22,982 matches
-
comune și a alocării tuturor resurselor pentru îndeplinirea obiectivelor construcției europene. Totuși, acțiunea concentrată asupra statelor bunăstării europene a unor factori complecși, cum ar fi procesul globalizării sau modificările din trendurile demografice, au condus la exercitarea unei presiuni puternice pentru inovarea politicii sociale europene (Taylor-Gooby, 1998, p. 4). Un exemplu de bună practică și o potențială sursă de inspirație pentru noi abordări ale statelor europene le reprezintă modelul nordic european, care a dovedit că „productivitatea ridicată și egalitatea veniturilor pot fi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un accent deosebit pe diseminarea de cunoștiințe, informații și know-how, pe transferul și managementul informației și al cunoașterii. Concepte cum ar fi dezvoltarea rurală extensivă (rural extension development) sau extensia agriculturii (agricultural extension) implică dezvoltarea infrastructurii de comunicare, informare și inovare în mediul rural. „Viața la țară” capătă valențe deosebite. Toate documentele internaționale subliniază necesitatea prezervării diversității rurale în vederea păstrării patrimoniului cultural și natural. Acest fapt prezintă, din perspectiva acestor documente, un interes deosebit nu doar pentru mediul rural, ci pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Societatea prezentului,dar mai ales a viitorului se circumscrie unui timp al al informației,al complexitatii.De aceea ,investiția în inteligența,creativitatea și capacitatea de inovare a indivizilor, a grupurilor va extrem de rentabilă în viitor. Copilul este un proiect “aruncat” în lume ,aflat într-o stare de “facere” ,pentru că apoi,devenit adult,să se formeze continuu de-a lungul vieții . Fenelon compară creierul copilului cu o
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
vas pe care trebuie să-l umpli, ci o flacără pe care trebuie să o aprinzi...” Societatea prezentului,dar mai ales a viitorului se circumscrie unui timp al informației,al complexității.De aceea, investiția în inteligența,creativitatea și capacitatea de inovare a indivizilor, a grupurilor va fi extrem de rentabilă in viitor. Copilul este un proiect “aruncat” în lume, aflat într-o stare de “facere”, pentru ca apoi,devenit adult,să se formeze continuu de-a lungul vieții . Rolul învățătorului în procesul de
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
și/sau experimentării proiectului curricular înaintea aplicării (implementării) lui sau a generalizării; d) obligativitatea corectării curriculumului înaintea validării și chiar după aplicarea acestuia. Aceste obligații sunt derivate din principiile de deontologie pedagogică în general și de deontologie a cercetării și inovării educaționale în special. Nu analizăm aici aceste principii. Cele pe care le-am menționat în secțiunea 12.4.2 se subordonează acestor norme pedagogice esențiale. Precizăm doar că eludarea obligațiilor care decurg din ele pentru conducerea și organizarea reformelor curriculare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modifică în Ode italice (1925), obiectul adorației fiind acum peisajul natural și arhitectural-arheologic roman. Noutatea majoră se petrece la nivelul limbajului, evoluând de la tiparele versului tradițional spre logica abstrusă a unui lirism ermetic, rezultat al combinării inflexiunilor prozodice latine cu inovări morfologice și cu insolite dislocări de sintaxă și topică. Punctul cel mai înalt al acestui proces de obscurizare e atins de ciclurile Exerciții de tăcere (1917-1954) și Geluituri (1946), apărute fragmentar în antologia Ani (1973), drastic redusă prin intervenția cenzurii
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
analiză. Situația permitea Însă o răfuială cu autoritatea instituantă, cu fondatorii care nu puteau fi Înlăturați decât printr-un linșaj colectiv simbolic și o culpabilizare, sub aparențe democratice, a majorității. Provocatorul chema la insurecție contra unei construcții, invocând ideea de inovare, democrație, fibra sindicalăă În numele unei ideologii egalitariste, membrii erau invitați, Într-o atmosferă de atac emoțional, printr-o mișcare violentă și neașteptată, să se solidarizeze cu uzurpatorii; 2. umilirea altuia, ca tentativă de a-l lipsi de o plăcere. Pornind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și nici corporațiile nu se mai bazează exclusiv pe modelele birocratice tradiționale de organizare și conducere. Rețelele multiplicate se asociază cu aplatizarea ierarhiilor și cu descentralizarea puterii, iar îndemnul la auto-organizare se asociază cu tehnici de management al cunoașterii și inovării. Unor asemenea forme de organizare trebuie să le corespundă noi reguli, diferite de cele specifice birocrației raționale și impersonale. Ca atare, regulile vechi dispar, și chiar dacă cele noi încă nu s-au impus nu înseamnă că nu apar și nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și chiar contradictoriu, varietatea și credibilitatea surselor de informare, pendularea acestora între local și global. Mai degrabă, se instituie în permanență o conduită a interogării perpetue, a incertitudinii. Astfel, modernitatea reflexivă este una a evaluării și revizuirii, a interogării și inovării. Iar noua știință socială se instituie reflexiv în acest nou proiect. Fie și considerând aceste câteva ilustrări, sper că a rezultat cum modernitatea noastră contemporană este reflexivă, în sensul că implică: a) revizuirea continuă și critică a activităților sociale pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la unul dintre cele mai reprezentative fenomene ale modernității actuale în general și ale celei din perioada tranziției postcomuniste în special. Intenția este și de a demonstra, chiar dacă doar în mod implicit, că sociologia noastră actuală are nevoie de o inovare conceptuală și teoretică radicală. Am ajuns în stadiul în care referirile insistente la factori, structuri și moduri constitutive globale, naționale și impersonale nu mai sunt suficiente. Acestea trebuie să fie, dacă nu înlocuite, măcar completate de analize care să dea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și cea a persoanelor în perioada de tranziție postcomunistă sunt dependente de moștenirea istorică. Individualizare prin roluri și identități Tranziția postcomunistă a societății noastre, analizată din perspectiva individualizării recente, poate evidenția manifestări dintre cele mai interesante în privința moștenirii, convergenței și inovării. Astfel, nu ar fi lipsit de temei să explorăm o anume contemporaneitate a individualizării din această tranziție cu procese similare ale modernității reflexive din țările europene dezvoltate. Pe de altă parte, este firesc și necesar să explorăm acea specificitate care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dintre universități se accentuează, profilul lor instituțional se schimbă, ofertele de calificări și recalificări se multiplică, creșterea numărului de studenți poate duce la scăderea calității, participarea în economia cunoașterii presupune dezvoltarea cercetării - mai ales aplicative - și multiplicarea centrelor antreprenoriale de inovare tehnologică. Impactul schimbărilor demografice asupra universității este deci important. Există însă și alți factori de impact. Conducere și finanțare Conducerea și finanțarea învățământului superior s-au schimbat și continuă să se schimbe rapid, mai ales ca urmare a transformărilor produse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tranzitorii, multiplicate și diversificate cum sunt, își caută încă referințele cele mai potrivite pentru serviciile pe care le pot oferi. Între global și local, evantaiul este atât de cuprinzător, încât orice universitate are șansa alegerii. Numai că oportunitatea și posibilitatea inovării alegerii făcute sunt limitate. Ca atare, numai un număr restrâns de universități ar avea șansa manifestării globale, ceva mai multe vor fi naționale și cele mai multe regionale sau locale. Vor fi țări sau sisteme naționale fără nici o universitate globală, vom avea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un expresionism sui-generis, tot minulescian, adică încărcat de blândă autoironie și sentimentalism disimulat. Proza lui M. cuprinde romane, nuvele și povestiri. Deși critica vremii nu a receptat-o cu entuziasm (mai ales Călinescu, Lovinescu, Perpessicius), M. aduce unele tentative de inovare tehnică romanescă și, mai ales în nuvele, elementul fantastic. Casa cu geamurile portocalii, ca și nuvelele și povestirile din Măști de bronz și lampioane de porțelan (1920) și Cetiți-le noaptea (1930), parțial și romanul Bărbierul regelui Midas (1931) au
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
cadrelor didactice, a studenților și a absolvenților ca o activitate didactică fundamentală și perfectibilă. Perfecționarea structurală și funcțională la care acest tip de activitate academică a fost supusă în ultimele perioade de către exigențele sporite ale mediului universitar, a produs o inovare atât metodologică, dar și organizatorică a seminarului. Accepțiunile date seminarului pot fi extinse de la cele clasice (forme de organizare a activităților didactice universitare) la cele moderne (metode de predare-învățare). Componentele fundamentale care ne ajută totuși să creionăm specificitatea unei activități
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Rolurile conexiunii inverse sunt: - de comandă și de dirijare continuă: direcționarea transformărilor dorite în conformitate cu cerințele exprimate în obiective; - control: operații care să supravegheze sistemul și să dispună de utilizarea mai bună a resurselor în viitor; - ameliorare: încurajează încercări spontane de inovare a sistemului. Funcțiile și efectele feedbackului sunt: - funcția de diagnostic, informativă și evaluativă; - funcția de întărire imediată a rezultatelor pozitive; - funcția de identificare și depășire a unor dificultăți. Semnalele de tip verbal, cu precădere cele nonverbale prin care își face
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
sociali, politici, economici. Într-adevăr, tehnologia informațională reprezintă cea mai importantă pârghie în realizarea schimbării, ea însă este completată de factorii organizaționali, cum ar fi cultura organizațională (este necesară o cultură care să fie dinamică și să încurajeze inițiativa și inovarea) și structura organizatorică (structura trebuie să permită coordonarea și colaborarea interfuncțională), precum și de resursele umane (aceasta implică instruirea, motivarea, evaluarea și compensarea personalului). Cadrul general de analiză a impactului organizațional al tehnologiilor informaționale Tehnologiile informaționale oferă noi soluții în domeniul
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
colectivă, acțiune inteligentă și performanță durabilă. Întemeierea pe cunoaștere înseamnă, pentru organizații, atingerea stadiului deplinei maturități, concordant cu esența societății informaționale căreia îi aparțin. În funcționarea unor asemenea organizații, determinante sunt procesele desemnate generic prin sintagma celor „3 I”, respectiv inovare (crearea de cunoștințe noi), învățare (asimilarea de cunoștințe noi) și interactivitate partenerială, referitoare la cunoaștere. Scopul prezentului studiu, reflectat și în structura sa, constă în: a prezenta sintetic principalele caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere, atât pe coordonate conceptuale, cât
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
strategice specifice, care o determină: să-și reprezinte integrator și transparent acumulările de cunoaștere explicită și implicită, existente la nivel individual, de grup sau pe suporturi artificiale; să-și extindă continuu baza de cunoștințe prin stimularea proceselor de învățare și inovare organizațională și prin capitalizarea rezultatelor acestora; să-și dezvolte capacitatea de a transforma inteligent și oportun cunoașterea disponibilă, în acțiuni de succes; să conștientizeze și să gestioneze propria ignoranță. Procesului de capitalizare a activelor intelectuale i se asociază conceptul de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o viziune diferită cu privire la modul de a concepe și practica managementul. În raport cu specificul configurațiilor organizaționale nonierarhice apar tipuri noi de actori și roluri, iar tipologia practicilor manageriale se schimbă radical. Astfel, s-a constatat că activitățile legate de producerea cunoașterii (inovare), diseminarea ei (comunicare) sau achiziția acesteia (învățare) nu se pretează nici la o dirijare autoritară, și nici la un control ierarhic strict și exhaustiv; caracterul lor subtil face ca distincția dintre latura formală și cea informală să se estompeze, iar
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
personale ale participanților implicați în dezvoltarea domeniului; acreditarea de programe educaționale (inclusiv virtuale) de dezvoltare a competențelor de management al cunoașterii; inițierea de parteneriate și proiecte internaționale pentru concertarea acțiunilor diferitelor centre din lume, cu preocupări în domeniul managementului cunoașterii, inovării și învățării organizaționale; de exemplu, proiectul european MACIS își propune studierea impactului societății informaționale asupra organizațiilor și reproiectarea adecvată a conținutului disciplinelor din învățământul superior de management. La nivelul Uniunii Europene, majoritatea inițiativelor relevante sunt subsumate devizei „Europa inovației”, adresată
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fie pe cea de observator și evaluator de rezultate și tendințe înregistrate în spațiul european, care sunt făcute publice. Se poate constata că acțiunea forurilor europene acordă prioritate rolului tehnologiei informației și comunicațiilor în asistarea inteligentă a activităților de învățare, inovare și management al cunoașterii, susținând adoptarea extinsă a celor mai bune practici, cu o atenție specială acordată categoriei întreprinderilor mici și mijlocii. Se remarcă, de asemenea, inițiativa Băncii Mondiale de a asuma funcții de „bancă a cunoașterii”, în scopuri de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
intervenție transformatoare asupra unor organizații existente sau crearea unora noi, dedicate scopului urmărit. Proiectele de realizare de organizații bazate pe cunoaștere necesită angajare strategică și ingeniozitate managerială în îmbinarea facilităților informatice de asistare inteligentă cu practici organizaționale consolidate, referitoare la inovare, învățare și interactivitate partenerială. Organizațiile bazate pe cunoaștere sunt susceptibile ca, în virtutea culturii lor specifice, să promoveze în societate valoarea pertinenței conceptuale ca sursă de influență, precum și o etică a legitimității responsabile în comportamentele și relațiile actorilor sociali. Noțiunile de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
scriitorii fruntași, cât și a noilor ucenici; iar o dovadă elocventă în acest sens este însuși spectrul editorial al anului; bănuim că în anul viitor, conform protocolului festivist pe care l-am sesizat deja, tendința se va amplifica. Deci, nădejdea inovării peisajului liric se mai amână. Totuși, unele semne se artă; nu în volume, ci în apariții ocazionale în presă. Unul l-am amintit deja: A.E. Baconsky, semn devenit repede caz sancționabil, deci înăbușit (inclusiv de unii poeți) și deci
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
plăților de taxe și a accesului la sursele disponibilizate, gestionarea evaluărilor, notărilor, certificărilor; mediul extrașcolar: dinamica campusului virtual, informații utile: burse, cazare, masă, transport, posibilități de loisir, distracții etc.; Virtualizarea unei școli poate fi văzută ca un cumul continuu de inovări tehnice, digitale, prin care posibilele avantaje și dezavantaje sunt prezente (vezi Russell, 2004): Forme ale virtualizării Exemple de virtualizare Avantaje posibile Dezavantaje posibile Simularea Simulări pe computere individuale Motivarea și satisfacerea curiozității. Furnizează experiențe care, de altfel, ar fi improbabile
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]