41,505 matches
-
trebuie să ia în considerație posibilele efecte secundare negative ale acesteia. La animal îți poți permite să previi apariția diabetului, cu riscul morții premature a animalelor printr-o infecție necontrolabilă. La om însă, când dispui de un tratament eficient cu insulină timp de mai multe decade, intervențiile imune trebuie selectate cu mare grijă (111). O discuție critică a metodelor de prevenție a T1DM și T2DM poate fi găsită în capitolul ...... „Prevenția diabetului zaharat”. Dintre cele două tipuri de moarte β-celulară (necroză
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
activarea NFkB. Sintetizând cele două mecanisme de distrugere autoimună a celulelor β vom avea următorul tablou: limfocitele T autoreactive (defect genetic determinat, dependent de prezența antigenelor HLA DR3/DR4), trecând pe lângă celulele β, identifică drept „non-self β-celular” unele proteine precum insulina, proinsulina, decarboxilaza acidului glutamic sau alte proteine (devenite antigene), descărcând împotriva acestor celule unele „proiectile” precum Il 1β, TNF? și IFN. Aceste citokine vor declanșa la suprafața celulelor β proteina chemoatractantă monocitară (MPC1), care va reprezenta forța de atracție în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
cursul căruia celulele lipsite de factorii nutritivi și de subzistență vor muri lent și predictibil (adică prin apoptoză). 4.3. Disfuncția insulinosecreției în T2DM Tulburările înregistrate în diferitele stadii evolutive ale diabetului includ: (a) Scăderea caracterului pulsator al secreției de insulină, singurul capabil să promoveze deplin multiplele sale efecte fiziologice. Caracterul pulsator este evident în circulația portală, atenuându-se până la dispariție în circulația sistemică. Se presupune, deci, că secreția ne-pulsatilă a insulinei ar putea explica parțial debitul crescut al eliberării
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
includ: (a) Scăderea caracterului pulsator al secreției de insulină, singurul capabil să promoveze deplin multiplele sale efecte fiziologice. Caracterul pulsator este evident în circulația portală, atenuându-se până la dispariție în circulația sistemică. Se presupune, deci, că secreția ne-pulsatilă a insulinei ar putea explica parțial debitul crescut al eliberării glucozei din ficat, datorat neinhibiției corespunzătoare a glicogenolizei. Glicemia à jeun crescută izolat s-ar putea datora acestei tulburări; (b) Scăderea, până la dispariție, a fazei insulinosecretorii precoce, care, teoretic, va avea cea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
glucozei sanguine), iar ulterior și la stimuli biochimici neglucozici (arginină, leucină, AGL, GLP1, VIP etc.); (d) Scăderea capacității insulinosecretorii totale, care corespunde cu o diminuare marcată (sub 50%) a masei β-celulare. După o încărcare cu glucoză, aria sub curbă a insulinei va fi proporțional mai mică raportată la aria de sub curbă a creșterii glicemice; (e) În fine, creșterea raportului proinsulină/insulină, datorită eliberării în circulație a granulelor secretorii insuficient procesate. Această constatare poate obliga la o reevaluare a noțiunii de „hiperinsulinism
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
care corespunde cu o diminuare marcată (sub 50%) a masei β-celulare. După o încărcare cu glucoză, aria sub curbă a insulinei va fi proporțional mai mică raportată la aria de sub curbă a creșterii glicemice; (e) În fine, creșterea raportului proinsulină/insulină, datorită eliberării în circulație a granulelor secretorii insuficient procesate. Această constatare poate obliga la o reevaluare a noțiunii de „hiperinsulinism”, întrucât proinsulina poate ajunge să acopere până la 50% din imunoreactivitatea insulinică, față de numai 10-15% la persoanele nediabetice normoponderale. La persoanele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
lizine cu acidul glutamic în poziția 23). Acest ultim defect modifică răspunsul canalului KATP la variațiile fiziologice ale nucleotidelor citozolice (raportul ATP/ADP în speță), conducând la o hiperactivitate a canalelor KATP, însoțită de o discretă inhibiție a eliberării de insulină (90, 152, 182). 4.4. Teoria glucotoxicității Glucotoxicitatea este un termen introdus de Rosetti și col. în 1990 (176) pentru a desemna efectele adverse acute și cronice ale hiperglicemiei asupra structurilor și funcțiilor celulare. Termenul a fost repede adoptat, deși
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
β” în T2DM, echivalentă cu scăderea capacității celulelor β de a percepe prompt valoarea glicemică crescută și de a răspunde adecvat față de această creștere. Fenomenul este parțial reversibil prin obținerea terapeutică a unui control metabolic bun, în special după administrarea insulinei pe o perioadă scurtă de timp. Evident, nu este corectat defectul insulinosecretor inițial (genetic determinat), în special cel privind „faza precoce” a răspunsului. Efectul „toxic” al glucozei asupra celulei β a fost demonstrat și pe insulele pancreatice izolate în vederea transplantului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
faza precoce” a răspunsului. Efectul „toxic” al glucozei asupra celulei β a fost demonstrat și pe insulele pancreatice izolate în vederea transplantului (56). Incubarea lor în mediu conținând 11 mmol/l și 28 mmol/l glucoză a demonstrat că eliberarea de insulină a fost mai mică decât cea a insulelor cultivate la o concentrație de glucoză de 5 mmol/l. Mecanismul celular de alterare a răspunsului β-celular la glucoză, indus de hiperglicemie, nu se cunoaște bine. S-a sugerat inițial că hiperglicemia
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
datora alterării metabolismului glucozei în celula β. El apare însă atunci când creșterile glicemice sunt cronice. Robertson și col. (172) au propus ca termenul de glucotoxicitate să fie rezervat alterărilor ireversibile în funcția β-celulară (ca, de exemplu, transcripția și translația genei insulinei) în timp ce „desensibilizarea” față de glucoză să fie rezervată modificărilor reversibile în stocarea insulinei, în căile metabolic i.c. și în procesul exocitozei. Pentru explicarea celor două procese s-au efectuat o serie de studii experimentale la animal, pe insule izolate sau
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
glicemice sunt cronice. Robertson și col. (172) au propus ca termenul de glucotoxicitate să fie rezervat alterărilor ireversibile în funcția β-celulară (ca, de exemplu, transcripția și translația genei insulinei) în timp ce „desensibilizarea” față de glucoză să fie rezervată modificărilor reversibile în stocarea insulinei, în căile metabolic i.c. și în procesul exocitozei. Pentru explicarea celor două procese s-au efectuat o serie de studii experimentale la animal, pe insule izolate sau pe celule β izolate, cel mai ades de la rozătoare. Extrapolarea acestor date
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
variabile în activitatea diferitelor proteine β-celulare care posedă funcții kinazice (PI3K, PKC, etc) (90). Un mecanism al glucotoxicității este reprezentat de glicozilarea proteinelor funcționale implicate în susținerea metabolismului energetic. Hunter și col. (89), folosind tehnica HPLC de determinare a glicozilării insulinei, constată în unele cazuri de T2DM că 9% din moleculele de insulină erau glicozilate pe NH2 terminal al fenilalaninei lanțului B. În consecință, activitatea insulinică ar putea fi diminuată cu acest procent. Dacă la aceasta se adaugă glicozilarea receptorului insulinic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
etc) (90). Un mecanism al glucotoxicității este reprezentat de glicozilarea proteinelor funcționale implicate în susținerea metabolismului energetic. Hunter și col. (89), folosind tehnica HPLC de determinare a glicozilării insulinei, constată în unele cazuri de T2DM că 9% din moleculele de insulină erau glicozilate pe NH2 terminal al fenilalaninei lanțului B. În consecință, activitatea insulinică ar putea fi diminuată cu acest procent. Dacă la aceasta se adaugă glicozilarea receptorului insulinic sau a unor enzime intracelulare implicate în metabolismul glucozei, activitatea insulinică este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
gradient de stimulare de către AGL asupra celulelor β pancreatice, în funcție de lungimea și gradul de saturare al acizilor grași: stearat > palmitat > oleat > linoleat > linolenat > octanoat (191). Expunerea cronică a celulelor β la o stimulare cu acizi grași saturați afectează secreția de insulină mediată de glucoză (48, 59, 157). Deși experimentele privind lipotoxicitatea au fost efectuate la șobolan, mecanisme β-citotoxice similare ar putea surveni și la om, în condițiile mutațiilor survenite în alimentația omului modern, în care cea mai mare creștere s-a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
amiloidaza insulară poate fi indusă de o alimentație hiperlipidică (88). Răspunsul insulinosecretor al acestor animale scade. Celula β pancreatică se dovedește a fi un sensibil receptor al multor stimuli metabolici (pe lângă cei hormonali și nervoși), prin intermediul cărora (via secreția de insulină) se realizează ajustările metabolice reclamate de nevoia menținerii homeostaziei energetice a organismului. Această funcție esențială a organismului uman este în final dependentă de „suprema” celulă β pancreatică, cea mai importantă celulă implicată în diabetogeneză și una dintre cele mai rafinate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
în vedere și polul periferic de acțiune al acestora. Faptul că scăderea medicamentoasă a AGL plasmatici (cu acid nicotinic, de exemplu), influențează atât insulinosecreția (care crește) cât și insulinorezistența periferică (care scade), sugerează existența unei relații fiziologice AGL/secreție de insulină/utilizarea periferică a glucozei. La diabetici, această relație ar putea fi genetic modificată, în special sub influența unor factori de mediu cu acțiune îndelungată. Acești factori par legați de creșterea AGL în circulație (datorită aportului lipidic cronic crescut), care sunt
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
receptori nu este specifică celulelor β, fiind prezenți și în celelalte tipuri celulare din insula Langerhans. Caracterul funcțional al acestor receptori, la nivelul celulelor β, a fost studiat prin înregistrarea efectului troglitazonei (un cunoscut agonist al PPAR) asupra secreției de insulină. La șoarecii ZDF (Zucker) obezi, o influență asupra insulinosecreției s-a observat numai dacă celulele β pancreatice erau suprasaturate lipidic. Totuși, la om, activarea receptorilor PPAR nu s-a dovedit a influența secreția de insulină (apreciată pe celule în cultură
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
al PPAR) asupra secreției de insulină. La șoarecii ZDF (Zucker) obezi, o influență asupra insulinosecreției s-a observat numai dacă celulele β pancreatice erau suprasaturate lipidic. Totuși, la om, activarea receptorilor PPAR nu s-a dovedit a influența secreția de insulină (apreciată pe celule în cultură). Un rol important în homeostazia lipidică β-celulară s-au dovedit a avea și receptorii nucleari PPAR?, care se cunoaște că sunt specific stimulați de AGL. Se știe că această superfamilie de receptori nucleari joacă un
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
hiperglicemie ca substrat al glucolipotoxicității (104, 174, 194). Recent, Winzell și col. (209) aduce argumente solide pentru implicarea în lipotoxicitatea β-celulară a lipazei hormonsensibile. Hiperexpresia acestei enzime la sușe speciale de șoareci transgenici conduce la o alterare a secreției de insulină. Mecanismul ar fi următorul: lipaza hormon sensibilă desface acizii grași din trigliceride, constituindu-se în liganzi ai PPAR?, factori nucleari ce alterează transcripția unor gene critice. O astfel de genă poate fi UCP2, care s-a găsit up-reglată în insulele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
ATP din celula β depinde în mare măsură de câtă energie va fi deturnată către termogeneză de către proteinele decuplante. Celulele β exprimă UCP2. Hiperexpresia experimentală a acestor proteine mitocondriale din celula β conduce la scăderea sau chiar supresia secreției de insulină stimulată de glucoză în insulele intacte. Dimpotrivă, șoarecii knockout pentru UCP2 (-/-) devin hiperinsulinici și hipoglicemici, datorită stimulării insulinosecreției de către moleculele de ATP produse în exces. Se consideră că UCP poate face parte dintr-un mecanism reglator negativ al secreției de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
stimulată de glucoză în insulele intacte. Dimpotrivă, șoarecii knockout pentru UCP2 (-/-) devin hiperinsulinici și hipoglicemici, datorită stimulării insulinosecreției de către moleculele de ATP produse în exces. Se consideră că UCP poate face parte dintr-un mecanism reglator negativ al secreției de insulină (23, 119). Proteinele decuplante pot face joncțiunea între tulburarea metabolismului AGL și stresul oxidativ. Ca urmare a capacității UCP2 de a disipa forțele motive protonice, aceste proteine decuplante scad și producția radicalilor oxizi liberi. Această ipoteză este susținută de datele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
scăderea producției de ATP ar putea explica scăderea potențialului insulinosecretor, ca răspuns la creșterea glicemiei. Din cele menționate rezultă că atât hiperexpresia, cât și hipoexpresia UCP2 în celulele β pancreatice poate avea efecte negative: scăderea expresiei UCP2 induce hipersecreție de insulină (și hipoglicemie), în timp ce creșterea expresiei UCP2 poate scădea insulinosecreția și induce apoptoza β-celulară (101). 4.8. Calciul și apoptoza β-celulară Calciul citozolic reglează numeroase procese celulare. Concentrația sa este precis reglată de diferite tipuri de canale, pompe și schimbători de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
prin dezvoltare renală anormală. Proliferarea fibroblastelor este influențată de factorii de control ai creșterii celulare, inclusiv factorii de creștere polipeptidici: aFGF (acidic fibroblast growth factor factorul de creștere fibroblastic acidic), IGF I/II (insulin-like growth factor factorul de creștere tip insulină), PDGF (platelet-derived growth factor factorul de creștere derivat plachetar), TGF (transforming growth factor factorul de creștere transformator), EGF (epidermal growth factor factorul de creștere epidermic) (22). Funcțional, aFGF și IGF I/II au efecte mitogene în stadiul precoce, dar și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cantitatea de bilă vărsată În duoden, prin canalul coledoc, este de 600-1200 ml. b. Funcția metabolică. Se exercită prin transformarea substanțelor organice din alimentele ingerate, pe baza reacțiilor de metabolizare. Aici au loc reacțiile de metabolism glucidic, dependent de prezența insulinei, respectiv fosforilarea glucidelor simple și polimerizarea lor sub formă de glicogen (substanță care menține glicemia la un nivel constant). Au loc, de asemenea, reacții de metabolism proteic, cu sinteza proteinelor plasmatice, specifice organismului (albumine, globuline, protombine, fibronogen), concomitent cu dezaminarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
tripsină, chimotripsină) pe care le deversează În duoden unde participă la descompunerea și absorbția alimentelor (glucide, grăsimi și proteine). -pancreasul endocrin cu insulele Langerhans În care există celule alfa cu granulații negre și celule beta cu granulații albicioase. Acestea secretă insulină și glucagon - hormoni cu rol esențial În reglarea metabolismului zaharurilor și a cantității de zahăr din sânge. În plus, există hormonul somatostatina care reglează funcțiile celorlalți doi hormoni. Insuficiența pancreatică constă din incapacitatea pancreasului exocrin și endocrin de a sintetiza
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]