5,440 matches
-
e , unde "g" este timpul mediu de generare iar "t" este timpul scurs. Desigur, aceasta nu poate continua prea mult timp: "k" descrește când cantitatea rămasă de material de fisiune descrește; la fel, geometria și densitatea se modifică și ele: geometria se modifică în mod radical atunci când materialul de fisiune rămas este rupt în bucăți, sau, în alte circumstanțe, topit și curgând aiurea etc. Atunci când "k" este aproape de 1, acest calcul supraestimează, cumva, „rata de dublare”. Când nucleul de uraniu absoarbe
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
Onicescu iar în 1929 obține licența în Matematici. Între 1929 și 1933 este profesor de matematică la o școală din Brăila apoi între 1933 și 1938 profesor la Liceul „Mihai Eminescu” din București. În 1934, devine asistent la cursul de geometrie descriptivă de la Școala Politehnică din București. Între timp studiază cursuri de filosofie și în 1938 își susține doctoratul în filosofie cu teza "Bazele filosofice ale științei" în fața unei comisii al cărei președinte a fost Constantin Rădulescu-Motru iar referent Petre P.
Anton Dumitriu () [Corola-website/Science/304305_a_305634]
-
ci se constituie în timp, pe masura ce evoluam, învățăm și ne maturizam. 2.Virtual, toate abilitățile și achizițiile culturale presupun puternice dependente secvențiale. Trebuie să mergi înainte de a dansa (dânsul este doar o modelare a mersului); trebuie să înveți aritmetică, algebra, geometrie înainte de a face calcule complexe, căci acestea solicită abilități, proceduri și concepte derivate din primele Aceste dependente impun însă și niște consecințe: a) Primele achiziții culturale acționează ca niște prejudecăți asupra următoarelor, devenind astfel principii active în selecțiile intraindividuale. Convingerile
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
Paris, iar tatăl, un matematician cu vederi mai neortodoxe asupra educației, a stabilit că Blaise nu va învăța nimic despre matematică până la vârsta de 15 ani. Impulsionat de această interdicție, la vârsta de 12 ani, Blaise a început să învețe geometrie de unul singur, descoperind că „suma unghiurilor unui triunghi este egală cu 2 unghiuri drepte“. Când a aflat tatăl său, s-a îmbunat și i-a permis lui Blaise să aibă o copie a „Elementelor“ lui Euclid. La vârsta de
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
să-l însoțească pe tatăl său la întrunirile lui Mersenne de la Paris, la care participau Roberval, Auzout, Mydorge, Desargues, ultimul devenind un model pentru tânărul Pascal. Pe la vârsta de 16 ani, Blaise a prezentat la aceste întruniri câteva teoreme despre geometria proiectivă, incluzând hexagonul mistic al lui Pascal. În decembrie 1639, familia Pascal a părăsit Parisul pentru a locui la Rouen unde Étienne a fost numit colector de taxe pentru Normadia de Sus și unde Blaise publică în februarie 1640 "Essay
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
lichidelor“ a formulat legea fundamentală a hidrostaticii, numită apoi legea lui Pascal. A calculat mărimea presiunii hidrostatice, a descris paradoxul hidrostatic, legea vaselor comunicante și principiul presei hidraulice. El a lucrat la secțiunile conice și a produs teoreme importante în geometria proiectivă. În „The Generation of Conic Sections (Generația secțiunilor conice)“, Pascal considera conurile generate de o proiecție centrală a unui cerc. Acesta era prima parte a tratatului asupra conurilor (pe care Pascal nu l-a terminat niciodată). Lucrarea este acum
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
apoi la Blaj, unde a fost remarcat de episcopul Ioan Lemeni, care l-a trimis pentru a urma studiile teologice la Colegiul Sfânta Barbara din Viena. În capitala Imperiului, pe lângă teologie, Vasile Pop a dovedit interes pentru studiile de matematică, geometrie și fizică. După patru ani de studii la Viena, a fost încadrat ca profesor la Liceul din Blaj, în anul 1842, unde a primit postul de profesor de matematică și geometrie. „Catedra profesorală de matematică și geometrie am primit-o
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
Vasile Pop a dovedit interes pentru studiile de matematică, geometrie și fizică. După patru ani de studii la Viena, a fost încadrat ca profesor la Liceul din Blaj, în anul 1842, unde a primit postul de profesor de matematică și geometrie. „Catedra profesorală de matematică și geometrie am primit-o cu multă plăcere, căci nimic nu cuprindeam mai ușor cu mintea decât matematica” consemnează el însuși în schița autobiografică intitulată „Viața mea”. Vasile Pop a fost, dealtfel, cel dintâi dintre profesorii
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
studiile de matematică, geometrie și fizică. După patru ani de studii la Viena, a fost încadrat ca profesor la Liceul din Blaj, în anul 1842, unde a primit postul de profesor de matematică și geometrie. „Catedra profesorală de matematică și geometrie am primit-o cu multă plăcere, căci nimic nu cuprindeam mai ușor cu mintea decât matematica” consemnează el însuși în schița autobiografică intitulată „Viața mea”. Vasile Pop a fost, dealtfel, cel dintâi dintre profesorii Blajului care a predat matematica în
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
schița autobiografică intitulată „Viața mea”. Vasile Pop a fost, dealtfel, cel dintâi dintre profesorii Blajului care a predat matematica în limba română, și nu în latină, cum se făcea până atunci. Mai mult decât atât, tânărul profesor preda ore de geometrie practică, aplicabilă neboilor cotidiene, el fiind cel dintâi care a introdus în școlile Blajului instrumentele profesorului clujean, părintele piarist Hornyai. Iată ce scria Vasile Pop în autobiografia sa: „Cu aceste instrumente cu cari Hornyai niciodată nu scotea la cale calculii
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
care a introdus în școlile Blajului instrumentele profesorului clujean, părintele piarist Hornyai. Iată ce scria Vasile Pop în autobiografia sa: „Cu aceste instrumente cu cari Hornyai niciodată nu scotea la cale calculii am făcut cele mai frumoase probe practice de geometrie. Eu am fost cel dintâiu care am umblat cu astrolabul și cu păruții [țărușii] înfrumusețați cu stegulele pe pratele [câmpurile] Blajului”. Însuși episcopul Ioan Lemeny, cu care va intra mai târziu în conflict, afirma adeseori admirativ: „Profesorul nostru face mai
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
își îmbrăca ideile cosmologice și politice în forme geometrice sau aritmogeometrice, deși nu există nicio legătură între ele. În secolul al XVII-lea. Hobbes și Spinoza prezentau pasiunile umane și instituțiile politice sub forma unor tratate de mecanică sau de geometrie. Lucrările lui Newton au determinat pe mulți gânditori să utilizeze legea atracției universale în studiile sociale, încercând să definească un sistem al lumii etice. După 1859, teoriile lui Darwin au devenit una din justificările științifice ale ideologiilor politice. În mod
Raymond Ruyer () [Corola-website/Science/312707_a_314036]
-
În geometrie, teorema lui Pompeiu este următoarea afirmație: Fie triunghiul echilateral ABC, P un punct al planului ce nu aparține cercului circumscris triunghiului ABC. Atunci PA, PB, PC sunt lungimile laturilor unui triunghi. Această proprietate a fost descoperită de matematicianul român Dimitrie
Teorema lui Pompeiu () [Corola-website/Science/312022_a_313351]
-
valve pe cilindru. În 1999, Audi a lărgit gama acestui model cu variante cu mai multă putere; un Turbo 1.8 cu 180 PS (132 kW)) și un Diesel TDI de 1.9 I4 cu pumpe-düse technology și turbo cu geometrie variabliă. Varianta cu tracțiune integrală A3 1.8T Quattro utiliza fie 150 hp (110 kW), fie 180 PS (132 kW) precum și același sistem de tracțiune integrală Haldex ca și Audi S3 și modelul original de Audi TT. 1999 a fost
Audi A3 () [Corola-website/Science/312064_a_313393]
-
a prezentat noul A4 cu multiple schimbări la sfârșitul lui 2004, cu numele intern B7. Totuși, acest nou A4 încă folosea vechea platformă Volkswagen B6 (PL46) platform, iar sașiul derivă din anteriorul B6, dar avea o manevrabilitate complet revizuită, o geometrie a suspeniislor și un nouă gamă de motoare, sistem de navigație și electronică pentru sașiu (noul sistem ESP 8.0 al lui Bosch). Nomenclatura internă a lui Audi este PL46 (platformă auto longitudinala de pasageri, mărimea 4, generația 6) atât
Audi A4 () [Corola-website/Science/312098_a_313427]
-
(n. 9 februarie 1775, Buia, Sibiu - d. 20 noiembrie 1856, Târgu Mureș), cunoscut în Germania ca Wolfgang Bolyai, a fost un matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniul geometriei. A fost tatăl matematicianului János Bolyai. S-a născut în Bolya (astăzi Buia), pe atunci în comitatul Târnava Mare, într-o familie de nobili sărăciți. Strămoșii săi s-au distins în luptele antiotomane. A fost pregătit acasă de tatăl său
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
latină, greacă, ebraică), era pasionat de pictură, muzică, literatură și în special de matematică. Din punct de vedere al concepțiilor filozofice, Bolyai era la început ateu, ca apoi să manifeste un idealism sub formă camuflată. Atras de problemele fundamentale ale geometriei, se ocupă de acest domeniu, încercând să fixeze bazele riguroase ale geometriei euclidiene. Astfel, a studiat axioma paralelelor și a remarcat faptul că aceasta este independentă de celelalte axiome ale geometriei. Mai mult, a reușit să formuleze alte opt enunțuri
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
de matematică. Din punct de vedere al concepțiilor filozofice, Bolyai era la început ateu, ca apoi să manifeste un idealism sub formă camuflată. Atras de problemele fundamentale ale geometriei, se ocupă de acest domeniu, încercând să fixeze bazele riguroase ale geometriei euclidiene. Astfel, a studiat axioma paralelelor și a remarcat faptul că aceasta este independentă de celelalte axiome ale geometriei. Mai mult, a reușit să formuleze alte opt enunțuri echivalente ale acestei axiome. În domeniul analizei matematice, studiază convergența seriilor și
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
idealism sub formă camuflată. Atras de problemele fundamentale ale geometriei, se ocupă de acest domeniu, încercând să fixeze bazele riguroase ale geometriei euclidiene. Astfel, a studiat axioma paralelelor și a remarcat faptul că aceasta este independentă de celelalte axiome ale geometriei. Mai mult, a reușit să formuleze alte opt enunțuri echivalente ale acestei axiome. În domeniul analizei matematice, studiază convergența seriilor și descoperă, independent de Joseph Ludwig Raabe, criteriul care poartă numele matematicianului elvețian. Cercetările sale filozofice privind bazele matematicii au
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
să formuleze alte opt enunțuri echivalente ale acestei axiome. În domeniul analizei matematice, studiază convergența seriilor și descoperă, independent de Joseph Ludwig Raabe, criteriul care poartă numele matematicianului elvețian. Cercetările sale filozofice privind bazele matematicii au pregătit terenul pentru crearea geometriei non-euclidiene și a geometriei hiperbolice. Cu toate acestea, la început, descurajează pe fiul său, János Bolyai, să studieze aceste domenii, ca apoi, în 1830, să-l încurajeze să-și publice lucrările referitoare la această nouă abordare a geometriei. Farkas Bolyai
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
enunțuri echivalente ale acestei axiome. În domeniul analizei matematice, studiază convergența seriilor și descoperă, independent de Joseph Ludwig Raabe, criteriul care poartă numele matematicianului elvețian. Cercetările sale filozofice privind bazele matematicii au pregătit terenul pentru crearea geometriei non-euclidiene și a geometriei hiperbolice. Cu toate acestea, la început, descurajează pe fiul său, János Bolyai, să studieze aceste domenii, ca apoi, în 1830, să-l încurajeze să-și publice lucrările referitoare la această nouă abordare a geometriei. Farkas Bolyai a studiat și teoria
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
pentru crearea geometriei non-euclidiene și a geometriei hiperbolice. Cu toate acestea, la început, descurajează pe fiul său, János Bolyai, să studieze aceste domenii, ca apoi, în 1830, să-l încurajeze să-și publice lucrările referitoare la această nouă abordare a geometriei. Farkas Bolyai a studiat și teoria ariilor și a demonstrat pentru prima dată teorema cu privire la echivalența ariilor poligonale. Un alt domeniu matematic care l-a preocupat a fost și teoria numerelor. Farkas Bolyai a introdus principiul general de raționament inductiv
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
a audiat cursurile sale. El a fost primul matematician american de anvergură cu studiile complete în America. Lucrările sale reliefează preocupări în domeniile analizei matematice (în special în domeniul ecuațiilor diferențiale), mecanicii statistice, teoriei relativității, teoriei gravitației, mecanicii fluidelor și geometriei. În 1944 a dezvoltat teoria gravitonului. Continuator al unor cercetări ale lui Henri Poincaré (1854-1912), cum a fost problema celor trei corpuri, a studiat teoria generală a sistemelor dinamice (1913) precizând noțiunea stabilității în câmpul real (1927) și demonstrând principiul
George David Birkhoff () [Corola-website/Science/312187_a_313516]
-
Brahmagupta definește pentru prima dată numărul "zero", adunarea și scăderea, stabilește regulile operațiilor elementare cu fracții. A contribuit la definitivarea sistemului zecimal pozițional de scriere a numerelor în India, așa cum este cunoscut astăzi. Una dintre cele mai cunoscute contribuții în geometrie este formula care îi poartă numele: Dacă ABCD este un patrulater inscriptibil, atunci aria acestuia este: unde formula 2 sunt lungimile laturilor, iar formula 3 este semiperimetrul. Dacă formula 4, patrulaterul devine triunghi și obținem formula lui Heron. În capitoliul al doilea al
Brahmagupta () [Corola-website/Science/312200_a_313529]
-
Wilhelm Johann Eugen Blaschke (n. 13 septembrie 1885 - d. 17 martie 1962) a fost matematician austro-ungar, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniile geometriei diferențiale și celei integrale. Printre studenții săi s-au numărat matematicienii Shiing-Shen Chern (1911-2004, american de origine chineză), Luis Santaló (1911-2001, argentinian) și Emanuel Sperner (1905-1980, german). Tatăl său, care preda geometria descriptivă la un liceu din Graz, i-a
Wilhelm Blaschke () [Corola-website/Science/312209_a_313538]