7,075 matches
-
în constituirea unuia diferit, structuri sau scheme majore și posibil asemănătoare; ele susțin relația deschisă între cele două lumi, dintre care una este povestea identitară memorată, iar cealaltă este "cutia de rezonanță", realitatea. De aceea înțeleg legătura dintre concret și imaginar ca fiind amplă, dinamică, de influențare reciprocă. Imaginarul se poate întoarce către realitate, fie ca să o sprijine atunci când ea are nevoie de legitimare, fie ca să o modeleze. El nu primește însă din partea ei nimic neinterpretat, netransformat în forme specifice de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
concepte în albii subterane, care pot reveni la un moment dat la suprafață, către albia-mamă. Datele noi ale realității exercită presiune asupra memoriei, iar reprezentările lor ajung în timp, prin zona de trecere în care sunt filtrate (prin procesul de imaginare, simbolizare, transpunere în narațiuni etc.), în mentalul colectiv, unde își pot găsi un loc în rețeaua deschisă a imaginarului. Aceste reflexe ale concretului pot deveni creative (sau nu), pot avea (sau nu) o istorie "imaginară" proprie. Tot așa apar presiuni
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sunt filtrate (prin procesul de imaginare, simbolizare, transpunere în narațiuni etc.), în mentalul colectiv, unde își pot găsi un loc în rețeaua deschisă a imaginarului. Aceste reflexe ale concretului pot deveni creative (sau nu), pot avea (sau nu) o istorie "imaginară" proprie. Tot așa apar presiuni și dinspre imaginar înspre albia concretului: imagini fanteziste care devansează invenția propriu-zisă, figuri hibride sau mutații care, în cele din urmă, își caută/provoacă forma în realitate, datorită teoriilor sau proiecțiilor individuale revoluționare (de la utopii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
învecinat cu simulacrul (opus lucrului real). Pentru studiul imaginarului, dincolo de funcțiile sale, din ansamblul noțional al imaginii sunt utile alte câteva lucruri, și anume asocierea cu forma (pe care o regăsim în relația sa cu schemele de reprezentare și de imaginare), dar și cu noțiunea de figură − aspect pe care îl ia materia prelucrată, modelată, dar și modelul sau prototipul. Există însă și reprezentări care rămân la forme imanente, la nivel material sau mental și se regăsesc ca atare în procesul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tiranic" și prolific, ordonat și eterogen, alternând schema și libertatea, fiind pulsatil între memorie și ceea ce este nou, descompunând și recompunând structuri, ordonând și creând explozii de sensuri noi, fiind fidel trecutului și rupând ideologii depășite etc. (Thomas 20). "Constelațiile imaginare", cu o putere de reprezentare practic inepuizabilă, se regăsesc peste tot, în timp și în spațiu, în imaginea mitică și în imaginea publică, pentru că acestea, deși construite pe scheme prin definiție rigide, variază fără limite în ce privește conținutul. Singurul lor punct
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și impusă prin chiar teoria imaginii ortodoxe și teocrația bizantină la care se afiliază puterea medievală românească. Semnificatul, conținutul mental mnezic (imagine internă, amintire) sau conceptual, se poate referi la un obiect real, la o ficțiune sau la un obiect imaginar, tocmai în acest fel marcând distanța și făcând posibilă conștientizarea unor medii de existență atât de diferite ca substanță și ca formă. Utilizarea curentă a termenului de simbolul duce în mod comun la confundarea lui cu un mod de semnificare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
laice și divine) a soarelui (în baroc), desparte definitiv imaginarul medieval de tip ortodox de formele multiple corelative din culturile occidentale, înscrise mai repede pe drumul spre secularizare. Dacă în estul european puterea este cea care menține unitar și neschimbat imaginarul colectiv pentru o lungă perioadă - practic, până la apariția ideilor iluministe-, vestul recurge la o altă imagine a ei, "laicizată" treptat, până când va descoperi, prin demers propriu, conceptele de cetățenie și de ordine socială. Începutul secolului XIV este considerat în occident
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pur antropologic, corelând-o strict cu senzorialitatea, restrângând în acest fel și pluralitatea funcțiilor imaginației și ale imaginii la limitele percepției "sensibilului". O a doua noțiune generală și fundamentală pentru sistem, precum schema − transportor și suport în timp pentru materia imaginară −, este structura, asimilată de Durand unui protocol normativ al reprezentărilor imaginare, bine definită și relativ stabilă, ce "implică un anumit dinamism transformator". Structurile sunt precum niște "modele" taxonomice, pedagogice; ele servesc "clasificării, [dar și] de vreme ce sunt transformabile, la modificarea câmpului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și pluralitatea funcțiilor imaginației și ale imaginii la limitele percepției "sensibilului". O a doua noțiune generală și fundamentală pentru sistem, precum schema − transportor și suport în timp pentru materia imaginară −, este structura, asimilată de Durand unui protocol normativ al reprezentărilor imaginare, bine definită și relativ stabilă, ce "implică un anumit dinamism transformator". Structurile sunt precum niște "modele" taxonomice, pedagogice; ele servesc "clasificării, [dar și] de vreme ce sunt transformabile, la modificarea câmpului imaginar" (54-55). Este ceea ce preluăm din interpretarea dată de Durand, pentru că
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este structura, asimilată de Durand unui protocol normativ al reprezentărilor imaginare, bine definită și relativ stabilă, ce "implică un anumit dinamism transformator". Structurile sunt precum niște "modele" taxonomice, pedagogice; ele servesc "clasificării, [dar și] de vreme ce sunt transformabile, la modificarea câmpului imaginar" (54-55). Este ceea ce preluăm din interpretarea dată de Durand, pentru că, altfel, nu consider că structura poate fi echivalată cu forma; în plus, nu este relevantă doar ca "simptom" al sistemului imaginarului, ci și cantitativ și calitativ, tocmai pentru că ajută la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un corp în spațiu, dată fiind complexitatea sa internă și dinamica proprie. Pe cele patru nivele ale sale (și ele convenționale) am repartizat noțiuni ale căror manifestări concrete se regăsesc în toate etapele istorice ale fenomenelor de memorare și de imaginare colectivă. Ele au însă funcții diferite, de aceea am căutat un model, care, în mod natural, să fi influențat organizarea proceselor mentale. Dat fiind materialul lingvistic cu care sunt prelucrate experiența senzorială și cea intelectuală, am întrevăzut în sistemul limbii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imagini, simboluri sau semne, migrante, astfel încât rezervorul imaginarului poate să asigure permanent forme și structuri imaginative noi. Cu cât este mai bogat jocul acestor combinații, cu atât se poate vorbi de o libertate și de o capacitate mai mare de imaginare și fantazare a comunității respective. Imaginarul de tip medieval ortodox este însă rigid și mult mai marcat de încadrarea teologică a puterii. Constrângerile impuse funcțiilor de imaginare au dat naștere numeroaselor locuri comune și mentalităților ce se regăsesc în oglinda
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se poate vorbi de o libertate și de o capacitate mai mare de imaginare și fantazare a comunității respective. Imaginarul de tip medieval ortodox este însă rigid și mult mai marcat de încadrarea teologică a puterii. Constrângerile impuse funcțiilor de imaginare au dat naștere numeroaselor locuri comune și mentalităților ce se regăsesc în oglinda textului sau a imaginii vizuale într-o lungă perioadă de timp (până spre secolul XIX) - în mod diferit față de culturile catolice occidentale. Trecerea de la imaginarul medieval la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cărțile populare, spre exemplu) și "ne-literare" (scrieri "juridice" − pravilele, actele oficiale − documentele de cancelarie, notițe personale − însemnările pe cărți etc.), în programele iconografice, dar și în cadrul mentalităților (după cum le citim în mărturii), se grupează în două registre în "spațiul imaginar": laicul și religiosul - cel care include credința valorizată canonic (afirmată pozitiv) și credința valorizată popular (negată oficial, dar tolerată tacit). Ele vor genera o matrice, pentru că fiecare în parte întâlnește manifestările puterii, reprezentările simbolice și ritualice legate de existență și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reprezentări ale unor roluri care nu au primit o funcție simbolică. Simbolicul pe care Le Goff îl excludea din imaginar, dimpotrivă, face parte intrinsec din el, pentru că reprezintă rezultatul uneia din funcțiile imaginației (și toate sunt implicate în procesul de imaginare). Simbolurile alcătuiesc în cea mai mare parte substanța imaginarului medieval, tocmai datorită puterii lor de reprezentare și a schemei duale care le face ușor de memorat; în final, datorită capacității lor de a corela laicul cu religiosul, "realitatea" cu ideea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
străbate nivelele și dă naștere compozițiilor textuale sau reprezentărilor figurale ce corespund realului sau lumii imaginate. De aceea subliniam în mai multe rânduri că discursul public asupra istoriei trecute devine un model pentru înțelegere și memorare, implicit pentru procesul de imaginare, pentru constituirea "corpusurilor" aferente. Mecanismele narațiunii și mentalitățile comune (colective) se proiectează ordonat în acest model al imaginarului, cu specificul lor: dacă în spațiul lumii concrete se manifestă cu predilecție masculinitatea, atunci în imaginarul colectiv se situează central modelele masculine
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lucrărilor câmpului sau timpul călătoriei etc.); de asemenea, a spațiilor, precum și sensul (morala) acțiunii și legile care o guvernează. Narațiunile exemplare se ajustează după regulile mnemotehnicii și se fixează în memoria colectivă, pentru a asigura un spațiu "terapeutic" de evaziune imaginară (bine controlată însă de politicile religioase) de sub presiunea dogmatică și exemplaritatea constrângătoare a discursului instituțional, dar și din cotidian. Astfel, realitatea și imaginarul mențin permanent deschisă relația de transfer și își adaptează traseele și strategiile pentru a fi consonante (prin intermediul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
creații "literare"), în spațiul românesc, mai ales istoriografia, cărțile populare, legendele și miturile preiau și păstrează tipologia locală a eroicului (laic; pentru cel religios, hagiografiile). Presiunea evenimențialului și a politicii mereu defensive generează câteva dihotomii situate în centrul sistemului reprezentărilor imaginare, sub semnul mitului întemeierii. Între eroul civilizator și forțele externe distructive, între voievodul creștin și alteritatea păgână este figurată aceeași distanță ca între lumină și întuneric (în sens teologic) sau ca între construcție și demolare; spre exemplu, pictura murală exterioară
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sub presiunea permanentei amenințări venite dinspre puterea otomană, asimilată în imaginarul popular, în cel istoriografic și în programele iconografice ale lui Petru Rareș cu imaginea (anti-modelul) diavolului. A transforma un chip voievodal într-un mit, a concentra o întreagă arie imaginară în jurul eroicului și a invoca permanent figura strămoșului cruciat denotă o grijă atentă la apelul mobilizator venit dinspre domn, ca principal agent al "ridicării la oaste" sub semnul istoriei mereu solicitante. Europa occidentală, după stăvilirea în secolul VIII a invaziei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din textele parenetice (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331) și din Istoria ieroglifică. Pentru această lume medievală aflată în căutarea (naturală a) dreptei-măsuri, scrierile de genul celei a egumenului Eftimie sau al letopisețului lui Neculce aplică în ierarhizarea lumilor imaginare o etică ortodoxă de tip coercitiv, dar care se înclină în favoarea deciziilor autocrate, până la acceptarea voievodului drept model formativ, deși era și un "degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat". Totuși, violența acestor secole ale regalității militante, ce se revendică din cea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din fauni (în pseudo-Nicolae Costin). Toate acestea sunt exemple ale imaginarului, care își află și o altă întruchipare în sbornicele-manuscrise, în Erminii și în cartea populară Întrebări și răspunsuri, oglindire a nevoii de mister și de lucruri exotice. Din nou imaginarul cult se dovedește a fi consonant cu cel folcloric, răspunzând unei curiozități fanteziste, unei ... înclinații spre gratuitate și neobișnuit, unei dorințe de a ieși de sub tirania banalității, ternului și raționalului. (Negrici, "Panorama prozei medievale epice în limba română" 12) Tot
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
însoțit în aventura sa (de civilizator sau de apologet), fie prin spațiul terestru, fie în călătoriile în "lumea de dincolo", de gorgonii, finics, fareol (Fiziolog și Floarea darurilor), de mai cunoscuții zmei, zgripțuroi sau balauri (Jitii) sau de alte figuri imaginare, integrate și de Cantemir în alegoria sa politică - inorogul, aspida, vasiliscul (comentarii recente ample la Bogdan Crețu). În această lume a căutărilor, un astfel de bestiar (Moraru, De nuptiis Mercurii 135-50) nu poate avea decât un puternic rol formativ, fie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mitologii politice; în baza lor, secolul "românesc" următor va decanta "gândul patriei", în consonanță cu mișcările europene de idei făcute cunoscute în Țările Române prin exercițiul cultural al puterii din secolul XVIII (Lemny 182). În toată aventura sa istorică sau imaginară, omul medieval (de fapt, bărbatul) își însoțește existența cu formele și figurile fantastice care îi bucură clipele de răgaz sau de meditație, în Cetatea de scaun, într-o chilie sau într-un colț privilegiat al casei. Cu siguranță, acest timp
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vieții sale de taină, femeia este și aici prinsă în plasa ierarhiei sociale, reflex al atotstăpânitorului mod de gândire masculină din medievalitatea ortodoxă. De la casă la mormânt: un imaginar cronotopic Într-o poetică a spațiului, în interiorul căruia se mișcă lumea imaginară a medievalității românești, casa este ea însăși un reper antropologic, cu o "poveste" proprie. Simbol totalizant al matricei familiale (trupul matern, casa părintească, locul de origine), dar și al peșterii protoistorice, al grotei christice, al Edenului și al mormântului, constituie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o aventură a imaginii care, de multe ori, chiar în spațiul sacru, șochează prin sfidarea tuturor canoanelor, chiar și a celor consacrate în renaștere. Accesul la profunzimea sensului religios se face tocmai prin jocul periculos și înșelător al aparențelor. Opus imaginarului protestant, Contra-Reforma amplifică retoric efectele, distorsionând rolul figurativului religios și pe cel al cultului sfinților. Arhitectura epocii, sub semnul celebrei mezzaluna barroca din Italia și din Europa centrală, exploatează la maximum jocurile de perspectivă, efectul trompe l'œil, ornamentația bogată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]