4,839 matches
-
avoir" și "être" „a fi”, în esență distribuite între verbele cu sens lexical deplin ca în franceza modernă. Formelor temporale simple le corespunde câte una compusă din verbul auxiliar conjugat la timpul simplu și participiul trecut al verbului cu sens lexical deplin, exprimând caracterul săvârșit și anterior față de timpul simplu sau față de alt timp compus. Astfel apar și indicativul mai mult ca perfect, viitorul anterior, trecutul anterior, condiționalul trecut, subjonctivul trecut, subjonctivul mai mult ca perfect și infinitivul trecut. Apar deja
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
absolument rien" „Nu văd absolut nimic”. Dacă predicatul este la un timp compus, în construcțiile analoge cu cele în care este la un timp simplu, "pas", "plus", "jamais" și "rien" se plasează între verbul auxiliar și forma ce poartă sensul lexical al verbului, iar celelalte cuvinte de negație - dupa: În aceeași propoziție pot fi și două sau trei cuvinte de negație secundare, păstrându-și locul față de predicat. "Plus" este totdeauna primul dintre ele: „Nu l-am mai văzut nicăieri”, "Je ne
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
a este o formă vocalizată de comunicare umană. Se bazează pe combinarea sintactică, lexicală și a diverse nume proprii din vocabularul complex (de obicei peste 10.000 de cuvinte diferite) al oricăreia din limbile moderne. Fiecare cuvânt vorbit este creat printr-o combinație fonetică a unui număr limitat de vocale și consoane, ca elemente
Vorbire () [Corola-website/Science/334722_a_336051]
-
Graiurile muntenești, mai ales cel al ludarilor, seamănă cu cele din Muntenia, de exemplu prin lipsa palatalizării consoanelor [t] și [d]. În Ungaria, graiul de la Tisa este mai apropiat de subdialectul crișean din România decât cele băieșești ardelenești. La nivel lexical, diferențele dintre tipurile muntenesc și ardelenesc reflectă de asemenea în parte diferențele dintre subdialectele din România: muntenii spun „albie”, ardelenii numesc același obiect „troacă”; la primii „porumb”-ul este "poromb", la ceilalți "cucuruz". Graiurile băieșilor păstrează și unele arhaisme, elemente
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
rămas până aproape de publicare. Accentele ascuțite în stil slav ale diacriticelor au devenit circumflexe pentru a evita apariții unor sentimente de naționalism, iar noile forme de bază ale literelor "ĵ, ĝ" (pentru fostele "ź, dź)" au contribuit la păstrarea aspectului lexical germanic. În 1887 Zamenhof a finalizat perfecționarea limbii prin publicarea "Unua Libro" („Prima Carte”), care conținea limba esperanto așa cum este astăzi. Într-o scrisoare către Nikolai Borovko, el a scris mai târziu, Gaston Waringhien, în cartea sa "Lingvo kaj Vivo
Proto-esperanto () [Corola-website/Science/336048_a_337377]
-
limba cehă istoria literaturii cehe. Cea mai importantă scriere a sa este "Dicționarul ceh-german" în cinci volume (1834-1839), care reprezintă fundamentul întregii culturi și literaturi cehe. În acest dicționar, el a pus bazele vocabularului limbii cehe moderne, dovedind că fondul lexical al limbii cehe este capabil să îndeplinească toate cerințele impuse de gradul de dezvoltare al societății. În vederea realizării unei game stilistice a vocabularului pe care îl dorea, pentru un efect poetic, și în scopul extinderii resurselor lexicale ale limbii cehe
Josef Jungmann () [Corola-website/Science/335999_a_337328]
-
dovedind că fondul lexical al limbii cehe este capabil să îndeplinească toate cerințele impuse de gradul de dezvoltare al societății. În vederea realizării unei game stilistice a vocabularului pe care îl dorea, pentru un efect poetic, și în scopul extinderii resurselor lexicale ale limbii cehe, Jungmann a reînviat cuvinte arhaice din documentele istorice pe care le-a studiat, a împrumutat cuvinte din alte limbi slave și a creat neologisme. Multe dintre cuvintele sale au devenit o parte permanentă a limbii cehe moderne
Josef Jungmann () [Corola-website/Science/335999_a_337328]
-
noastre. Iar aici, iertată-mi fie expresia, uitatul binelui făcut e o trăsătură cardinală a multor români. Sub această deviză, internetul și nu doar el, vor colcăi până duminică și mai ales duminică, de mesaje agresive. Aceste mesaje, adevărați viruși lexicali, care îndeamnă la vrajbă, învârtind morișca emoției, vor otrăvi iar sufletele alegătorilor. Instabilitatea țării trebuie să continue și de ce nu, chiar și dezintegrarea ei teritorială, dacă va fi cazul. Pentru că termenul de națiune n-ar trebui să existe, nu-i
Cine este mocirlă, domnule Cioloș? by Editura DCNEWS Team , Flaviu Predescu () [Corola-website/Journalistic/104053_a_105345]
-
o mirabilă dexteritate (precizia în exces duce la un efect delirant, raționalizarea împinsă pînă la capăt sugerează halucinația!), ci însuși scopul, tema, substanța intrinsecă a discursului. Universul ca atare se suspendă în timpul (ideal) al amețitoarelor acrobații, fiind substituit de unul lexical, ingenuă parodie a Logosului, întrucît îi preia, în cheie bufă, cîmpul de latențe creatoare. Sîntem invitați într-o lume secundă, ludică, al cărei artificiu e atît de presant, încît îi asigură o naturalețe fantastă. O coeziune ce îngînă cu voioșie
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
Michnik (Griul este frumos) și chiar unei anchete a revistei ,Dilema veche" vizînd preferințele sale culinare, poetul nu ezită să le răspundă în versuri. Spiritul ludic, specific liricii lui Șerban Foarță, iese cu asupra de măsură la suprafață în babilonul lexical care caracterizează lumea românească a tranziției. Pentru că tranziția este epoca în care acquis-ul rimează cu rachiul (de Cîlnău, dintr-o foarte difuzată reclamă tv), iar versul unei șansonete a lui Edith Piaf a ajuns să sune ,Rien de Rieni", cu
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
italiană nu sînt atît de multe - și că majoritatea sînt termeni de specialitate. Aduce, în plus, exemplul încurajator al altor două limbi care, în lunga lor istorie, nu s-au protejat puristic, ci au acceptat masive (și deloc dăunătoare) influențe lexicale străine: latina și engleza.
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”; - noi toti - români, rumâni, vlahi, valahi sau vlasi - suntem un singur neam și suntem români originari în zona în care trăim; -Biserică neamului nostru românesc, rumânesc/vlah
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
impactul lor stilistic se potențează considerabil. O proporție de 40% a slavonismelor era oricum neobișnuită în limba română curentă de la 1900, iar faptul că autorul provenea din Ardeal ridica atipicul la cote înalte. Care să fie explicația unei asemenea structuri lexicale distanțate de norma comună? Poetul inventează în mod atent și deliberat o limbă diferită de aceea a comunicării uzuale. Toți poeții o fac, firește, dacă personalitatea lor ajunge suficient de puternică; Goga și-a construit și el universul propriu plecînd
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
comună? Poetul inventează în mod atent și deliberat o limbă diferită de aceea a comunicării uzuale. Toți poeții o fac, firește, dacă personalitatea lor ajunge suficient de puternică; Goga și-a construit și el universul propriu plecînd de la componenta lui lexicală. A apelat la termeni religioși, biblici, desprinși din liturghia ortodoxă, precum și la arhaisme frapante, combinate cu regionalisme ardelenești. Toate compun un limbaj intenționat regresiv, opus - instinctiv și programatic - limbajului neologic, neolatin pe care îl propuneau simboliștii din prima generație. Cufundarea
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]