5,090 matches
-
geometrice sau aritmogeometrice, deși nu există nicio legătură între ele. În secolul al XVII-lea. Hobbes și Spinoza prezentau pasiunile umane și instituțiile politice sub forma unor tratate de mecanică sau de geometrie. Lucrările lui Newton au determinat pe mulți gânditori să utilizeze legea atracției universale în studiile sociale, încercând să definească un sistem al lumii etice. După 1859, teoriile lui Darwin au devenit una din justificările științifice ale ideologiilor politice. În mod particular, diferitele forme de socialism au fost prezentate
Raymond Ruyer () [Corola-website/Science/312707_a_314036]
-
Au fost introduse forme străine care, în loc să ducă la înlăturarea efectelor negative ale celor vechi, le-au scos și mai mult în evidență și, totodată, au dat naștere la fenomene noi, cu consecințe dezastruoase în viața poporului român. Spre deosebire de alți gânditori români, Eminescu nu vede în formele fără fond doar o simplă nepotrivire între instituțiile de tip occidental introduse la noi și fondul autohton, ci ar reprezenta o falsificare brutală a profilului poporului român, o contradicție între aceste instituții și spiritul
Formele fără fond () [Corola-website/Science/311476_a_312805]
-
românești (ale „ziariștilor de extremă dreaptă” și ale „criminalilor de război din Transnistria”). Printre cei 14 jurnaliști „fasciști” incluși în „Lotul Ziariștilor” se regăseau Pan M. Vizirescu, Pamfil Șeicaru (directorul ziarului Curentul), Stelian Popescu (directorul ziarului Universul), cunoscutul poet și gânditor naționalist Nichifor Crainic și Radu Gyr, comandant legionar, șeful regiunii Oltenia, poet legionar, fost director al Teatrelor în 1940-1941, pe care împreună cu Const. Vicol, Ion D. Ioan și Avram Bunaciu i-au acuzat că "„prin articolele de ziare, broșuri sau
Alexandra Sidorovici () [Corola-website/Science/311576_a_312905]
-
și doamna Ileana Băncilă, Vasile Băncilă lăsând o bogată operă, antumă și postumă. Stilul scrierilor lui V. Băncilă este curat, nealambicat « provenind dintr-o profundă onestitate intelectuală și al unei nealterate purități sufletești » (Nichifor Crainic). Vasile Băncilă a fost un gânditor cu profunzimi neobișnuite în domeniile pe care le-a abordat. Este impresionant orizontul larg de cunoaștere al lui V. Băncilă (vezi cartea lui, "Aforisme și para-aforisme"), curajul cu care abordează, susține și definește diverse teme, noțiuni, idei, sugerând sau chiar
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
lui Alah" (Azman Ismail, imam din Aceh). Este un răspuns la răul făcut de făptura umană" (Harikrishna Shastri, preot hindus din New Delhi). "Am distrus natura, uitând că noi și natura nu formăm decât unul și același lucru" (Sulak Sivaraksa, gânditor budist din Bangkok). Toți detectează o intenționalitate și o responsabilitate acolo unde ea de fapt nu există. Am putea concluziona că noțiunea de inteligență socială a lui Humphrey nu face decât să repete ce a spus Tylor, Mueller și Freud
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
dă sens lumii, așa că mintea singură este sursa tuturor cauzelor, având o lumină interioară, o bunătate morală înnăscută și o înțelegere a ceea ce este bun. Abordarea doar-conștiința, a școlii Yogăcăra din cadrul budismului mahayana nu este un adevărat idealism metafizic căci gânditorii Yogăcăra nu s-au centrat pe conștiință pentru a afirma că ea este în cele din urmă reală. După ei, ea este doar convențional reală de la apariția ei de la un momment la altul, datorită cauzelor și condițiilor fluctuante, întrucât ea
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
cercetările ei asupra naturii focului, în care anticipează ceea ce numim astăzi radiație infraroșie. În cartea sa ""Institutions de Physique"" (1740), prezentată ca o revistă a ideilor noi în fizică și filosofie, încorporează și caută să reconcilieze ideile complexe ale principalilor gânditori din epoca respectivă. În această lucrare, ea combină teoriile lui Leibniz și observațiile practice ale lui Willem 's Gravesande pentru a arăta că energia unui obiect în mișcare nu este proporțională cu produsul masei cu viteza obiectului în mișcare, așa cum
Émilie du Châtelet () [Corola-website/Science/311010_a_312339]
-
de creare a instituțiilor necesare dezvoltării mișcării filosofice românești. Așa cum s-a remarcat: „Prin această trilogie, cât și prin reeditările din opera filosofului [...] dl Constantin Schifirneț a adus o contribuție cu totul remarcabilă la cunoașterea vieții și operei unui mare gânditor.”. S-a subliniat originalitatea lucrării: „...cartea prof. Schifirneț nu are antecedente în cultura noastră filosofică recentă, iar unicitatea ei nu provine doar din faptul că avem de-a face cu prima biografie a lui C. Rădulescu-Motru.” Lucrarea se bazează pe
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
noastre, a curentelor de idei, a școlilor de gândire și a dezbaterilor ce au dominat fenomenul modernității românești i-a creat profesorului C. Schifirneț avantajul de a înțelege biografia lui C. Rădulescu-Motru în chiar contextul faptic și ideatic trăit de către gânditor. Interdisciplinaritatea este așadar pusă aici la lucru, și nu doar invocată ca ideal de cunoaștere către care aspiră orice cercetător umanist.” După opinia lui Grigore Georgiu: ,Lucrarea C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale,vol. I-III, este o amplă frescă
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Constantin Schifirneț.” O caracterizare sintetică a cărții o face Constantin Aslam: ,Cartea prof. C. Schifirneț dedicate biografiei lui C. Rădulescu-Motru și faptelor sale fondatoare de cultură filosofică românească este, în orizontul tipologic al lucrărilor consacrate investigației biografice a unor mari gânditori români, un model de cercetare științifică obiectivă. Spre deosebire de alte lucrări de acest gen, care urmăresc cu obstinație aplicarea mecanică a unei anumite metode sau strategii de lectură, așezând în pat procustian, selectiv și falsificator bogăția unei vieți consacrate culturii și
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
culturii noastre, a curentelor deidei, a școlilor de gândire și a dezbaterilor ce au dominat fenomenul modernității românești i-a creat profesorului C. Schifirneț avantajul de a înțelege biografia lui C. Rădulescu-Motru în chiar contextul faptic și ideatic trăit de către gânditor.” S-a remarcat actualitatea disputelor lui Constantin Rădulescu-Motru cu P.P. Negulescu, C. Dimitrescu-Iași, Mihail Dragomirescu, Spiru Haret, A.D. Xenopol, C.C. Arion, Nicolae Iorga, A.C. Cuza și Titu Maiorescu: „ La fel de instructive pentru înțelegerea prezentului sunt și explicarea meticuloasă a polemicii dintre
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
în ce privește libertatea de cugetare nu s-a putut asigura continuitate, deoarece perioadele de interdicție au alternat cu perioadele de exprimare nestingherită a ideilor. Cultura și cugetarea românească au chestionat limitele capacității proprii de creativitate și proiectele ratate din societatea românească.” Gânditorii români s-au confruntat cu dificultatea interpretării realităților autohtone prin teorii și concepte potrivite pentru țările occidentale în lipsa unei teorii proprii despre dezvoltarea socială modernă: ,Gândirea românească a studiat căile concrete de construire a civilizației române moderne și mai puțin
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
sfârșit!) cu privire la teoria formelor fără fond...". Un alt autor consideră cartea ,un studiu monografic menit să pună în perspectivă istorică modul în care s-a conturat și a evoluat teoria formelor fără fond în cultura română" Schifirneț descrie idei ale gânditorilor români despre discrepanța dintre forme și fond: , Cine deschide remarcabila sa lucrare Formele fără fond, un brand românesc (comunicare.ro, 2007), va găsi analize detaliate ale operelor unor scriitori și filosofi români, de la Dinicu Golescu și Eufrosin Poteca la Alecu
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
va fi o periferie a Europei sau o comunitate națională cu un standard european de dezvoltare. Schifirneț a argumentat existența unor idei sociologice și filosofice românești despre schimbarea socială și evoluția istorică a comunităților naționale. Prin exegeza textelor unor mari gânditori români, sunt reactualizate concepte și teme importante despre națiune: etnicitatea, relațiile interetnice, morfologia națiunii, agenții modernizării în spațiul românesc, relația dintre gândirea modernă și gândirea primitivă, identitatea etnică, asimilare etnică etc. El definește ideea națională ca viziune a unei comunități
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
a lui Aurel. C. Popovici, etnicitatea la C. Rădulescu-Motru, morfologia națiunii la S. Mehedinți, dimensiunea religioasă a națiunii la Nichifor Crainic, revoluția la Mihai Ralea etc. În acest sens, este combătută perpetuarea unor imagini simplificatoare despre o bună parte dintre gânditorii români și este de menționat concepția eminesciană privind relațiile interetnice. Față de alți cercetători, Schifirneț dovedește că în multe din textele sale Eminescu exprimă o concepție prominoritară, și deci europeană. Schifirneț evidențiază contribuția unor autori români la dezvoltarea sociologiei: Spiru Haret
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
deci europeană. Schifirneț evidențiază contribuția unor autori români la dezvoltarea sociologiei: Spiru Haret, Traian Brăileanu, Mircea Vulcănescu, Mihail Manoilescu, Anton Golopenția . Analizele sale despre filosofia și sociologia românească nu sunt acceptate de unii exegeți fiindca nu ar accentua aderarea unor gânditori români la diferite doctrinele ideologice l. În domeniul sociologiei culturii sunt de reținut contribuțiile la abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare depășind astfel viziunea despre cultură ca o realitate omogenă și unitară. Cultura este concepută prin sistemul categoriilor polare (cultura
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
omului, suveranitatea poporului și asasinatul în masă au fost realizările ei principale. Provocată de o minoritate joasă ca nivel moral, ea fu împlinită în contra voinței poporului, care, nefiind organizat, nu avu posibilitatea să reacționeze" El se ocupă apoi de scrierile gânditorilor politici europeni din perioada Revoluției franceze, care susțineau conceptul de monarhie în special cele ale francezului Antoine de Rivarol (cum sunt articole publicate în timpul revoluției în "Journal politique et national"), precum și în lucrările englezului Edmund Burke (în special "Reflections on
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
politischen Zustande von Europa vor und nach der Französischen Revolution" ambele publicate în 1801). Analiza arată că, contrar impresiei generale create de istorici, chiar în perioada revoluției franceze, nu întreaga intelectualitate din Europa avea o atitudine antimonarhică, ci existau numeroși gânditori de valoare care considerau că revoluția sângeroasă din Franța nu era soluția pentru rezolvarea problemelor societății de la sfârșitul secolului al XVII-lea. În continuare, Fărcășanu se ocupă de scrierile din secolul al XIX-lea, oprindu-se asupra lucrărilor lui Lorenz
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
citească, uitându-se în altă parte."" Scriitorul nu pierde din vedere, nicio clipă, că eroii săi sunt tineri intelectuali. Pe de o parte naratorul dovedește că are o cultură deosebită, diferitele comentarii ale sale făcând comparația cu idei exprimate de gânditori cunoscuți. Pe de altă parte, eroii romanului sunt preocupați să se țină la curent cu operele literare care erau la modă în anii 1930, a căror cunoaștere era un "sine qua non" al unor tineri intelectuali, schimbând idei asupra lor
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
de cunoscuți aparține - printre alții - și poetul Pietro Bembo (1470-1547), mulțumită căruia Bellini face cunoștință cu unul din cei mai importanți clienți ai săi, Isabella D'Este Gonzage. Asupra operei lui Bellini au o influență mare și reflecțiile filosofice ale gânditorului umanist Lorenzo Vallo (1407-1457). În 1507, moare fratele său Gentile Bellini. Giovanni moștenește de la el caietele cu schițe ale tatălui lor, care îl inspiră la înnoirea stilului propriu. În același an termină ultimele picturi din sala de consiliu a Palatului
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
5, 6, 7; membru al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM. În anul 1985 a obținut titlul de doctor în filosofie cu teza "Lichidarea deosebirilor esențiale dintre oraș și sat în cazul RSSM", fapt pentru care a fost inclus alături de marii gânditori ai lumii în "Dicționarul de filosofie" (1985). În mai 1985 a ieșit la pensie și s-a stabilit la Moscova. Familia lui Bodiul a avut relații strânse de prietenie cu Leonid Brejnev, soția fostului politician moldovean fiind chiar stenografa liderului
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
volumului „Mein Kampf”, iar până în prezent niciun cercetător nu a susținut că Hitler ar fi fost inspirat de Freud. Idei similare au fost susținute de Zeev Sternhell, care a încercat să demonstreze că rădăcinile fascismului pot fi găsite în lucrările gânditorilor francezi din secolul al XIX-lea. Teoria a fost combătută, în special de către cercetătorii francezi. Bertrand de Jouvenel i-a intentat un proces, în urma căruia Sternhell a fost condamnat pentru defăimare. Benoit Marpeau face o analiza detaliată a lucrărilor lui
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
este personalitatea care poate fi comparată cu Gustave Le Bon? Trebuie să mergem până la Leibniz, până la Leonardo da Vinci, pentru a găsi o asemenea universalitate, o asemenea genialitate."! Admiratorii săi arată consideră că Le Bon face parte de grupul de gânditori iconoclaști și elitiști, care, de la Friedrich Nietzsche la Emil Cioran, au încercat să arate nihilismul și iraționalitatea dogmelor epocii în care au trăit. Încă din primele sale lucrări, Le Bon a avertizat occidentul despre pericolele unei suprapopulări, a criticat ravagiile
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
cele 246 de pagini îngălbenite de vreme. Nu mai puțin curios era și documentul aflat între paginile sale, și anume o scrisoare datată „Praga 19 august 1666”, scrisă de un anume Joannes Marcus Marci și adresată lui Athanasius Kircher, ilustru gânditor și lingvist al vremii, unul dintre primii cercetători care încercase, printre altele, descifrarea hieroglifelor egiptene. Marci susținea că documentul ar fi aparținut regelui Rudolf al II-lea de Habsburg (1552-1612), care îl achiziționase în schimbul sumei imense de 600 de ducați
Manuscrisul lui Voynich () [Corola-website/Science/309602_a_310931]
-
despre atitudinea lui de atunci, sau cel puțin, încerc să gândesc altfel.” Însă pe cât de tare ținea la o separație a spiritului și a politicii, tot pe atât de tare Ștefan Zweig își dorea o Europa unită, în tradiția unor gânditori precum Henri Barbusse, Romain Rolland și Émile Verhaeren.
Stefan Zweig () [Corola-website/Science/309690_a_311019]