6,525 matches
-
text publicat integral în Viața Românească, nr. 12, decembrie, 2000) DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE Un prim volum de documente, adunate și comentate de Lucian Dumbravă, sub titlul Ei, care au scris... și publicat la sfîrșitul anului 2000, de editura ieșeană Evenimentul, încearcă să nareze istoria Asociației Scriitorilor din Iași, între anii 1949-1959; istorie probabil asemănătoare cu a celorlalte patru-cinci, înființate atunci pe considerente ideologice. În temeiul unei convocări speciale a Societății Scriitorilor din R.P.R., în prezența delegatului trimis de la centru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
atunci pe considerente ideologice. În temeiul unei convocări speciale a Societății Scriitorilor din R.P.R., în prezența delegatului trimis de la centru, Mihai Novicov, se vor aduna, în ziua de 28 februarie 1949, în una din sălile Teatrului Național din Iași, "scriitorii ieșeni, ziariști, membrii cenaclului literar din Iași, membrii sindicatului Mixt și muncitorii care au preocupări literare" (cum se consemnează în procesul verbal nr. 1, aflat în arhiva Asociației), în vederea constituirii unei Filiale a scriitorilor din Iași. În deschiderea întrunirii, Mihai Novicov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
moldoveni (?!) primei Conferințe pe țară a Scriitorilor din Republica Populară Română". Din articolul de fond, semnat de Gh. Agavriloaiei, ginerele lui Ibrăileanu, universitar și "fost ilegalist", și datat 18 Martie 1949, aflăm, între altele: "Scriitorii moldoveni și în special cei ieșeni, în consfătuirea din 18 Februarie 1949, ș-au (sic!) recunoscut, printre alte slăbiciuni și lipsuri, faptul că nu au adus la îndeplinire tot ceea ce era necesar pentru îndrumarea și mobilizarea scriitorilor pe baricadele frontului ideologic, că nici scriitorii ieșeni n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cei ieșeni, în consfătuirea din 18 Februarie 1949, ș-au (sic!) recunoscut, printre alte slăbiciuni și lipsuri, faptul că nu au adus la îndeplinire tot ceea ce era necesar pentru îndrumarea și mobilizarea scriitorilor pe baricadele frontului ideologic, că nici scriitorii ieșeni n-au activat într-o singură organizație destul de unitară și de puternică, pentru a putea rezolva problemele care-i privesc. Examinînd producția literară, pe genuri, s-au evidențiat oarecare succese în domeniul versurilor și al nuvelei, unde s-au înregistrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lapidare au fost indicațiile privind sărbătorirea poetului, pe atît de ample vor fi cele din scrisoarea transmisă pe 26 octombrie, același an, "cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la nașterea tov. I. Stalin": În acest scop (se cere Filialei ieșene) vă rugăm ca în mod urgent și cu precădere să ne propuneți ce anume cadou (se vede că moda cadoului pentru conducătorul iubit nu a fost o invenție ceaușistă, ci a fost preluată și perpetuată, în toată perioada regimului comunist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o apă ce năvălea din munți/ A înflorit în cîntec și zîmbet an cu an.// De la oraș mereu veneau tot noi îndemnuri/ Și fumul din furnale urcat pînă la cer". În februarie 1950, conducerea U.S., printr-o adresă, comunică Filialei ieșene regretabilul plagiat al unui membru al Filialei din Constanța, "fapt care demonstrează că vechile și putredele năravuri ale literaturii burgheze încă mai persistă printre unii mînuitori ai condeiului. Roși de ambiții nemăsurate și setoși de glorii nemeritate, elemente necinstite își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
muncii în lupta pentru construirea socialismului. Mergînd pe acest drum, reflectînd elementele tipice, esențiale, ale realității noastre, luptînd împotriva primejdiei proletcultiste, zugrăvind omul nou în creșterea sa, cercetînd științific și cu căldură creația marilor noștri înaintași, analizînd principial creația literară ieșeană, vom izbuti să transformăm almanahul nostru într-un adevărat organ de luptă și să fim la înălțimea mărețelor sarcini pe care Partidul le pune în fața literaturii". Versurile de mai sus sînt o dovadă vie de luptă "împotriva primejdiei proletcultiste". Pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Comunismului de același rang?! (Convorbiri literare, iulie-august 2005) LITERATURA ORIZONTALĂ sau PROSTITUȚIA SLOVEI La mijlocul acestei luni a plecat pentru totdeauna dintre noi, în lumea celor drepți, Emil Iordache (16 dec. 1954 11 oct. 2005), șeful Catedrei de Slavistică a Universității ieșene, critic și istoric literar, profesor și valoros traducător al marii literaturi ruse, secretar general de redacție la actuala serie a "Convorbirilor literare", de la debutul ei în ianuarie 1996 pînă în vara lui 2001, cînd, din motive personale, s-a retras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în jurul eroului pozitiv, care este sau activistul, sau omul simplu "din popor". Despre "omul nou" și aspectele inovatoare în lirica actuală scria și Al. Călinescu, într-un articol cu același titlu, în "Iașul literar", aprilie 1964, p. 73-74. Criticul foii ieșene, în maniera triumfalistă a epocii, afirmă: "Oricare ar fi unghiul de vedere din care privim poezia noastră nouă, impresionantă rămîne evoluția calitativă înregistrată, într-o perioadă de timp scurtă de fapt, însă în care evenimente de importanță considerabilă s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ale lui Sașa formă culturală a pălăvrăgelii, le numea el, se țineau lanț. Lor li se adăugau lecțiile de istorie ale lui Alexandru Zub. Sandu Zub ajunsese la Salcia ceva mai tîrziu decît mine, cu o bună parte din lotul ieșenilor care îndrăzniseră să sărbătorească, în 1957, împlinirea a 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, nu numai la Universitatea din Iași, ai cărei studenți erau, ci în toate centrele universitare din țară și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
după o simplă și eficientă strategie a paraziților, s-au Încrustat În corpul profesional deschis lor cu amabilitate Încă Înainte de ’89. Boala acesta, politizarea acută a mediilor noastre literare, nu exista Înainte de al doilea război. Existau certuri și conflicte Între ieșeni sau bucureșteni, de exemplu, dar pe cu totul alte motive. „Ei”, cei care-și fac din politică o meserie, nu pătrunseseră printre noi, deși unii dintre literați Își manifestau deschis opțiunile politice, l-am amintit mai sus pe profesorul Nae
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
printre noi, deși unii dintre literați Își manifestau deschis opțiunile politice, l-am amintit mai sus pe profesorul Nae Ionescu. Sau pe Goga, care și-a distrus Întregul prestigiu de luptător pentru Ardealul românesc coalizând cu un fascistoid, mărunt universitar ieșean. Dar erau indivizi, „siluete”, nu grupuri! Când Valeriu Cristea a comis „stângăcia” de a semna un clip În favoarea unui candidat la președinția țării, a lui Ion Iliescu, parcă s-ar fi Îmbolnăvit de un fel de pestă transmisibilă; și, pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
neplăcut. E adevărat că lectorii sau foștii noștri lectori, ca și intelectualii de diverse formații și răspândiți pe Întreg teritoriul României, au toate motivele să se simtă dezorientați. Timp de aproape o sută de ani, de la pașoptiștii munteni și junimiștii ieșeni, când marii și luminații boieri se amestecau cu vârfurile scriitorimii, „lumea” privea spre aceștia și aștepta de la ei semnele valorii și ale căii de urmat. România a fost „gândită” și „construită” de marii boieri - unii dintre ei! - și de marii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prim-secretarul I. Iliescu ne-am lansat În critici directe la adresa soției șefului statului. „Ați auzit și voi ce-am auzit eu?!”, a murmurat Manolescu În timp ce noi trei, scriitorii, ieșeam din cabinetul primului secretar, iar apoi am făcut cu toții, scritorii ieșeni și mii de participanți, din lansarea cărții mele un eveniment, nu numai cultural; care, cum o spuneam, s-a răsfrânt și În atacul amplu, brutal, al lui Titus Popovici, membru plin c.c., contra mea, dar și contra lui Paul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fost casier la gară (În Fălticeni, n.n.), bun cunoscut cu fam. Șiadbei și cu fam. Botez. Am scris surorii lui Titică Botez să vă răspundă datele de care aveți nevoie. Asemeni vă dau adresa fostei mele eleve, actualmente mare artistă ieșeană, alături de soțul ei. I-am scris și ei ce am făcut. Donez - după plăcerea Dvs. corespondența mea cu această fostă elevă, Muzeului, pentru a se pune la dosarul dovezilor mele. Am rugat-o să pregătească o donație a ei personală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
artista de la Iași, fostă eleva mea la Fălticeni. Sunt lucrări pe cari leați crezut necesare să figureze În Muzeu, alături de celelalte cari au fost donate de mine. Artista Ecaterina Petrovici Pop a vizitat, de curând, cu o grupă de artiști ieșeni, orașul Suceava și Fălticeni. Îi pare rău că nu v-a găsit și nu va putut cunoaște . Alăturat vă trimit rândurile ei fugare și o fotografie din Suceava În care poate veți recunoaște pe concetățenii Dvs. Cu mulțumiri anticipate pentru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
știu prin ce minune, eu mă țin Încă bine, plină de energie, drag de viață și forțe În lupta cu greutățile (...) de astăzi (...). Eleva (fosta) mea, marea artistă la Iași, Îmi scrie mereu, mă pune la curent cu activitatea artistică ieșeană și, ceva mai mult, mă invită la deschiderea unei expoziții (...), cu ramburs de cheltuieli! Drăguța de ea, crede poate că sunt un fluture... să zbor la așa distanță, la 82 ani. Noroc că mai pot zbura... pentru nevoile casei! Îmi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
răspuns că a fost Încântată de ideea Dvs. de a prezenta Ardealului, și lumina Moldovei noastre! Mi-a trimes și un ziar, „Flacăra Iașului”, În care e un articol În care se află și numele ei (...): „Arta creativă a femeii ieșene”. Timpul v-a respectat dorința Dvs. de a prezenta orașul În soare și căldură. (Acum) din nou ploaie și vreme răcoroasă. Multe mulțumiri pentru vizita Dvs., fructuoasă și dorim cu o altă ocazie să ne viziteze și D-na. Cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la cunoștință muzeografului E.D. - Suceava descoperirea obiectului, ca să se știe: și totodată să ne dea adresa păgubașului... Obiectul va fi pus la păstrare În bune condițiuni. Zilele treceau și răspunsul zăbovea - motivat. Ne-am dat cu părerea că distinșii oaspeți ieșeni vor repeta investigațiile pe urmele lui I. Creangă și Gh. Trăsnea - fost angajat ca dascăl de către băneasa Anastasia Cichirdik - În 1854, pe seama bisericii Începute a se zidi În 1852 - pe moșia „D-sale” Lămășeni. Totodată, vor aduce și fotografiile ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
NICULĂIASA Mihai” loc=”(Lămășeni)” data =”13 sept. 1989”> Mult stimate d-le Eugen Dimitriu, Am primit rândurile cu informațiile ce mi-ați trimis. Locul desfășurării bătăliei din 12 apr. 1457 nu poate fi decât Doljești - Roman. Probabil de aceea institutul ieșean păstrează tăcere. Procedeul folosit de Dragoș Luchian e bun, dar presupune timp, ori sănătatea și vârsta mea nu prea dau semne de durată. Ș-apoi lucrarea cu pricina trebuie refăcută - adaptată Îmbunătățirilor administrative survenite anul acesta - 1989. Deci ar dura
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
frați Naum a călătorit În tren E. Lovinescu. La Început, mă Întrebam dacă nu cumva Andrei Naum, tatăl poetului, pomenit și el În agendă, are vreun frate. Dar, datorită dvs., pista asta a căzut, căci Alexandru și Teodor Naum, ambii ieșeni, unul conferențiar la Universitatea din Iași, celălalt filolog clasicist, profesor la Cluj, sunt probabil, și prin obârșie, și prin vârstă, și prin ocupație, cei căutați. Celelalte detalii pe care le precizați, legat de personajele foiletonului Broscuța sunt pitorești, dar, În măsura În care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
față, În București toate marile biblioteci sunt Închise pe durată nedeterminată - ceea ce, vă dați seama, e curată catastrofă când ai, cu termene foarte strânse, de rezolvat probleme ca ale agendelor lovinesciene -, vă rog să vă gândiți dacă, printre cunoștințele dvs. ieșene există cineva căruia m-aș putea adresa rugându-l să consulte B.C. Universitară Iași, iar În măsura În care identifică două-trei texte, pentru care dau indicații destul de precise de dată și loc, le-ar putea transcrie (de mână sau xerox) contra cost. Am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nădejde să descopăr chiar pe cel necesar. În 18 iulie 1939, e menționat și un interviu cu Jean Pascal, apărut În Opinia din Iași, probabil În zilele sau săptămânile precedente. Pentru aceste două chestiuni aș avea nevoie de un detectiv ieșean care să copieze, de mână sau xerox, textele, menționând titlul exact al publicației, anul, numărul, data, pagina. Pentru dvs. special, iată, cum se spune pe la concursuri, o Întrebare de o sută de puncte... , provocată de această notă din agendă la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
venire; dar, mai ales, la plecare. Cu d-na Stino, prețioasa noastră gazdă, am vorbit și a fost de acord, să-ți pună oricând la dispoziție, tot ce veți cere din cele rămase de la bietul Aurel Stino. De la „Junimea” editura ieșeană, n-am primit răspuns cu privire la Dragoslav; În schimb că primește, În principiu, pentru 1972, oferta mea În legătură cu o monografie „Agathe Bârsescu”. De la dnii Frițescu , Prof. V.G. Popa și Sava Arsintescu am primit, ca și de la Gr. Sturzu, frumoase omagii scrise
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de Tudor Vianu, Estetica, în primul rând, pe care o citeam și reciteam ca pe un roman, Arta prozatorilor români etc. Îl admiram în acea vreme - și acum! - și pe „îndepărtatul” și dispărutul G. Ibrăileanu, mentorul critic al școlii literare ieșene, un formidabil complice al scriitorilor moldoveni, ghid literar și psihologic de o uriașă onestitate, cum, cu excepția bucureșteanului Lovinescu, puțini au trăit în apropierea scriitorilor vii. I-am căutat numărul de telefon în cartea de telefon, l-am sunat și l-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]