7,197 matches
-
ne situa statul medieval, din multiple puncte de vedere, față de clamatul lui punct de plecare, Constantinopolul. Preluarea s-a dovedit în final nuanțată și parțială, atât la nivelul conceptului de putere, cât și al practicii și, implicit, consider, la nivelul imaginarului politic. De la tradiția bizantină se împrumută formula identitară basileică Io-Ioan, precum și alte câteva trăsături absolut caracteristice ale instituției constantinopolitane: ... dualitatea puterii seculare și spirituale a șefului statului (cea de-a doua, exercitată "în acord" cu biserica), ca și recunoașterea jurisdicției
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Valentin Al. Georgescu 43) Dacă istoricii dreptului bizantin și cercetătorii dreptului medieval românesc au stabilit deja care anume aspecte ale puterii simbolice sau ale justiției și în ce măsură pot fi așezate în descendență bizantină (doar parțial), reeavaluarea reprezentărilor colective memorate în imaginarul medieval românesc (și oglindite de mărturii) atestă în schimb coerența imaginii despre guvernarea vieții materiale și spirituale a comunității, în spiritul oikonomiei creștine (și ea de sorginte bizantină, cum am precizat la începutul capitolului). Legitimitatea domniei nu a fost pusă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fi fost obligat măcar să o invoce, dacă nu să o și aplice). Acest lucru face din rolul său în organizarea imaginii identitare colective elementul central de putere din schema modelelor socio-politice (descrise în capitolul anterior, în cadrul matricei concepute pentru lectura imaginarului medieval). Constituirea formelor statale românești abia în secolul XIV a influențat direct și modul în care a fost instituționalizată credința ortodoxă, implicit și promovarea puterii după un plan oikonomic ecclesial și basileic. În documentele istorice, se consemnează mult mai târziu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și a Basarabilor în Muntenia, așadar la câtva timp după "descălecate". Mimetismul religios a ajutat semnificativ, prin ortodoxia angajată în slujba cauzelor creștine ale imperiului, în asimilarea modelului bizantin, mai întâi la nivelul instituțiilor statelor românești, apoi și în consolidarea imaginarului colectiv. Fenomenul prozelitismului a susținut domnia, prin argumentele spirituale pe care le folosea clerul, mai motivante și mai persuasive decât cele ale puterii, dat fiind că atitudinea credincioșilor în fața imaginarului religios putea fi cu mult mai deschisă decât față de simbolistica
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
întâi la nivelul instituțiilor statelor românești, apoi și în consolidarea imaginarului colectiv. Fenomenul prozelitismului a susținut domnia, prin argumentele spirituale pe care le folosea clerul, mai motivante și mai persuasive decât cele ale puterii, dat fiind că atitudinea credincioșilor în fața imaginarului religios putea fi cu mult mai deschisă decât față de simbolistica puterii - străină - de sorginte imperială (Barbu, Rome, Byzance et les Roumains 61-93)21. Înființarea mitropoliilor din Țara Românească - la 1359 - și Moldova - în 1401 - s-a făcut prin năzuința lăuntrică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care să o ateste, instaurarea ex abrupto a unui sistem politic după un model celebru era un deziderat greu de împlinit − chiar dacă, în condițiile istorice respective, puternic motivat. Problemele acestei asimilări (parțiale) a conceptului de putere răzbat și la nivelul imaginarului colectiv. Mai întâi, este vorba despre distanța/distanțele față de Bizanț (nu doar geografice) sau de filtrul țaratului bulgar - el însuși marcat de crize politice −, ci și de distanțele de civilizație și de cultură materială, în afara celor de ordin juridic. Codurile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
consolidate, de altfel nici codurile juridice și nici sistemul social și economic pe care acestea să îl guverneze. Pentru secolul XIV, joncțiunea cu basilëìa are loc mai ales la nivelul planului politico-religios al oikonomiei creștine și, implicit, la cel al imaginarului puterii. Figura supremă de conducător, preluată local nu doar la nivelul elitei, a fost, în mod evident, cea a primului împărat creștin, mai ales prin scrierile religioase în care secțiuni importante sunt dedicate faptelor sale militare și edilitare, descendenței sale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
descendenței sale divine și, de aici, începuturilor sacre ale Constantinopolului.22 În timp, și din cauza confruntărilor cu Imperiul Otoman, ocupantul vechiului Bizanț, Țările Române și-au consolidat obiectivele politice raportându-se în special la moștenirea lui Constantin I, devenit în imaginarul puterii referința istorică absolută pentru creștinismul militant (Mazilu, Recitind literatura română veche I 136-52). Învățăturile lui Neagoe Basarab, de altfel exemplul ortodox (major) de "oglindă a principelui" (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331), au păstrat și cel mai înalt
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
religioase, cât și în spațiul public (pentru care problema comportă o discuție aparte) și în viața privată, societatea românească a reușit totuși să configureze, într-o cultură predominant orală și cu o mentalitate tributară dogmei ortodoxe conservatoare, o lume a imaginarului, deși marcată de spiritul rigid al timpului. Perioada la care mă refer, secolele XIV-XVIII, a fost dominată - cu terminologia lui Zumthor - de oralitatea mixtă (oralitatea coexistă cu scrierea, influența acesteia fiind mai curând minoră). Cultura europeană în ansamblu a traversat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rolul raportului scriere-oralitate în transmiterea patrimonială a variat destul de mult, în funcție de dezvoltarea formelor de învățământ și de educație, de traduceri și de circulația manuscriselor. Indiferent de influențele sau de coincidențele pe care critica de specialitate le depistează reevaluând "martorii" istoriei, imaginarul puterii medievale românești se menține pe linia modelului bizantin până târziu, inclusiv la domnitorii fanarioți, ei înșiși urmând ...linia autocratică, în sensul modernizator și raționalist al despotului luminat, care nu este decât o aplicație de epocă a conceptului de princeps
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
optimus maximusque. (Valentin Al. Georgescu 129) Conform analizei statistice și cercetării politogramelor identificate de Vlad Georgescu (așadar, pe o bază indiscutabil obiectivă), evul mediu se estompează în teritoriile locuite de români odată cu apariția iluminismului, cel puțin în ceea ce privește ideile politice și imaginarul puterii (determinat în cea mai mare parte de instituțiile care guvernau societatea timpului), deși lupta anti-otomană se menține până la Războiul de Independență din 1877. Opțiunea românilor pentru biserica ortodoxă și orientarea către Constantinopol nu a ținut doar de o conjunctură
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relațiilor abia configurate. Mai curând apropiat de rezistența religioasă non-unionistă monahală (și de credincioșii "schismatici" din întreg imperiul), "patriotismul ortodox" românesc conferă un anumit specific programului politico-religios și un caracter militant credinței practicate, chiar de dinainte de căderea Constantinopolului (Papacostea 71-127). Imaginarul politic prinde astfel forme originale, consider, la intersecția dintre calcule de strategie diplomatică și militară, opțiune teologică, spirit de independență, factori determinanți de poziționare geografică. Nu fără importanță, acest ultim aspect condiționează în sine devenirea istorică a teritoriilor de la nordul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de la Niceea și obsesia Trapezuntului de a readuce adevărații basilei pe tronul lui Constantin I, primul împărat roman "creștin", alungându-i astfel pe "barbarii latini" instalați în anul 1204 în capitală. Acest "reflex" al apărării moștenirii constantiniene va trece în imaginarul medieval post-bizantin, cel puțin în preluarea românească, dublat de deciziile reale, istorice, de auto-apărare statală sau de negociere a pseudo-vasalității cu Poarta otomană. Medievalii românii trăiesc așadar în plin paradox, chiar din primul secol al constituirii statelor lor medievale: sunt
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o credință care i-ar readuce alături de Roma, de care sunt legați prin trecut, limbă și identitate; de aceea, crezul lor nu ar putea urma altceva decât dreapta credință a bisericii romane. Apelul este lansat însă de "latini", adică (în imaginarul ortodox) de "barbarii" care au invadat în secolul XIII sfântul oraș al lui Constantin I, au trădat basileul de drept prin nesupunere și prin afirmarea unei alte autorități clericale, rupte de instituția puterii (basilëìa) recunoscute mai târziu de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o parte, și din condiționările geo-politice. Dunărea, care a mărginit elanul civilizator al "noii Rome" de a reîncorpora teritoriile de pe malul stâng al fluviului, a protejat mai târziu populația și limba de un virtual proces de slavizare venit dinspre sud. Imaginarul politic al acestor vlahi începe să se coaguleze însă în jurul ideii de "romanitate creștin-ortodoxă", de la nord de Dunăre, într-un veac în care imperiul bizantin se aduna în jurul etniei grecești, cu care se va și identifica în cele din urmă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fiind și conștiința că nici nu era posibil), programele politice ale domnitorilor români (Mazilu, Recitind literatura română veche I 143-237) au reflectat destul de exact măsura în care Constantinopolul mai era actual sau mai putea fi un punct de reper în imaginarul colectiv. De altfel, istoriografia demonstrează și o incompatibilitate de fond între un "vis basileic" (așa cum l-a folosit puterea rusească a lui Petru cel Mare), a unui imperiu în expansiune, și politica statelor medievale românești, una de definire identitară, de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
militare mai mari, integritatea statală (Pippidi 12-21). Din acest punct de vedere, programul politic de apărare a independenței a disimulat adesea în exterior adevăratele scopuri ale demersurilor militare sau diplomatice, până acolo încât a ajuns să creeze "lumi posibile" în imaginarul colectiv sau în scrierile oficiale ce puteau avea o circulație mai mare și în cele din urmă un rol major pentru spiritul românesc. Prin stemmata, pareneză, cronică sau oratorie laică, formele aulice ale artei cuvântului s-au adăugat hagiografiei, romanelor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
satelit pe care l-au avut Țările Române în spațiul post-bizantin, și nu cel de provincie, dat fiind faptul că preluarea instituțiilor, a legilor (așa cum s-a făcut, prea puțin), adaptarea lor, elementele culturii ortodoxe, mentalitățile și structurile majore ale imaginarului au fost mai curând împrumuturi decantate în timp îndelungat, realizate prin contacte între nordul și sudul Dunării, decât transferarea lor, după vreun program sistematic al centrului constantinopolitan de asimilare a teritoriilor. Așezarea vlahilor nord-dunăreni alături de statele ortodoxe a fost o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
întărit capacitatea de rezistență, religioasă și culturală, într-o zonă cu o tectonică aparte, o zonă de intersecție a unor "valuri" diferite de civilizație și a unor interese statale divergente. Situația geo-politică incomodă s-a resimțit nu numai la nivelul imaginarului politic, ci și la cel al culturii și al vieții sociale și economice românești, în general. Mărturiile călătorilor străini prin Țările Române sunt fluctuante și contradictorii, ceea ce demonstrează o instabilitate aproape permanentă a vieții publice: Călătorii occidentali, care vedeau, într-
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cetăți semi-independente, cu centre urbane puternice, constituite ca nuclee de republici sau comune (amintind aici doar exemplul italian). Diferențele nu pot fi judecate printr-o simplă comparație cantitativă sau calitativă între civilizații. Comunitățile ortodoxe și-au structurat "lumea" după un imaginar politico-religios centralizat, pentru a guverna oikonomia locală sau regională cu o gândire unitară; ea le-a menținut însă în forme conservatoare, într-un tip de fundamentalism al tradiției, chiar și după căderea Constantinopolului; de fapt, până la oficializarea eșecului imperiului bizantin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
celor două areale de civilizație ale continentului și nu doar în schismele politice și religioase sau în ilogica înfruntare armată din 1204 (o primă mare lovitură dată instituției basileice, chiar de către creștinii aliați); ea s-a resimțit inclusiv la nivelul imaginarului politic medieval românesc, în felul în care acesta a căutat să concilieze originile romane cu ideea unei descendențe simbolice de tip bizantin. Bizanțul secolelor XIV-XV, o putere minoră din punct de vedere economic și politic, fusese totuși investit cu un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imperiul otoman, nici militar, nici la nivel de mentalitate, deși a folosit ca argument diplomatic rezistența/lupta (comună) împotriva occidentalilor catolici sau protestanți; nu a reușit nici "a treia Romă", Rusia, deși avea în comun cu Țările Române dezideratul ortodox. Imaginarul politic medieval românesc, așa cum o demonstrează iconografia, cultura scrisă aulică și cultura populară, istoriografia și literatura religioasă, documentele de cancelarie și urmele materiale, are, în același timp, un caracter comun, pentru gândirea medievală, și unul insolit, ca soluție practică locală
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
timp de un mileniu, respectând în egală măsură elementul roman (ideea de romanitate) și opțiunea ortodoxă, apărând, cu program pseudo-"basileic", autocrația și sistemul de putere corelat alegerii religioase (program care îi asigura independența, identitatea statală și misiunea politică), acest imaginar, formă de sublimare a programului politic la nivelul reprezentărilor simbolice, este principalul martor al interpretării istoriei de către români. Este modul în care ei înșiși și-au spus povestea și și-au tradus realitatea, și-au stabilit locul în istoria medievală
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din spațiul post-bizantin sau de politica europeană. În definitiv, acest tip de civilizație și drumul ales de români în perioada lor medievală, chiar dacă nu i-au dus către numeroase performanțe culturale laice sau de civilizație, le-au asigurat totuși continuitatea. Imaginarul medieval românesc este, așadar, povestirea propriei istorii, trăite și asumate la confluența unor credințe și discursuri identitare uneori divergente. Critica și motivațiile nu fac până la urmă decât să lumineze și mai exact soluțiile găsite de această etnie - descendentă a populației
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
origini imperiale, și ele destul de vag prezente de altfel în istoria lor reală. Odată cu intrarea în modernitate, nu vor mai avea decât un țel: să se regăsească pe ei înșiși între granițele unui stat unic, cu un alt tip de imaginar politic și cu o altă narațiune a trecutului, "reinventat". În evul mediu, ortodoxia a păstrat contactul cu popoarele sud-dunărene, cucerite de turci, și i-a ajutat pe români să reziste expansiunii catolice ungare, dar, pe de altă parte, alianța cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]