7,117 matches
-
dominante, adică de ponderea unui anumit tip de triadă în totalul triadelor observate, se pot face caracterizări ale rețelei în termeni de configurații structurale (de exemplu, gradul în care rețeaua este compusă din noduri izolate, din diade reciproc conectate, din găuri structurale, din clustere etc.). 2.2.2. Centralitate și putere Puterea este o proprietate fundamentală a rețelelor sociale. Teoriile cu privire la rețelele sociale consideră puterea un concept relațional, adică puterea este o caracteristică a unei relații, și nu un atribut al
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sus, vânzătorul își arată surprinderea față de numărul de felicitări trimise de Heidi Roizen cu ocazia sărbătorilor. La nivelul simțului comun, numărul felicitărilor este exagerat. Totuși, comportamentul lui Heidi Roizen este explicabil din perspectiva argumentelor puterii legăturilor slabe (Granovetter, 1973) și găurilor structurale (Burt, 1992), despre care voi discuta în acest capitol. Păstrarea legăturilor cu diverse cunoștințe îndepărtate (prieteni din liceu, din copilărie, foști vecini de bloc sau colegi de muncă etc.) îi pot asigura unui individ accesul la informații dintre cele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a teoriilor cu privire la rețelele sociale, dintre care două sunt unidimensionale. În a doua parte voi prezenta câteva dintre cele mai cunoscute și mai invocate teorii ale rețelelor sociale. M-am referit mai devreme la puterea legăturilor slabe și la argumentul găurilor structurale. Voi discuta însă și despre problema Lumii Mici, modelele contagiunii sociale, emergența rețelelor sociale și consecințele relațiilor sociale. 3.1. Clasificarea teoriilor rețelelor sociale În acest subcapitol voi introduce trei modalități de clasificare a teoriilor rețelelor sociale. Două dintre
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Teoria Lumii Mici (small world theory) (Milgram, 1967; Pool și Kochen, 1978/79; Travers și Milgram, 1969). Teoria puterii legăturilor slabe (the strength of weak ties theory) (Granovetter, 1973). Teoria capitalului social (closure theory of social capital) (Coleman, 1988). Teoria găurilor structurale (structural holes theory) (Burt, 1992, 2002, 2004, 2005, 2011). Teoria schimbului în rețea (network exchange theory) (Willer, 1999). Teoria puterii ca dependență (power-depen dence theory) (Emerson, 1962, 1964, 1976; Cook et al., 1983; Yamagishi și Cook, 1993). Teoria resurselor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
teorii și teme, care să acopere diferitele tipologii de clasificare prezentate mai sus. Astfel, în restul acestui capitol și în ultimul capitol al lucrării voi descrie, pe scurt, următoarele construcții teoretice: (1) Teoria puterii legăturilor slabe (Granovetter, 1973); (2) Teoria găurilor structurale (Burt, 1992), prezentată în contextul diferitelor modalități de măsurare a capitalului social din perspectiva analizei rețelelor sociale; ( 3) Modele teoretice cu privire la emergența rețelelor intraorganizaționale (Borgatti și Cross, 2003; Brass, 2009; Krackhardt, 1994); (4) Modele teoretice cu privire la consecințele rețelelor sociale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
raportează însă rezultate mixte, susținând că în unele țări europene obținerea unor locuri de muncă bine plătite este posibilă prin legături personale, în timp ce în alte țări europene, dobândirea unei poziții prin intermediul unui contact este penalizată salarial. 3.2.2. Argumentul găurilor structurale și modalități de măsurare a capitalului social În acest subcapitol nu voi analiza teoretic conceptul de capital social (Bourdieu, 1986; Burt, 1992; Coleman, 1988; Fukuyama, 1995; Gulati, 1999; Lin, 2002; Putnam, 1993, 1995, 2001), ci voi prezenta o serie
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
câteva definiții ale capitalului social și acord o importanță deosebită clasificării bidimensionale propuse de Borgatti și colaboratorii săi (1998) cu privire la abordările capitalului social. Pornind de la această clasificare, ilustrez prin exemple cinci tipuri de măsurători ale capitalului social: măsurători specifice ego-rețelelor, găurilor structurale, centralității, coeziunii și substructurilor sociale. Doresc să evidențiez faptul că, în contextul prezentării diferitelor tipuri de măsurători ale capitalului social, discut argumentul (teoria) găurilor structurale propus de Burt (1992). Argumentul găurilor structurale este o rafinare teoretică a argumentului legăturilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
această clasificare, ilustrez prin exemple cinci tipuri de măsurători ale capitalului social: măsurători specifice ego-rețelelor, găurilor structurale, centralității, coeziunii și substructurilor sociale. Doresc să evidențiez faptul că, în contextul prezentării diferitelor tipuri de măsurători ale capitalului social, discut argumentul (teoria) găurilor structurale propus de Burt (1992). Argumentul găurilor structurale este o rafinare teoretică a argumentului legăturilor slabe, cu implicații semnificative în domeniu din perspectiva modului de înțelegere a performanței individuale și a distribuției beneficiilor în rețele. Conceptul de capital social a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de măsurători ale capitalului social: măsurători specifice ego-rețelelor, găurilor structurale, centralității, coeziunii și substructurilor sociale. Doresc să evidențiez faptul că, în contextul prezentării diferitelor tipuri de măsurători ale capitalului social, discut argumentul (teoria) găurilor structurale propus de Burt (1992). Argumentul găurilor structurale este o rafinare teoretică a argumentului legăturilor slabe, cu implicații semnificative în domeniu din perspectiva modului de înțelegere a performanței individuale și a distribuției beneficiilor în rețele. Conceptul de capital social a fost și este amplu discutat în domeniul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
prin utilizarea, în special, a meniului „Network”. Primele măsurători prezentate în continuare corespund capitalului social definit prin relațiile sociale ale unui individ (vezi cadranul II din tabelele 3.4 și 3.5). Astfel, voi oferi exemple de măsurători specifice ego-rețelelor, găurilor structurale și centralității. 3.2.2.1. Măsurători specifice ego-rețelelor Povestea rețelei de pacienți a Cristinei Ionescu După 8 ani în care a lucrat cu jumătate de normă la DentEasy, Cristina Ionescu a decis să își deschidă propriul cabinet stomatologic
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
calcul ego-ul. generozitate etc.). Din perspectiva acestei măsurători, cu cât un ego este mai conectat la alteri de care are nevoie, cu atât este de așteptat ca acesta să aibă mai mult capital social. 3.2.2.2. Măsurători ale găurilor structurale Povestea contactelor sociale ale Danielei Florescu Deși are un loc de muncă cu responsabilități importante (este manager de relații publice la Tel Media, companie privată de telecomunicații), Daniela Florescu mai are timp să desfășoare activități de voluntariat pentru trei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Așa că încerc să mă implic eu, pe cât posibil.” Povestea Danielei Florescu este o ilustrare simplă a două teorii cunoscute în domeniul analizei rețelelor sociale. Mă refer aici la teoria (argumentul) puterii legăturilor slabe (Granovetter 1973, 1983) și la teoria (argumentul) găurilor structurale (Burt, 1992). Înainte de a trece la o discuție mai tehnică cu privire la aceste două teorii, voi face câteva comentarii pe marginea poveștii Danielei Florescu. Așa cum reiese de mai sus, Daniela, pe de o parte, conectează persoane care altfel poate că
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
între „lumi sociale” altfel neconectate. Dacă Daniela ar dispărea dintr-un oarecare motiv, între Centrul Ham-Ham, Centrul Social Creștin, sala de sport și compania Tel-Media nu ar mai exista nicio legătură. În termenii lui Burt (1992), între aceste entități există găuri structurale, străbătute de legăturile sociale ale Danielei cu reprezentanți ai fiecăreia dintre aceste lumi sau cercuri sociale. Un alt aspect interesant în povestea Danielei Florescu este modul în care ea a reușit să se angajeze. Informația cu privire la locul de muncă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sunt disponibile celor trei clustere prezentate în figura 3.9 prin legăturile dintre nodurile 8, 14 și 8, 3 (vezi figura 3.10). Din acest motiv, legăturile slabe sunt importante, adică puternice (the strength of weak ties). Revenind la argumentul găurilor structurale, să luăm ca exemplu figura 3.10. Cele trei clustere inițial neconectate (clusterele sunt reprezentate prin figurile geometrice care semnifică membrii acestora: de exemplu, clusterul nodurilor pătratice, clusterul nodurilor triunghice și clusterul nodurilor rotunde) au devenit conectate prin două
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
au devenit conectate prin două legături slabe: legătura dintre *8 și *14 și legătura dintre *8 și *3. Practic, cele două legături conduc la apariția unei rețele compuse din cele trei clustere inițiale. În cadrul acestei rețele pot fi observate diverse găuri structurale. De exemplu, există o gaură structurală între clusterul din care face parte *14 și clusterul din care face parte *8. De asemenea, există o gaură structurală între clusterul din care face parte *3 și clusterul din care face parte
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
slabe: legătura dintre *8 și *14 și legătura dintre *8 și *3. Practic, cele două legături conduc la apariția unei rețele compuse din cele trei clustere inițiale. În cadrul acestei rețele pot fi observate diverse găuri structurale. De exemplu, există o gaură structurală între clusterul din care face parte *14 și clusterul din care face parte *8. De asemenea, există o gaură structurală între clusterul din care face parte *3 și clusterul din care face parte *8. O altă gaură structurală există
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rețele compuse din cele trei clustere inițiale. În cadrul acestei rețele pot fi observate diverse găuri structurale. De exemplu, există o gaură structurală între clusterul din care face parte *14 și clusterul din care face parte *8. De asemenea, există o gaură structurală între clusterul din care face parte *3 și clusterul din care face parte *8. O altă gaură structurală există între *3 și *14. Cele două legături slabe (*8, *14 și *8, *3) și găurile structurale indicate permit ierarhizarea nodurilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
există o gaură structurală între clusterul din care face parte *14 și clusterul din care face parte *8. De asemenea, există o gaură structurală între clusterul din care face parte *3 și clusterul din care face parte *8. O altă gaură structurală există între *3 și *14. Cele două legături slabe (*8, *14 și *8, *3) și găurile structurale indicate permit ierarhizarea nodurilor din rețea în funcție de beneficiile informaționale pe care le aduc. De exemplu, nodul *8 este cel mai bine poziționat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
8. De asemenea, există o gaură structurală între clusterul din care face parte *3 și clusterul din care face parte *8. O altă gaură structurală există între *3 și *14. Cele două legături slabe (*8, *14 și *8, *3) și găurile structurale indicate permit ierarhizarea nodurilor din rețea în funcție de beneficiile informaționale pe care le aduc. De exemplu, nodul *8 este cel mai bine poziționat, având acces la informațiile care circulă în clusterul de noduri *, prin legătura slabă pe care o are
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de legături slabe conferă beneficii informaționale. Iar cu cât crește numărul legăturilor slabe, cu atât beneficiile informaționale deținute sunt mai mari. Cu toate acestea, avantajele informaționale nu se datorează legăturilor slabe în sine, ci faptului că aceste legături slabe traversează găuri structurale din rețea (aici, legăturile slabe doar se asociază, și nu sunt cauze). Altfel spus, *8 nu are beneficii informaționale datorită faptului că are două legături slabe. Beneficiile sale derivă din faptul că aceste legături slabe traversează două găuri structurale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
traversează găuri structurale din rețea (aici, legăturile slabe doar se asociază, și nu sunt cauze). Altfel spus, *8 nu are beneficii informaționale datorită faptului că are două legături slabe. Beneficiile sale derivă din faptul că aceste legături slabe traversează două găuri structurale. Practic, *8 este conectat la alte două clustere, prin intermediul acestor legături slabe. Din acest motiv, *8 deține beneficii informaționale (de exemplu, *8 va afla primul, înaintea celorlalte noduri *, ceea ce se întâmplă în clusterele * și *). În plus, avantajul pozițional al
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și b) locația acestora. Așa cum am precizat în subcapitolul destinat prezentării puterii legăturilor slabe, Granovetter (1973) demonstrează că cele mai multe dintre legăturile de tip pod, precum legătura *8 și *14 care leagă două clustere altfel izolate (* și *), sunt legături slabe. Argumentul găurilor structurale se referă la avantajele unui nod care derivă din poziția structurală a acestuia. De exemplu, *8 este mai bine poziționat structural decât oricare dintre membrii clusterului din care face parte, iar poziționarea sa este mai bună pentru că are acces
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care derivă din poziția structurală a acestuia. De exemplu, *8 este mai bine poziționat structural decât oricare dintre membrii clusterului din care face parte, iar poziționarea sa este mai bună pentru că are acces la alte clustere prin legături care traversează găuri structurale. Accesul la alte clustere trebuie gândit în termeni de beneficii. De exemplu, *8 deține două legături slabe care traversează două găuri structurale. Prin intermediul acestor legături va cunoaște oportunitățile disponibile în celelalte două clustere. De asemenea, găurile structurale nu determină
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
face parte, iar poziționarea sa este mai bună pentru că are acces la alte clustere prin legături care traversează găuri structurale. Accesul la alte clustere trebuie gândit în termeni de beneficii. De exemplu, *8 deține două legături slabe care traversează două găuri structurale. Prin intermediul acestor legături va cunoaște oportunitățile disponibile în celelalte două clustere. De asemenea, găurile structurale nu determină doar beneficii informaționale, ci și controlul acestor beneficii. De exemplu, *8 nu controlează beneficiile informaționale obținute de pe urma găurilor structurale doar în raport cu membrii
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
legături care traversează găuri structurale. Accesul la alte clustere trebuie gândit în termeni de beneficii. De exemplu, *8 deține două legături slabe care traversează două găuri structurale. Prin intermediul acestor legături va cunoaște oportunitățile disponibile în celelalte două clustere. De asemenea, găurile structurale nu determină doar beneficii informaționale, ci și controlul acestor beneficii. De exemplu, *8 nu controlează beneficiile informaționale obținute de pe urma găurilor structurale doar în raport cu membrii clusterului de apartenență, ci și în raport cu membrii celorlalte două clustere. Dat fiind faptul că *14
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]