceste pâlnii sunt cele mai recomandate, ușurând filtrarea și economisind timp. Pentru filtrare, ca masă filtrantă, se utilizează hârtie de filtru calitativă, în coli și hârtie de filtru cantitativă, în rondele de diferite diametre cele mai obișnuite fiind cele cu diametrul de 9 și 11 cm. Hârtia de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
pâlniei. Așa-numitele “pâlnii pentru analiza cantitativă” au tubul de scurgere de 2-3 ori cât înălțimea conului pâlniei, iar puțin mai jos de vârful conului au o gâtuitură. Aceste pâlnii sunt cele mai recomandate, ușurând filtrarea și economisind timp. Pentru filtrare, ca masă filtrantă, se utilizează hârtie de filtru calitativă, în coli și hârtie de filtru cantitativă, în rondele de diferite diametre cele mai obișnuite fiind cele cu diametrul de 9 și 11 cm. Hârtia de filtru cantitativă lasă foarte puțină
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și este cea mai des întrebuințată; • Hârtia de filtru cu bandă neagră (> 5 mμ) are porii mai mari și se întrebuințează pentru precipitatele gelatinoase, cum ar fi Al(OH)3, Fe (OH)3. Creuzetele filtrante din sticlă se întrebuințează pentru filtrarea precipitatelor care se cântăresc ca atare, după o simplă uscare în etuvă sau în vid, fără a fi calcinate. Creuzetele filtrante din sticlă sunt notate cu G (= Gerateglad, adică materialul din care este făcut creuzetul) și cu cifre. Cu cât
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
mai mare, cu atât porii plăcii filtrante (pulbere de sticlă presată și sinterizată) sunt mai mici. Cifrele dinaintea literei G arată mărimea și forma creuzetului. Aceste creuzete se confecționează și sub formă de pâlnie care se folosesc mai ales pentru filtrarea soluțiilor puternic acide chiar a acizilor concentrați. Trebuie să se evite filtrarea soluțiilor alcaline sau prea fierbinți pe aceste creuzete sau pâlnii. Creuzetele filtrante de sticlă pot fi uscate în etuvă, dar nu pot fi calcinate. Pentru creuzetele filtrante este
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
sinterizată) sunt mai mici. Cifrele dinaintea literei G arată mărimea și forma creuzetului. Aceste creuzete se confecționează și sub formă de pâlnie care se folosesc mai ales pentru filtrarea soluțiilor puternic acide chiar a acizilor concentrați. Trebuie să se evite filtrarea soluțiilor alcaline sau prea fierbinți pe aceste creuzete sau pâlnii. Creuzetele filtrante de sticlă pot fi uscate în etuvă, dar nu pot fi calcinate. Pentru creuzetele filtrante este necesară o pâlnie specială și un inel de cauciuc, de mărime potrivite
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
întrebuințează creuzete Roose, cu capac găurit, pentru introducerea tubului prin care se aduce gazul. Creuzetele Roose au formă înaltă și sunt confecționate din porțelan poros, nesmălțuit sau smălțuit numai pe jumătatea superioară. Creuzetele filtrante din porțelan întrebuințate mai ales pentru filtrarea precipitatelor care se cântăresc ca atare, după o simplă uscare în etuvă sau în vid, fără a mai fi calcinate. Pentru cazul când precipitatele filtrante trebuie totuși să fie calcinate, se întrebuințează o capsulă mică, specială, de porțelan ca apărătoare
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
topirea din creuzet. Când creuzetul sau capsula de platină s-a deformat, pereții se pot îndrepta cu o lingură de crorn sau cu un mâner rotund de lemn. I.3 Metode de separare și purificare a substanțelor din amestecuri:decantarea,filtrarea,cristalizarea,sublimarea,extracția. Majoritatea substanțelor chimice răspândite în natură nu se găsesc în stare pură , ci în amestecuri care au grade de complexitate diferită .În mod asemănănator , substanțele preparate în laborator sau în instalații tehnologice industriale nu sunt obținute ca
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
substanțe impurificatoare de care trebuie separat .Caracterizarea materiilor prime sau a produșilor finiți necesită efectuarea unor analize este precedată de o separare și o concentrare ( dacă este necesară), după care urmează analiza chimică propriu - zisă. 1.Metode de separare A.Filtrarea Filtrarea este operația prin care se separă două faze ale unui amestec eterogen solid - lichid cu ajutorul unu material poros (suprafață filtrantă) .De obicei filtrarea servește la separarea unei faze solide de o fază lichidă sau gazoasă, dar în anumite cazuri
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
impurificatoare de care trebuie separat .Caracterizarea materiilor prime sau a produșilor finiți necesită efectuarea unor analize este precedată de o separare și o concentrare ( dacă este necesară), după care urmează analiza chimică propriu - zisă. 1.Metode de separare A.Filtrarea Filtrarea este operația prin care se separă două faze ale unui amestec eterogen solid - lichid cu ajutorul unu material poros (suprafață filtrantă) .De obicei filtrarea servește la separarea unei faze solide de o fază lichidă sau gazoasă, dar în anumite cazuri acest
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
concentrare ( dacă este necesară), după care urmează analiza chimică propriu - zisă. 1.Metode de separare A.Filtrarea Filtrarea este operația prin care se separă două faze ale unui amestec eterogen solid - lichid cu ajutorul unu material poros (suprafață filtrantă) .De obicei filtrarea servește la separarea unei faze solide de o fază lichidă sau gazoasă, dar în anumite cazuri acest procedeu este utilizat și pentru separararea a două faze lichide sau a unei faze lichide de una gazoasă .Atât în laborator ,cât și
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
separarea unei faze solide de o fază lichidă sau gazoasă, dar în anumite cazuri acest procedeu este utilizat și pentru separararea a două faze lichide sau a unei faze lichide de una gazoasă .Atât în laborator ,cât și în industrie , filtrarea este o operație la care se recurge în mod curent, în scopul preparării soluțiilor , efectuării sintezei , cristalizării și purificării substanțelor solide și în analiza chimică calitativă și cantitativă . Procesul de filtrare este influențat de o serie de factori de care
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
una gazoasă .Atât în laborator ,cât și în industrie , filtrarea este o operație la care se recurge în mod curent, în scopul preparării soluțiilor , efectuării sintezei , cristalizării și purificării substanțelor solide și în analiza chimică calitativă și cantitativă . Procesul de filtrare este influențat de o serie de factori de care trebuie să se țină seama pentru efectuarea lui corectă , și anume: mărimea suprafeței filtrante ; porozitatea materialului filtrant; presiunea între cele două fețe ale stratului filtrant ; caracteristicile componentului solid al amestecului de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
trebuie să se țină seama pentru efectuarea lui corectă , și anume: mărimea suprafeței filtrante ; porozitatea materialului filtrant; presiunea între cele două fețe ale stratului filtrant ; caracteristicile componentului solid al amestecului de filtrat ( omogenitate , compresibilitate , densitate ) ; temperatura etc . Viteza operației de filtrare crește prin folosirea unei suprafețe filtrante mai mari , prin creșterea presiunii deasupra masei filtrante sau prin asipararea filtratului ( filtrarea sub presiune redusă) Ridicarea temperaturii , de cele mai multe ori, accelerează filtrarea , datorită scăderii vâscozizății fazei lichide . B.Separarea prin precipitare Reacția de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
cele două fețe ale stratului filtrant ; caracteristicile componentului solid al amestecului de filtrat ( omogenitate , compresibilitate , densitate ) ; temperatura etc . Viteza operației de filtrare crește prin folosirea unei suprafețe filtrante mai mari , prin creșterea presiunii deasupra masei filtrante sau prin asipararea filtratului ( filtrarea sub presiune redusă) Ridicarea temperaturii , de cele mai multe ori, accelerează filtrarea , datorită scăderii vâscozizății fazei lichide . B.Separarea prin precipitare Reacția de precipitare este una din cele mai vechi posibilități folosite pentru separarea chimică a unor substanțe . Precipitarea se realizează prin
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
amestecului de filtrat ( omogenitate , compresibilitate , densitate ) ; temperatura etc . Viteza operației de filtrare crește prin folosirea unei suprafețe filtrante mai mari , prin creșterea presiunii deasupra masei filtrante sau prin asipararea filtratului ( filtrarea sub presiune redusă) Ridicarea temperaturii , de cele mai multe ori, accelerează filtrarea , datorită scăderii vâscozizății fazei lichide . B.Separarea prin precipitare Reacția de precipitare este una din cele mai vechi posibilități folosite pentru separarea chimică a unor substanțe . Precipitarea se realizează prin adăugarea unui reactiv ( reactiv de precipitare ) peste soluția unui compus
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
următoarele operații : -dizolvarea substanțelor solide impure într-un solvent, sau într-un amestec convenabil de solvenți , la fierbere; -filtrarea soluției fierbinți pentru îndepărtarea impurităților insolubile și mecanice;-răcirea filtratului pînă ce cristalizarea este completă; -separarea cristalelor din lichidul mamă prin filtrare ; uscarea cristalelor . În cazul în care s-ar efectua dizolvarea substanței solide într-un solvent și apoi s-ar evapora tot solventul, se obține cristale, dar impuritățile nu sunt îndepărtate și compusul se menține impur . Efectuarea recristalizării în condiții bune
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
unui amestec format din apa și nisip Puneți într-un pahar apă cu nisip.Amestecați cu o baghetă.Lăsați în repaus amestecul, câteva minute.Ce observați?Ce fel de amestec se obține? Cum puteți separa componentele amestecului? Substanțe Ustensile 2. Filtrarea unui amestec format din apa și rumeguș de lemn Puneți într-un pahar apa și presurați rumeguș de lemn.Amestecați cu o baghetă.Lăsați în repaus amestecul, câteva minute.Ce observați?Ce fel de amestec se obține? Cum puteți separa
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
1. Decantarea unui amestec format din apă și ulei Puneți într-un pahar apă cu ulei.Amestecați cu o baghetă.Lăsați în repaus amestecul, câteva minute.Ce observați?Ce fel de amestec se obține?Cum puteți separa componentele amestecului? 2. Filtrarea unui amestec format din apă și hidroxid de cupru Într-o eprubetă curată turnați 2-3 cm3 de apă, peste care adăugați câteva cristale de piatră vânătă.Agitați amestecul .Ce observați?Turnați apoi câteva picături de sodă caustică.Ce observați? Ce
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]