6,119 matches
-
de comunicare, în vederea optimizării acesteia și a realizării/ materializării intenției comunicative a locutorului, presupune în același timp un demers interactiv, adaptativ, în condițiile în care fiecare participant la actul comunicării își poate asuma rolul de locutor, după cum și feedback-ul interlocutorului poate (și, în principiu, se cuvine a) redimensiona strategia aleasă inițial de cel care a debutat ca locutor în cadrul comunicării interpersonale, respectiv didactice/educaționale. Astfel, într-o situație de comunicare interpersonală, locutorul poate valorifica tehnica revenirii la unele din componentele
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
că...", "ar fi trebuit să spun că..." etc.) sau gesturi indicative (către un obiect invocat anterior în cadrul mesajului sau către o persoană la care a făcut trimitere la un moment dat, pe parcursul discuției), implicând un anumit tip de relaționare cu interlocutorul aici, locutorul dorește să se facă înțeles cât mai bine de către interlocutor și folosește "ancore" care să-l ajute pe acesta să decodeze mesajul conform intenției comunicative inițiale, "ancore" motivate inclusiv de feedback-ul verbal ("ce ai vrut să spui
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un obiect invocat anterior în cadrul mesajului sau către o persoană la care a făcut trimitere la un moment dat, pe parcursul discuției), implicând un anumit tip de relaționare cu interlocutorul aici, locutorul dorește să se facă înțeles cât mai bine de către interlocutor și folosește "ancore" care să-l ajute pe acesta să decodeze mesajul conform intenției comunicative inițiale, "ancore" motivate inclusiv de feedback-ul verbal ("ce ai vrut să spui prin...?", "cum anume?", "poți fi mai explicit?", "ce exemplu ai în minte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ancore" motivate inclusiv de feedback-ul verbal ("ce ai vrut să spui prin...?", "cum anume?", "poți fi mai explicit?", "ce exemplu ai în minte?", "la ce te gândești când spui asta?" etc.) sau nonverbal (sprâncene ridicate, privire întrebătoare) primit de la interlocutor. Într-o situație de comunicare didactică/educațională, locutorul-profesor poate folosi tehnica simplificării 46, utilizând anumite scheme/modele, cuvinte-cheie, idei principale prezentate într-un plan logic, conectori logici (numerotarea ideilor, sintagme de tipul "în primul rând", "în al doilea rând", "în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tehnica simplificării 46, utilizând anumite scheme/modele, cuvinte-cheie, idei principale prezentate într-un plan logic, conectori logici (numerotarea ideilor, sintagme de tipul "în primul rând", "în al doilea rând", "în concluzie" etc.) și presupunând un anumit tip de relație cu interlocutorul copil/elev relație de tip profesional, în care copilul/elevul recunoaște, în general, autoritatea cognitivă a profesorului, respectiv o anumită modalitate de organizare a actului comunicativ frontal (profesor mai mulți elevi), față în față (profesor un singur elev), pe grupe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de comunicare". În general, literatura de specialitate reflectă opinii convergente în problematica legilor discursului; se remarcă (cf. Maingueneau, 2007, pp. 35-39; Ducrot, apud Dinu, 2004, pp. 269-271 etc.), astfel: * legea informativității presupunând transmiterea, prin mesaj, a unei informații noi pentru interlocutor, așadar a unei informații pe care interlocutorul nu o cunoștea sau la care nu se aștepta; * legea exhaustivității asociată necesității maximizării informației transmise într-un anumit context, așadar a oferirii de către locutor, interlocutorului, a informațiilor celor mai pertinente, utile și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
reflectă opinii convergente în problematica legilor discursului; se remarcă (cf. Maingueneau, 2007, pp. 35-39; Ducrot, apud Dinu, 2004, pp. 269-271 etc.), astfel: * legea informativității presupunând transmiterea, prin mesaj, a unei informații noi pentru interlocutor, așadar a unei informații pe care interlocutorul nu o cunoștea sau la care nu se aștepta; * legea exhaustivității asociată necesității maximizării informației transmise într-un anumit context, așadar a oferirii de către locutor, interlocutorului, a informațiilor celor mai pertinente, utile și de interes pentru acesta; * legea interesului/a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin mesaj, a unei informații noi pentru interlocutor, așadar a unei informații pe care interlocutorul nu o cunoștea sau la care nu se aștepta; * legea exhaustivității asociată necesității maximizării informației transmise într-un anumit context, așadar a oferirii de către locutor, interlocutorului, a informațiilor celor mai pertinente, utile și de interes pentru acesta; * legea interesului/a pertinenței completare a legii prezentate anterior, cere locutorului să-și adapteze discursul la sfera de interes a interlocutorului și la context, în general; * legea sincerității coordonată
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un anumit context, așadar a oferirii de către locutor, interlocutorului, a informațiilor celor mai pertinente, utile și de interes pentru acesta; * legea interesului/a pertinenței completare a legii prezentate anterior, cere locutorului să-și adapteze discursul la sfera de interes a interlocutorului și la context, în general; * legea sincerității coordonată implicită a corectitudinii, a onestității care trebuie să guverneze orice act comunicativ: transmitem numai informații considerate adevărate/verificate, precizăm de fiecare dată sursa (de exemplu, în cazul citării sau al parafrazării), dezambiguizăm
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
implicită a corectitudinii, a onestității care trebuie să guverneze orice act comunicativ: transmitem numai informații considerate adevărate/verificate, precizăm de fiecare dată sursa (de exemplu, în cazul citării sau al parafrazării), dezambiguizăm, când este cazul, anumite componente ale mesajului transmis interlocutorului (de exemplu, dacă ne dăm seama că aspectul ludic al comunicării nu este decodat de către interlocutor, îl semnalăm: "era o glumă/am glumit, evident..."); * legea litotei impusă, în principiu, de anumite convenții/limite sociale care presupun comunicarea, de către locutor, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
adevărate/verificate, precizăm de fiecare dată sursa (de exemplu, în cazul citării sau al parafrazării), dezambiguizăm, când este cazul, anumite componente ale mesajului transmis interlocutorului (de exemplu, dacă ne dăm seama că aspectul ludic al comunicării nu este decodat de către interlocutor, îl semnalăm: "era o glumă/am glumit, evident..."); * legea litotei impusă, în principiu, de anumite convenții/limite sociale care presupun comunicarea, de către locutor, a mai puțin decât ar necesita contextul, însă cu intenția ca decodarea să acopere/completeze/reconstituie ceea ce
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care presupun comunicarea, de către locutor, a mai puțin decât ar necesita contextul, însă cu intenția ca decodarea să acopere/completeze/reconstituie ceea ce nu a fost exprimat/ formulat explicit; * legea modalității impunând claritate și concizie în construirea și transmiterea mesajului către interlocutor. Ultima dintre legi, cea a modalității, se regăsește ca maximă în sistemul propus de Grice (apud Rovența-Frumușani, 2000, p. 11), care face, de altfel, trimitere și către celelalte legi prezentate supra; astfel: * maxima calității corespunde legii sincerității, impunând formularea de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
maxima calității corespunde legii sincerității, impunând formularea de enunțuri adevărate; * maxima cantității corespunde legii informativității și legii exhaustivității, implicând, pe lângă necesitatea optimizării, la nivel informativ, a mesajului transmis, și raportarea informațiilor noi la cele deja existente în universul referențial al interlocutorului; * maxima modalității/a manierei corespunde legii modalității și legii litotei, presupunând o organizare logică, graduală, coerentă a mesajului; * maxima relației corespunde legii interesului/pertinenței, impunând subsumarea mesajului, pe de o parte, contextului/ domeniului implicat de tema discursului și, pe de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
modalității și legii litotei, presupunând o organizare logică, graduală, coerentă a mesajului; * maxima relației corespunde legii interesului/pertinenței, impunând subsumarea mesajului, pe de o parte, contextului/ domeniului implicat de tema discursului și, pe de altă parte, sferei de interes a interlocutorului. Continuând particularizările la nivelul aspectelor normative ale construirii/transmiterii unui mesaj (ca discurs), accentul merită pus pe meta-regulile de coerență propuse de Charolles: (a) meta-regula de repetiție: "un text [...] coerent trebuie să cuprindă în dezvoltarea lui lineară elemente cu recurență
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
operaționale, secvențe urmate de dirijarea învățării, implicând transmiterea graduală de noi informații: titlu, exemple, definiție, tipologii etc.); (c) repere clare, necontroversate (de exemplu, în comunicarea interpersonală, stările contradictorii ale locutorului și formulările aferente acestora îl dezarmează, cel mai frecvent, pe interlocutor, în încercarea sa de a decoda mesajele receptate; de asemenea, în comunicarea didactică, prezentarea controverselor din literatura de specialitate a unui anumit domeniu nu este utilă în orice context nu se studiază, de exemplu, în ciclul primar, decât elementele "clasice
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vor fi și/mai ales către spectacolul comunicării, în general. În această accepțiune, strategiei teatrale i se subordonează: (a) în universul spectacolului: * strategia dramaturgului; * strategia regizorală; * strategia actoricească; * strategia spectatorului de teatru; (b) în planul comunicării interpersonale: * strategia locutorului; * strategia interlocutorului; * strategia "observatorului" prezent și activ în "spectacolul" comunicării; (c) în cadrul comunicării didactice/educaționale: * strategia profesorului-dramaturg și, uneori, a elevului-dramaturg; * strategia profesorului-regizor și, în anumite contexte, cea a elevului-regizor; * strategia profesorului-actor; * strategia elevului-actor; * strategia profesorului-spectator; * strategia elevului-spectator. A. Comunicarea teatrală (a1
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în comunicarea oficială; tonul comunicării în familie vs. la serviciu; gestica largă, dezinvoltă între prieteni vs. cea reținută, cenzurată, într-o anumită măsură într-un context oficial. Implicit, toate acestea sunt coroborate cu anumite forme de relaționare a locutorului cu interlocutorul/interlocutorii (vezi, de exemplu, comunicarea prieten prieten vs. comunicarea mamă copii, director membri ai echipei etc.). Strategia locutorului poate fi pusă în paralel, din universul teatrului, cu strategia regizorului care (re)creează o situație de comunicare sau o adaptează pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicarea oficială; tonul comunicării în familie vs. la serviciu; gestica largă, dezinvoltă între prieteni vs. cea reținută, cenzurată, într-o anumită măsură într-un context oficial. Implicit, toate acestea sunt coroborate cu anumite forme de relaționare a locutorului cu interlocutorul/interlocutorii (vezi, de exemplu, comunicarea prieten prieten vs. comunicarea mamă copii, director membri ai echipei etc.). Strategia locutorului poate fi pusă în paralel, din universul teatrului, cu strategia regizorului care (re)creează o situație de comunicare sau o adaptează pe una
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
poate fi pusă în paralel, din universul teatrului, cu strategia regizorului care (re)creează o situație de comunicare sau o adaptează pe una "dată", respectiv cu strategia actorului care-și asumă un anumit rol și acționează în consecință. (b2) Strategia interlocutorului reflectă maniera particulară de raportare a acestuia, pe de o parte, la locutor și, pe de altă parte, la însăși situația de comunicare, la miza și componentele acesteia. Această strategie implică, în accepțiunea din lucrarea de față, strategia actorului (partener
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
scenice (directe sau înregistrate). Partea a II-a Tehnici discursive valorificabile în comunicare Comunicarea realizată în condiții optime atât în plan interpersonal, cât și în plan didactic/educațional implică actualizarea anumitor tehnici discursive, a căror stăpânire de către locutor și de către interlocutor presupune: * observarea diferitelor tipuri de comunicare și a valențelor contextuale ale actelor comunicative; * identificarea particularităților acestora; * identificarea tehnicilor discursive valorificate la nivel verbal, paraverbal și nonverbal în anumite contexte comunicative; * decodarea și interpretarea, contextualizată, a indicatorilor verbali, nonverbali și paraverbali
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interpretarea, contextualizată, a indicatorilor verbali, nonverbali și paraverbali identificați; * exersarea folosirii tehnicilor discursive valorificabile în anumite contexte comunicative; * actualizarea, adaptată, a anumitor tehnici discursive în situații de comunicare date sau (re)create. Toate aceste operații implică atât locutorul, cât și interlocutorul care, prin prezența lor într-o situație de comunicare, dau dinamica actului comunicativ; de aici și direcțiile avute în vedere în secțiunea de față a lucrării: (a) componenta locutorială (interogativă, respectiv enunțiativă) a actului comunicativ; și (b) componenta interlocutorială a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a) componenta locutorială (interogativă, respectiv enunțiativă) a actului comunicativ; și (b) componenta interlocutorială a actului comunicativ. II.1. Componenta locutorială interogativă a actului comunicativ De cele mai multe ori, un act comunicativ începe cu o întrebare, fie ea și implicită, nespusă/neadresată interlocutorului. În derularea efectivă a schimbului informațional dintr-o situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/educațională, sunt reperabile (cf. R. G. Powell & L. Powell, 2010, p. 217; Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 472; Fine, 2008, pp. 70-71; Gurlui, 2008, p. 51
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Pease & Garner, 2007, pp. 43-45; Myhill, 2006, pp. 25-27; Collett, 2005, pp. 88-107; Dickson, 2005, p. 112; Ezechil, 2002, p. 66; Ghiga, 1999, pp. 106-109; Stoica-Constantin, 1996a, p. 18 etc.) diferite contexte de utilizare a întrebărilor: * pentru a afla în ce măsură interlocutorul/elevii cunoaște/cunosc anumite conținuturi/informații: Ai aflat despre...?; Ce știți despre Mihai Eminescu? etc.; * pentru a provoca feedback-ul interlocutorului/elevilor, astfel încât să devină evident gradul de înțelegere a anumitor conținuturi: De unde știi că...?; Cum vă dați seama că
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ghiga, 1999, pp. 106-109; Stoica-Constantin, 1996a, p. 18 etc.) diferite contexte de utilizare a întrebărilor: * pentru a afla în ce măsură interlocutorul/elevii cunoaște/cunosc anumite conținuturi/informații: Ai aflat despre...?; Ce știți despre Mihai Eminescu? etc.; * pentru a provoca feedback-ul interlocutorului/elevilor, astfel încât să devină evident gradul de înțelegere a anumitor conținuturi: De unde știi că...?; Cum vă dați seama că acest verb este la timpul viitor? etc.; * pentru a-i determina pe interlocutori/elevi să acționeze 1 într-o anumită direcție
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Mihai Eminescu? etc.; * pentru a provoca feedback-ul interlocutorului/elevilor, astfel încât să devină evident gradul de înțelegere a anumitor conținuturi: De unde știi că...?; Cum vă dați seama că acest verb este la timpul viitor? etc.; * pentru a-i determina pe interlocutori/elevi să acționeze 1 într-o anumită direcție, să manifeste anumite modificări de comportament; pentru a formula "instrucțiuni"2 etc.: Mergem la o cafea?; Scriem titlul la mijlocul rândului?; De ce nu scrii cu literă mare?3; Care sunt substantivele din textul-suport
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]