19,025 matches
-
titular def. la Liceul de fete al statului „Elena Doamna”, funcționând ca profesor de limba latină și elină la liceul particular de fete „Iulia Hasdeu” din anul școlar 1932. Anuarul, în afara situațiilor școlare pe anii respectivi, cuprindea doar un „Cuvânt introductiv”. * Anuarul Gimnaziului de Stat din Vijnița, anul școlar 1924/25, realizat la Tipografia „Bucur Orendovici” din Suceava, cuprindea 62 de pagini, din care 42 cu studiul „Peștii din apele Bucovinei” de Dimitrie Bucevschi, directorul școlii. Partea a doua cuprindea date
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Universității Caroline. Exista și „Asociația Tinerilor Amici ai Angliei”, în cadrul căreia a luat ființă revista „Britanica”, meritul înființării Asociației, a cărei președinte era prof. de engleză Gh. Petrescu - Prim, aparține lui Pavel Dăscălescu, un entuziast amic al Angliei. În „Cuvânt introductiv” la revistă, redacția afirmă „că scopul ei nu este nici politic, nici social, nici de polemică, ci pur cultural și educativ”. De a alunga ignoranța, a scoate la iveală comorile literaturii engleze, de a căuta și găsi modele de viață
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe anul 1922 editat de Societatea Academică română „Dacia”. Deosebit de partea calendaristică, conținea diferite poezii, cântece, chiuituri și cimilituri, precum și bucăți de proză ca povești și legende scurte, selecționate și redate anume pe înțelesul copiilor. Este precedat de un cuvânt introductiv adresat elevilor școalelor noastre poporale, îndemnându-i să învețe, să respecte părinții și să lupte pentru țara noastră mărită. Adresa: Hotel Paris, strada Regele Ferdinand nr. 2 Cernăuți. Se transmitea gratuit și copiilor școlari din Basarabia. * Calendarul „Glasul Bucovinei” pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
21 iunie 1922) Doina Nistrului, revistă de cultură generală și propagandă națională, organ al Societății „Doina Nistrului”, apare sub conducerea unui comitet, redacția Cernăuți, strada Lacăr Luția nr.2. Anul I, nr. 1, apare în luna mai 1936. În Cuvânt introductiv, comitetul arată că Societatea, cu sediul în prezent în colonia „I.G. Duca”, ce sprijină revista, urmărește în primul rând un plan național din care va răsări, desigur, și unul cultural: pedagogic, literar științific, artistic etc. Doina Nistrului este un răsunet
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
era redactată de un comitet de eleve: Lucreția Clocotici, Aglaia Lateș, Aurora Cuciuranu, Cornelia Tegzeșiu, Elena Manoliu, Aurelia Sireteanu și Natalia Cojocaru. Lipsea data apariției, dar se pare că e vorba de anul 1942, data tipăririi primului număr. În Cuvânt introductiv, profesoara Stela Popescu spunea că revista își are rădăcinile în ședințele Societății Literare, unde le-a urmărit cu drag primele începuturi ale elevelor, în ședințele literare, strădaniile clevelor, iar în revistă le va supraveghea creșterea lor literară - fiice ale satelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tunul bubuie în diferite colțuri ale lumii”, revista Elena Doamna voia să dea ocazie și posibilitate elevelor liceului să cultive, să dezvolte și săși afirme inițierea în domeniul publicisticii... cu toate că publicarea unei reviste este atât de anevoioasă.” - scrie în Cuvânt introductiv E. Tarangul, directoarea liceului. Primită drept o luminiță care, cu entuziasmul și talentul elevelor, trebuia ținută aprinsă, să crească și să încălzească sufletele și inimile, elevele au reușit să o folosească, împărtășind în frumosul grai românesc gândurile și sentimentele lor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Études d’histoire des religions, pe parcursul a patru fascicule, travaliu realizat împreună cu Eugen Ciurtin, în cadrul acestei ediții aparatul critic este integral refăcut și suplimentat. Tot ce nu a fost inclus în aceste note complementare se regăsește, uneori detaliat, în studiul introductiv. Am optat pentru o cât mai abundentă adnotare, mai ales acolo unde contextul epistolar risca să rămână destul de obscur. Tabelul cronologic, gândit ca o survolare sintetică și în paralel, se bazează în bună parte pe informațiile furnizate, în cazul lui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a celei albaneze dintr-un grup primar „eranic-trac-grec”2. E adevărat, uneori interpretările sale ajung, din exces formal, la asemănări exagerate, cum este analogia dintre ir. da¶n³ și rom. doină 3. Pentru coerența includerii sale în ansamblul acestui studiu introductiv, semnificativ este capitolul hasdean al „texturilor bogomilice”, mai precis, interpretările baladei Cucul și turturica și ale Poveștii numerelor. Hasdeu scrie despre originea iraniană a sectelor creștine dualiste, în special maniheismul șsic!ț și paulicianismul, subiect complicat din „tradiția ascunsă a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
chiar și pentru cea care a scris aceste pagini - o enigmă, emblemă peste un incipit care tentează mai degrabă aritmetica unei coerențe durabile decât forma elaborată a unei excelențe aleatorii. Mihaela Timuș (București, iunie-august 2003) Bibliografie fundamentală (utilizată pentru studiul introductiv și adnotările scrisorilor)tc "Bibliografie fundamentală (utilizată pentru studiul introductiv Și adnotările scrisorilor)" 1. Mircea Eliadetc "1. Mircea Eliade" Aspecte ale mitului - Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Univers, București, 1978, traducere de Paul G. Dinopol. Convorbiri - Mircea Handoca, Convorbiri cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
enigmă, emblemă peste un incipit care tentează mai degrabă aritmetica unei coerențe durabile decât forma elaborată a unei excelențe aleatorii. Mihaela Timuș (București, iunie-august 2003) Bibliografie fundamentală (utilizată pentru studiul introductiv și adnotările scrisorilor)tc "Bibliografie fundamentală (utilizată pentru studiul introductiv Și adnotările scrisorilor)" 1. Mircea Eliadetc "1. Mircea Eliade" Aspecte ale mitului - Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Univers, București, 1978, traducere de Paul G. Dinopol. Convorbiri - Mircea Handoca, Convorbiri cu și despre Mircea Eliade, Humanitas, București, 1998. Corespondență I - Mircea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
șederea dvs. printre noi nu va fi prea tristă. Vă voi da mai târziu toate detaliile necesare. În ceea ce privește observațiile dvs. cu privire la articolul meu, sunt complet de acord. Am aceleași îndoieli privind posibilitățile „științifice” ale colegilor noștri extra-occidentali1. Dar articolul meu introductiv se adresa mai ales „materialiștilor” de tot felul, sociologilor, filologilor, economiștilor, marxiștilor etc. Voiam să-i conving că Istșoriaț Relșigiilorț este o disciplină a spiritului și nu un instrument statistic sau sociologic; că este vorba de creații spirituale care merită
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Zalmoxis, vezi Eugen Ciurtin, notița bibliografică din Archævs II (1998), fasc. 1, pp. 178-179; „La première revue d’histoire des religions en Roumanie: Zalmoxis (1938-1942) sous la direction de Mircea Eliade”, Archævs IV (2000), fasc. 1-2, pp. 327-364; și Studiul introductiv la Zalmoxis (2000). 7. Vezi infra, III, nota 1. IIItc "III" 1. După congresul din 1948, Wikander revine la Paris în octombrie 1949, într-o călătorie de studii: „De curând sosise de la Lund și se instalase la Hôtel de Suède
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
reflecției filozofice. Ar fi fost o carte scurtă, fără note, cu o bibliografie sumară la sfârșit. Dar știam că n-aveam dreptul să o încep înainte de a încheia Le Chamanisme” - cf. Memorii II, p. 119. Vezi și Eugen Ciurtin, Studiu introductiv la Zalmoxis. 6. Cu o zi în urmă (6 noiembrie 1950), Pettazzoni îi scrisese despre această posibilitate: „Dacă proiectul lui Tucci este pentru dvs. de un real folos, eu sunt oricând gata să-i dau curs” - cf. Eliade-Pettazzoni, scrisoarea XCI
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
concret al popoarelor primitive. Întemeindu-se pe studiul triburilor Arunta din Australia, Söderblom fatal trebuia să ajungă la afirmarea acestui caracter abstract al Urheber-ului. Pater Schmidt a relevat toate acestea în recentele sale volume asupra originii lui Dumnezeu și înmanualul introductiv de istoria religiilor” - cf. „Doi profesori morți: N. Söderblom și G.F. Moore”, Cuvântul IX (1932), 15 august, p. 1. Pentru alte lucrări ale lui Söderblom, vezi: Natürliche Theologie und allgemeine Religionsgeschichte, Stockholm, 1913; Gudstrons Uppkomst, Stockholm, 1914; The Nature of
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Tor Andrœ, Nathan Söderblom, Uppsala, 1932; sau Nils Karlström, Nathan Söderblom in Memoriam, Stockholm, 1931; Charles J. Curtis, „Nathan Söderblom”, Theologian of Revelation, Chicago, 1966. VIIItc "VIII" 1. Vezi și Eliade-Wikander I, nota 37, p. 183. 2. Vezi articolul (cuvânt introductiv) cu care va debuta cel dintâi număr al revistei fondate de Eliade la Chicago, „History of Religions and a New Humanism”, HR 1 (1961), nr. 1, pp. 1-8. Vezi și David Cave, Mircea Eliade’s Vision for a New Humanism
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
eseist, prolific autor al Editurii Gallimard, publicând în medie cel puțin un titlu anual. Începând cu 1941, devine secretar general al prestigioasei edituri, funcție care-i va facilita întâlnirea cu Eliade. „Amintiri: emoția cu care am acceptat să scriu studiul introductiv la cele trei volume Histoire des Littératures, în colecția Pléiade. Eram abia la începutul «carierei» mele în Franța - și, totuși, dintre zecile de savanți, Queneau mă alesese pe mine”- cf. Jurnal II, 26 octombrie 1976. Vezi și scrisoarea lui Queneau
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Și oricât ar părea de paradoxal, spiritul laic s-a interesat cu pasiune, pretutindeni, de istoria religiunilor, mai ales de istoria comparată a religiunilor” - cf. „Câteva cărți de istoria religiunilor”, RFR IV (1937), nr. 2 (februarie), p. 422. În Studiul introductiv la Zalmoxis (2000), Eugen Ciurtin localizează această pagină ca posibil preambul al proiectului Zalmoxis, pentru foarte multă vreme singurul periodic de istorie a religiilor din țară. Astfel, Eliade se afla deja într-o poziție dominantă și astăzi în câmpul de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
puternic în fața ochilor. Și-l "serveau" întotdeauna cu cafea!" Va fi ucis, prin iradiere, pentru cîteva înscrisuri în contra dictaturii. Cezar Zugravu, fost și el deținut politic, publică la Iași, în 2004, O antologie a crimei și terorii comuniste. În cuvîntul introductiv autorul constată că, față de cele 16 metode de tortură utilizate de NKVD și inventariate de Alexandr Soljenițin în Arhipelagul Gulag, în lagărul românesc comuniștii au imaginat și aplicat circa cincizeci de metode în același scop. Cruzimea și barbaria par a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mică parte, în comparație cu puterea economică și cea politică), să fie administrată tot de aceia care au susținut vechiul regim" (M.O.). Cartea lui Marius Oprea reușește a fi o primă breșă în această blocadă a tăcerii. Încă din deschiderea Studiului introductiv la Banalitatea răului, Dennis Deletant subliniază că, pînă în '89, România era paralizată de cea mai perversă dictatură de pe continentul european. Și pentru cercetătorul englez frica indusă de terorismul de stat prin principalul lui instrument, Securitatea, a fost elementul esențial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
substituit controlul prescriptiv cu acela restrictiv" (D.D.). Aparenta liberalizare nu a schimbat cu adevărat metodele și tehnicile folosite de Securitate, hăituirile, arestările, intimidările, scoaterea din serviciu a opozanților și disidenților a continuat cu aceeași ferocitate. Cum se consemnează în Studiu introductiv, "după spusele scriitorului și disidentului exilat Paul Goma, căruia experiența ca deținut i-a permis să compare metodele Securității din 1950 cu acela din 1970, neîndurătorii anchetatori "cu capete pătrate", și cu accent slav, au făcut loc românilor veritabili, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și alunecând treptat Într-o poziție inferioară englezei și francezei). Traducerile din rusește se rarefiază, se traduce tot mai mult din literaturile occidentale, inclusiv lucrări recente: ficțiune, istorie, știință (desigur, alese cu grijă, la nevoie cenzurate, și Însoțite de studii introductive destinate să explice cititorului cum trebuie să Înțeleagă lucrurile). Aceeași evoluție și În teatru, și În sălile de cinema. În ce privește formarea tinerilor români, drumul Moscovei este practic abandonat, dar nici drumurile Occidentului nu se deschid prea larg; un număr restrâns
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Bodiu a avut mari probleme când a încercat să dea un scurt telefon la Brașov. Când e surprins, nedumerit sau derutat de ceva, Andrei te privește intens și tace... Mergem la o expoziție de tipărituri și cărți vechi. Obișnuita cuvântare introductivă, interminabilă, cu traduceri în engleză și franceză, deși nu este nevoie de așa ceva - toate exponatele au comentarii bilingve. Urmează o vizită într-o galerie de ambre - fabuloasă. Toată lumea e încântată: coliere și broșe de o frumusețe rară, e drept că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
armament. Suntem verificați pe o listă de către omul de serviciu, îmbrăcat în civil, e drept, dar care are obligații de pază. Urcăm la etajul doi, în sala de festivități, unde ne așteaptă vreo 40-50 de persoane, majoritatea femei. După cuvântul introductiv al Svetlanei Andreeva, flamboaiant și entuziasmat, ne prezentăm fiecare, eu trebuind să traduc și prezentarea pe care și-o face Adrian Popescu. Apoi răspundem la întrebările asistenței despre Tren și despre literaturile pe care le reprezentăm. Mă dezlănțui și le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aștept să vină toți prietenii români din Berlin cu care am vorbit în aceste zile, dar nu mai pot amâna, deoarece ucraineanul Andriy Bondar, programat după mine, și-a încheiat deja lectura. Încep să citesc, fac și un scurt comentariu introductiv pentru românii din sală, dar nu am cum s-o lungesc mai mult de 12 minute. Închei cu un poem, „Stampă berlineză“, pe care l-am scris chiar în aceste zile. Când mă așez în sală, constat că m-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ralea, cu G. Oprescu și ceilalți. După o comunicare în înaltul for, despre Creangă (1939), la cinci decenii de la moartea acestuia, Sadoveanu era lăudat de N. Iorga. Directorul "Fundației Regale pentru Literatură și Artă", Al. Rosetti, îi cerea "o pagină introductivă" pentru ediția operelor complete a humuleșteanului. Iarăși N. Iorga despre o comunicare a lui D. Gusti în aula Academiei: "Prefer carne fără sos, decât sos fără carne." Îi pozează lui Oscar Han pentru un "cap de expresie"; prin atelierul sculptorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]