56,594 matches
-
criză managerială: nonintervenția (ignorarea) sau intervenția (durata, frecvența, concizia, consecvența, urmărirea completă); - negocierea implicită și explicită sunt instrumente determinante în soluționarea unor situații de criză educațională. Totodată, o altă constatare interesantă este confuzia terminologică dintre conceptele de management, administrație și gestiune, corespunzătoare accepțiunilor lingvistice și mai puțin diferențelor de ordin științific. Încercând o comparație la nivelul conceptelor de administrație și management rezultantele sunt cele din tabelul de pe pagina următoare: (adaptare după Rees, W. David, The Skills of Management, Routledge, Londra, 1991
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ordin științific. Încercând o comparație la nivelul conceptelor de administrație și management rezultantele sunt cele din tabelul de pe pagina următoare: (adaptare după Rees, W. David, The Skills of Management, Routledge, Londra, 1991). Opiniile unor autori români poziționează în raportul management/gestiune pe aceasta din urmă ca subsumată primului, astfel încât „... managementul ajunge să cuprindă simultan atributele de conducere și de gestiune” (Dijmărescu, Ion, 1997, Managementul proiectelor, Editura Academiei Române de Management, București). Astfel, în urma sintetizării punctelor de vedere și a delimitărilor structurale ale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
următoare: (adaptare după Rees, W. David, The Skills of Management, Routledge, Londra, 1991). Opiniile unor autori români poziționează în raportul management/gestiune pe aceasta din urmă ca subsumată primului, astfel încât „... managementul ajunge să cuprindă simultan atributele de conducere și de gestiune” (Dijmărescu, Ion, 1997, Managementul proiectelor, Editura Academiei Române de Management, București). Astfel, în urma sintetizării punctelor de vedere și a delimitărilor structurale ale managementului clasei de elevi, definiția orientativă pe care am reușit să o construim este următoarea: Domeniul de cercetare în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu nevoile sociale și educaționale ale clasei de elevi, dar și cu obiectivele specifice. Inovația constituie pentru managementul clasei de elevi, dar și pentru persoana care îl obiectivează singura modalitate de a personaliza un set de norme și reguli specifice gestiunii grupului școlar. Bibliografietc " Bibliografie" Bârzea, Cezar, Arta și știința educației, E.D.P., București, 1995. Berry, Sharon R., 100 Ideas that work! Discipline în the classroom, Colorado Springs, Colorado, 1995. Bruner, J., Procesul educației intelectuale, Editura Științifică, București, 1970. Campbell, J.P., Managerial
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
incompetenței și al neîncrederii în sine; - teama de represalii din partea superiorilor ierarhici în cazul intervențiilor personale și declanșarea unei stări de așteptare pentru oferta unui portofoliu de soluții din partea acestora. Încercând o identificare a principalelor tipuri de crize, Ghinea Viorica („Gestiunea crizelor, o provocare pentru managementul educației”, lucrare prezentată la Sesiunea de comunicări științifice, 1996, B.C.P.), alcătuiește următoarea tipologie: a. după gradul de dezvoltare în timp: - instantanee (apar brusc, fară putința anticipării prin predicții) - intermitente (dispar în urma măsurilor de intervenție însă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ca să fie introduse corective ori demersuri de soluționare, în procesul de stingere și eliminare a crizei respective, trebuie să fie statuate demersurile de diagnoză inițială a fenomenelor, de analiză, de elucidare, de investigare. Astfel că prima etapă a activității de gestiune a situațiilor de criză o reprezintă: 6.2.1. Identificarea și cunoașterea tc " 6.2.1. Identificarea și cunoașterea " Este potrivit pentru debutul analizei să particularizăm situațiile de criză la nivelul spațiului școlar. Fenomenele școlare în interiorul clasei de elevi pe
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
analiza și diagnoza inițială. Numărul alternativelor pentru decizie e bine să fie multiplicat, durata luării deciziei foarte scurtă și neînsoțită de ezitări. La fel de dăunătoare sunt și inconsecvențele, marcate prin reveniri. În teza noastră de doctorat, Romiță B. Iucu, Managementul și gestiunea clasei de elevi, (Universitatea din București, 1999), am prezentat câteva aspecte specifice ale deciziei școlare în stările de criză educațională. 6.2.4. Programul de intervențietc " 6.2.4. Programul de intervenție" Înainte de a trece la măsurile imediate de soluționare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a cadrelor didactice, adresându-se în aceeași măsură atât educatoarelor, învățătorilor, institutorilor, cât și profesorilor, interesați de perfecționarea activităților, a climatului și a relațiilor educaționale stabilite cu/în clasa de elevi. Preocupare modernă în științele contemporane ale educației, managementul și gestiunea clasei de elevi, ca tematică de studiu, figurează pe lista disciplinelor recomanadate de Ministerul Educației Naționale în curricula obligatorie pentru pregătirea continuă a cadrelor didactice. Atât prin structură, cât și prin conținut, lucrarea de față încearcă să ofere o serie
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ele nu au nimic subliminal, iar spectatorul poate să fixeze în voie aceste afișe, mai mult chiar decât mașinile sau jucătorii. Pentru mai multe detalii Droulers, O., Réalité et efficacité des stimulations subliminale en marketing, teză de doctorat în științele gestiunii, Universitatea Rennes-I, 1996. Fraisse, P., „L’intégration et le masquage de lettres présentées en succession rapide”, în Des choses et des mots: la prise d’information, PUF, col. „Le psychologue”, Paris, 1992. Myers, G., Psychologie, Flammarion, Paris, 1997. În fr.
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
contestării, Întrucât costul abandonului crește prin scăderea prețului pe acțiune. Preocuparea privind efectele separării proprietății de controlul exercitat asupra acesteia este prezentă Încă În opera lui Adam Smith (1976). Directorii marilor companii nu ar fi, spunea Smith, la fel de eficienți În gestiunea afacerilor ca proprietarii-antreprenori care Își asumă ei Înșiși atribuții executive. Fiind mai degrabă gestionarii banilor altor oameni decât ai lor Înșiși, nu se poate aștepta ca ei să aibă grijă de acești bani cu aceeași vigilență temătoare cu care partenerii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se poate aștepta ca ei să aibă grijă de acești bani cu aceeași vigilență temătoare cu care partenerii Într-o Întreprindere privată au grijă de proprii bani... Neglijența și risipa, În consecință, vor prevala, mai mult sau mai puțin, În gestiunea afacerilor unei astfel de companii. (p. 265, apud Rowlinson, 1997:162) Smith credea că, În lipsa unor privilegii de monopol, marile companii nu vor fi competitive În fața inițiativelor de afaceri ale indivizilor. Istoria l-a contrazis Însă pe Smith, răsturnându-i
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
societăților moderne este puternic standardizată, În special datorită presiunilor de conformare (și control) exercitate de societatea cunoașterii și mediul educațional. Exemple de acțiune standardizată ar fi organizarea birocratică, sau modelele de elaborare etapizată a politicilor publice, sau sistemele informaționale de gestiune etc. Pe aceeași linie instituționalistă, R. Scott (2001:159 - 160) argumentează că: În diverse spații geografice și la momente diferite ale istoriei, diverse grupuri și-au revendicat drepturile asupra a tot ceea ce Înseamnă cunoaștere precisă. [...] Specialiștii Își exercită controlul prin intermediul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
procesului de construcție instituțională, el devine actorul investit cu capacitate acțională standardizată, produsă de către sistemul educațional, acreditat să conducă „științific” corporațiile și organizațiile de tot felul. Acesta asumă rolul de agent al resurselor sociale și Îi este investită capacitatea de gestiune social responsabilă a acestora. Managerul este agentul profesional pus În slujba intereselor (individuale, comunitare sau sociale) unor principali diferiți. Organizațiile conduse de manageri profesioniști și care folosesc practici manageriale acreditate de sistemul de educație formală obțin legitimitate și atrag astfel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
resursele, și astfel reproduc, dar și transformă structurile instituționale ale societății. 2. Instituții și organizare socială În cadrul neo-instituționalismului sociologic, accentuând fundamentul cognitiv al instituțiilor, Meyer și Rowan (1991) consideră că expansiunea „miturilor raționale” (teoriile managementului științific, resurselor umane, sistemelor de gestiune informatizată etc.) În societățile moderne conduce la creșterea incidenței acțiunii colective raționale, organizată formal. Autorii consideră că, pe măsură ce, odată cu modernizarea, crește numărul domeniilor conținând reguli menite să fie raționale („rețete sociale” standardizate: programe, tehnologii, profesii), organizațiile formale se formează și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de manifestare, cadrele predefinite de acțiune; creșterea numărului și a complexității acestor forme/cadre echivalează cu creșterea oportunităților de organizare a acțiunii colective și apariția structurilor formale de organizare. Ei exemplifică faptul că tehnologiile standardizate de contabilitate, selecția resurselor umane, gestiune computerizată a informației sunt mijloace „raționale”, preluate ca atare de către organizații și se constituie În departamente organizate formal, indiferent de eficiența acestora pentru organizația În cauză; ele sunt mecanisme de legitimare prin care organizația se definește ca adecvată, rațională, modernă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
printr-o concepție a controlului emergentă ce difuzează la nivelul câmpului și inspiră strategiile practice de acțiune. Astfel, „rețetele” manageriale actuale ale lohn-ului, axate pe gestionarea relației cu partenerul extern (resursa strategică), incluzând roluri de Întocmire a contractelor și gestiunea fluxului de comenzi, Încep a fi chestionate de către o concepție emergentă asupra controlului. Noua concepție pare a deplasa accentul pe diversificarea și integrarea activităților funcționale În realizarea „autonomă” și comercializarea directă a unui produs (o concepție, să-i spunem, productivă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dar considerând totalitatea relațiilor cu furnizori/clienți, agenții de reglementare În care sunt implicați aceștia. Mulți dintre managerii intervievați afirmau cu oarecare mândrie: „noi lucrăm doar pentru export”; prin aceasta accentuau anumite activități specifice ale firmei (acelea de export/import, gestiunea relației cu partenerii, Întocmire a contractelor) și scoteau de sub jurisdicția lor ceea ce Însemnau activități pentru piața internă (producerea de modele proprii, documentația tehnică, desfacerea etc.). Se instituie astfel, la nivel cultural-cognitiv, un câmp specific al „sectorului de export”. Așa cum afirmam
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1981) numea „cvasifirma”, o cvasiintegrare a activităților Între contractor și sub-contractor care, deși firme separate, mențin relații stabile și continue pe durate mari de timp, dezvoltând mecanisme specifice de guvernare. Cvasifirma sau forma de organizare hibridă este un aranjament de gestiune a tranzacțiilor situat Între mecanismul pieței (ce ar presupune alocarea pe baze competitive) și integrarea verticală. Acest fenomen poate fi explicat parțial În termeni de investiție În resurse sociale (capital social) - „printr-o asociere continuă ambele părți pot beneficia de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
2000 de angajați anual. Reporter: Din cataloagele de afaceri niciodată nu v-ați selectat partenerul? Intervievat: Nu, nu așa se face, se vine cu prieteni, unul vine cu altul, recomandări de genul asta. Nu l-am luat din stradă. În ceea ce privește gestiunea relației odată stabilite, aproape toți managerii intervievați recunosc importanța contractului ce constituie cadrul reglementativ al oricărei relații. Totuși, În mod real, acesta se dovedește a fi mai degrabă un cadru general, În mod necesar imperfect și care furnizează componenta asiguratorie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Dumneata... Vrei să-mi dai lozuri necâștigătoare ! — Eu nu vreau să-ți dau nimic... Dumneata ți le alegi singur, cu ochii închiși sau deschiși. — Ba nu aleg nimica... Nu sunt fraier. V-ați privatizat ? — E un fel de locație de gestiune... — De-aia, se lumină bătrânul. Mă miram eu să facă statul una ca asta... Auzi, da’ ăia de pe tejghea nu sunt banii mei ? — Ba da. Dumneata mi i-ai dat... — Eu ? De ce să-ți fi dat banii mei ? — Ca să-i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
precum și de către microîntreprinderile care declară impozit pe veniturile microîntreprinderilor mai mic decât impozitul minim propus; impozitarea rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuate după data de 1 ianuarie 2004, pe măsura amortizării fiscale sau la momentul scăderii din gestiune a acestora; nededucerea cheltuielilor privind combustibilul, pentru anumite categorii de mijloace de transport (vehicule rutiere motorizate) utilizate de contribuabili pentru alte activități decât cele de taxi, școli de șoferi, curierat, agenți de vânzări, transport personal la și de la locul de
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
și Gaebler, guvernarea antreprenoriala inițiată într-un program de zece puncte presupune: * reinventarea guvernării prin promovarea competiției între furnizorii de servicii ce aparțin celor două sectoare public și privat. NMP introduce competiția, înființează "piețe interne" și practica forme specifice de gestiune a serviciilor publice, impunând criterii de performanță a serviciilor publice; * împuternicirea cetățenilor beneficiari ai serviciilor publice cu controlul acestora la nivelul comunității; * evaluarea performanțelor programelor sau politicilor agenților publici; * orientarea pe rezultate și nu pe mijloace și proceduri guvernate de
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
managerilor libertatea de a coordona, acționa și rezolva problemele; * punerea în practică a criteriilor și măsurilor de performanță explicite; * importantă semnificativă acordată controlului rezultatelor; * creșterea concurenței datorită contractelor pe durată determinată și a procedurilor de oferte publice; * adaptarea stilului de gestiune tipic sectorului privat; * introducerea disciplinei și controlului în utilizarea resurselor. Acest model de acțiune publică se încadrează într-un nou tip de cultură axată pe rezultate într-un sector public mai puțin centralizat, cultura caracterizată prin: * privilegierea interesului pentru rezultate
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
concurențiale în interiorul și între organizațiile sectorului public; * întărirea, la nivel central, a abilităților strategice capabile să ghideze evoluția statului și să îi permită să reacționeze adecvat, suplu și cu costuri scăzute, schimbărilor externe și diverselor interese. Mondializarea principiilor și practicilor gestiunii publice face parte dintr-un proces de mondializare mai larg "imputabil", pe plan economic, unei evoluții înspre o economie mondială în care producția este internaționalizata, iar capitalurile circulă libere între țări; această evoluție a fost în mod esențial impulsionata de
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
locale). Schimbările instituționale se bazează pe modificări în legislația primară și secundară. Realizarea unei politici consecvențe de informatizare a administrației publice va avea efecte benefice asupra procesului de schimbări instituționale. Legitimitatea acțiunii statului nu se poate rezumă la problemele de gestiune sau eficacitate, ci trebuie să aibă în vedere interacțiunile dintre nivelul global și local, să țină cont de accelerarea și influența fenomenelor teritoriale asupra gestiunii publice și să pună la punct strategii de inovare și dezvoltare care vor permite serviciului
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]