7,857 matches
-
p. 249. Chiar și eroii consacrați suferă mutații importante. Captain America, dezamăgit de situația politică (contextul scandalului Watergate) renunță la propria sa identitate și activează sub numele de cod Nomad, cel fără de țară. Iron Man, campionul politicii de containment devine liberal (își vinde chiar fabrica de armament). Marv Wolfman, unui dintre scenariștii de top ai ultimului sfert de secol, afirma de altfel că "așa-numitul erou absolut american era pentru mintea noastră colectivă un mit, o făcătură... și nu unul întru
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ridicat din umeri: — Ce rost ar avea? Dacă aș fi În locul tău, știu pe cine aș crede. Numai că ascultă la mine, ești sigur că știi ce faci? Când ai dat buzna aici, fluturai steagul războiului. Or fi părând naziștii liberali În unele chestii, dar Încă nu au Înlăturat pedeapsa cu moartea, să știi. Chiar dacă nu ești destul de În vârstă ca să ții o băutură În mână. — O să te omor, mă amenință el, trecându-și limba peste buzele uscate. — Ei, foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
editat 18 planșe În 1864, iar revista „L’Art“, alte 4 În 1877. Jota. Dans popular (În ritm ternar, marcat de castaniete, cu mișcări vioaie și sărituri) din Aragon și alte regiuni ale Spaniei. Belgrano, Manuel. Militar și om politic liberal argentinian (1770-1820). Ca general, se distinge În Războiul de Independență: după o serie de Înfrângeri dezastruoase la Vilcapugio și Ayohuma (1813), revine la Tucumán, unde se alătură generalului San Martín, sub conducerea acestuia. A fost convins, ca și San Martín
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
1848, hoardele se deplasează rapid, imprevizibil, duhnind a violență. VÎnează studenți, elevi, de fapt orice fel de tineri cu părul lung sau barbă sau ochelari, pe motiv că-s intelectuali, În pregătire, oameni cu privirea limpede, pe motiv că-s liberali, bătrîni, pe motiv că se droghează, femei, fără nici un motiv. Cum e zărit un individ din categoria suspecți, grupele de șoc din Valea Jiului se năpustesc asupra lui și-ncep să-l bată sălbatic, cu lanțurile, cu picioarele, cu orice. Întărîtată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Ei vor să ne facă să credem că noua reglementare ne va pricopsi cu o televiziune în stil american (nu că ar fi ceva rău în asta). Dar adevărul este că un singur verb vâră spaima în acest comando de liberali din Hampstead mai multe decât oricare altul. Și acesta este „a alege“. Și de ce oare nu le place? Pentru că ei știu că, dacă ni se va da această libertate, puțini dintre noi „vom alege“ nesfârșitul șir de seriale sofisticate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pitic politic, care habar n-are să guverneze și nici nu e mandatat de popor. Fiecare vot necesită o bătălie pe viață și pe moarte și va trebui să-și petreacă cea mai mare a timpului încercând să-i împace pe liberali. Reg Prentice și-a anunțat plecarea la conservatori. E un prost. Adevărata putere este în mass-media și în culisele politicii: dacă n-a înțeles asta după atâția ani în Parlament e mai tâmpit decât îl credeam. E absolut evident că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
gândul că exista o comunitate atât de unită în jurul unei cauze comune. Așa ceva nu există în sud, am spus. Jumătate din socialiștii pe care-i cunosc au trecut la social-democrați. Joan râse. — Au dominat alegerile locale de luna trecută. Nici liberalii n-au reușit să obțină decât câteva locuri. Peste câteva minute treceam prin fața catedralei și ea spuse: Am fost recent aici la o slujbă de comemorare pentru cei care au murit pe vasul Sheffield. — Erau toți de pe aici, nu? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
apoi, din 2004, PSD), în Internaționala Creștin-Democrată (PNȚCD, UDMR), în Internaționala Liberală (PNL), în Partidul Socialiștilor Europeni (azi este PSD), în Partidul Popular European (PNȚCD, UDMR, iar apoi, din 2005, și PD, care a venit din familia socialistă), în Partidul Liberalilor Europeni (PNL, iar apoi, din 2005, și Partidul Conservator). Mergînd însă mai în profunzime, constatăm că în România, atît în spațiul politico-mediatic, cît și în cercetarea academică, se cunosc și se studiază extrem de puțin aceste europartide, cu organizarea, liderii, rolul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
partidele membre își conservă puterea națională și promovează interesul național. Cartea relevă și divergența între socialiștii francezi, susținători ai sloganului "Socialiști din toată Europa uniți-vă!", și cei italieni, care pledează pentru formarea unui larg grup reformist, cuprinzînd social-democrați, creștin-democrați, liberali și ecologiști, pentru a contracara dreapta conservatoare. Asta deoarece Partidul Popular European s-a lărgit considerabil și a devenit cel mai puternic în prezent. În fruntea PSE s-au remarcat președinții Robin Cook (ales în 2001) și Poul Nyrup Rassmussen
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de relațiile internaționale. În alți termeni, cercetătorii din această disciplină au susținut implicit ideea că rolul partidelor politice la nivel european nu este indispensabil pentru legitimitate, democrație și reprezentarea supranațională. Christopher Lord distinge două variante. Dintr-o abordare neorealistă, interguvernamentaliștii liberali a căror figură reprezentativă e Andrew Moravcsik atribuie o semnificație primordială rolului statelor. Acest curent consideră deficitul democratic al UE drept condiția succesului acesteia, doar decizia interguvernamentală și preferințele naționale fiind compatibile cu legitimitatea politică 3. Prin urmare, cetățenii naționali
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
exprimată și de Carl Hempel, care afirmă clar că obiectivul unei teorii este de a extinde analiza unei problematici date62. Din această perspectivă, am formulat cadrul conceptual așa încît să fie util în analiza altor FEP, precum Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR), Partidul Verzilor Europeni (PVE), Partidul Democratic al Popoarelor Europei Alianța Liberă Europeană (PDPE-ALE) și Partidul Popular European (PPE), ca și celelalte europartide apărute ca urmare a reglementării din 2003 în privința statutului și finanțării partidelor politice europene
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
să intre în cercul social-democrat european și internațional: Partidul Socialist Maghiar (MSZP), Alianța Democraților Liberi (SZDSZ) și Partidul Social-Democrat din Ungaria (MSZDP). IS și PSE au privilegiat inițial partidul social-democrat tradițional, MSZDP, în detrimentul foștilor comuniști reformatori din MSZP și al "liberalilor" din SZDSZ, moștenitori ai mișcării drepturilor civile 386. La vîrful diferitelor partide, miza legitimării externe este importantă. Nu este o specificitate maghiară. În țările central și est-europene, este clară folosirea etichetei social-democrate de către partidele de origine comunistă: "label-ul obținut este
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
-se o secțiune intervenționistă pentru politica industrială, criterii de convergență bazate doar pe obiective economice, dreptul de vot în PE și la alegerile regionale în toate statele membre 464. Astfel, Hix identifică existența unor alianțe latente: între Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR) și Partidul Popular European (PPE) în problemele legate de piață; între PSE și PPE pentru mizele corporatiste; între PSE și ELDR în domeniile democrației și cetățeniei. Tabelul alianțelor triunghiulare la conferințele interguvernamentale S. Hix (1996)465
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
puterile publice pot folosi pîrghia creșterii, adică produsul intern brut sau producția. Există aici două tipuri de abordări privind orientarea politicii economice. Paradigma liberală identifică un șomaj calificat drept clasic 501, apărut în urma scăderii rentabilității capitalului. Pentru soluționarea acestei probleme, liberalii recomandă urmarea formulei rentabilitate-investiție-locuri de muncă 502. Totuși această politică se poate lovi de politici cu efect distructiv asupra locurilor de muncă 503. Prin urmare, paradigma liberală sugerează lărgirea pieței naționale la scară mondială 504. Școala keynesiană a contribuit, de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Colecția SECOLUL XX • Austria și Balcanii, Erhard Busek, 224 p. • Contemporanii noștri, Gheorghe Drăgan, 264 p. • Drumul României spre independență, Frederick Kellogg, 392 p. • Europa extremei drepte, Anne-Marie Duranton-Crabol, 220 p. • Europa comuniștilor, Gotovich, Delwitt, De Waelle, 360 p. • Europa liberalilor, Nicholas Roussellier, 300 p. • Europa socialiștilor, Michel Dreyfus, 280 p. •Experiența externă, Ștefan Borbely (coord.), 304 p. • Mass media și democrația, John Keane, 184 p. • Mass media, Pierre Sorlin, 208 p. • Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Tiberiu Brăilean, 328 p. • Panopticum
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
La Découverte, Paris, 1998, pp. 70-71. 496 Ibidem, pp. 109-116. 497 Olivier Marchand, Plein emploi, improbable retour, Gallimard, Paris, 2002. 498 Jacques Freyssenet, op. cit., pp. 92-108. 499 Ibidem, pp. 87-91. 500 Ibidem, pp. 88-89. 501 J. Freyssenet notează că, potrivit liberalilor, șomajul clasic "este generat de existența excedentelor de sens opus de pe cele două piețe. Ca și în cazul precedent, resursele de mînă de lucru disponibilă sînt superioare nivelului locurilor de muncă, dar situația este inversă pe piața bunurilor: întreprinderile oferă
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
personalității tommasiene sînt descrise pe larg de A. Gambaro, Carteggi inediti del Lamennais con Italiani, pp. 385-311, și în La fortuna del Lamennais in Italia, în Studi francesi, a. II (1958), pp. 198-219; R. Ciampini, Il Tommaseo e i cattolici liberali, în Studi e ricerche su N. Tommaseo, Sansoni, Firenze, pp.129. Ciampini, în La vita di N. Tommaseo, Firenze, 1945) care prezintă cu acuratețe și relația cu Rosmini. 32 Scrisoare adresată lui N. Tommaseo, în 17 octombrie 1832, în Epistolario
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
p. 47-69, H.Küng, Concile et retour a l'Unité, Paris, 1962, pp. 13 și următoarle. 38 Elementele care îl apropie sau îndepărtează pe Manzoni de acest context cultural sînt tratate de Cesare De Lollis, Il Manzoni e gli storici liberali francesi della Restaurazione, Le Monnier, Firenze, 1976, în special p. 83 și următoarele, B.Croce, Storia della storiografia itlaiana, Bari, 1921, vol. I, pp. 120-160; G.P.Bognetti, La genesi dell'"Adelchi" e del "Discorso" e il pensiero storico politico del
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
trebuie interpretată, într-o așa manieră, pînă și de un apărător zelos al drepturilor suveranului care explică: quod saniori sensu et magis canonico intelligi non potest quam de regiorum jurium et feudorum investitura et concessione quae Clodoveus rex ecclesiis manu liberali contulerat (Hist. Eccl. saec. XIII, XIV, Dissert.VIII, art. III) Clotariu al II-lea, în edictul prin care modifică un canon al Conciliul al V-lea de la Paris, ut si persona condigna fuerit, per ordinationem principis ordinetur. Astfel de maniere
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
partide atât politice cât și sociale, al căror caracter mai mult ori mai puțin destructor nu poate fi pus la îndoială, principiul cooperatist nu are nimic în comun cu ele și le este dimpotrivă eminamente conservator, creator și organizator"26. Liberalii și neoliberalii din țara noastră vedeau în cooperație, de asemenea, o întreprindere capitalistă. În sprijinul acestei afirmații redăm aprecierea lui Gh. Tașcă conform căreia "societatea cooperativă, care rămâne în cadrul capitalismului, urmărește înlăturarea exploatării muncitorului prin înlăturarea consumatorului, ea nu urmărește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
organizarea în mici grupe autonome, libere să se federalizeze între ele, îl poate apăra mai bine. De asemenea, ei erau de părere că ideea asocierii trebuie să vină de jos în sus și nu invers. Socialiștii asociaționiști se deosebesc de liberali prin aceea că ei considerau asociația un mijloc pentru înlăturarea concurenței, pe care o considerau marele pericol care conduce la monopolul capitalului. Această concepție de instaurare a unui mediu social total, pe baza unui plan preconceput a condus la calificarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
forme de cooperative cum ar fi: obștiile de arendare și de cumpărare de terenuri, cooperativele forestiere, cooperativele de aprovizionare și desfacere în comun, cooperativele de transformare a produselor și cele de consum. 1. 6. 5. Alte concepții privind cooperația Dacă liberalii considerau că asociația cooperatistă este o întreprindere capitalistă, țărăniștii vedeau în cooperație un mijloc de instaurare a unei societăți necapitaliste, ei susținând că România antebelică era o țară cu o structură economico-socială agrară, necapitalistă. Dintre reprezentanții acestui curent de gândire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociați; participarea activă a membrilor asociați la funcționarea instituției create sub imboldul unor nevoi permanente existențiale ale acestora, nevoi care să fie satisfăcute printr-un schimb reciproc de servicii între cei întovărășiți și cooperativă. În ceea ce privește raporturile cooperației cu statul, spre deosebire de liberali care considerau că statul trebuie să manifeste o atitudine neutră față de această mișcare ( nici să îi vină în ajutor dar nici să nu o împiedice), țărăniștii erau de părere că statul trebuie să se implice în dezvoltarea mișcării cooperatiste prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
proprietății private fie în interes obștesc, fie în interesul statului. Venirea la putere a partidului conservator prin guvernul Marghiloman, la începutul anului 1918, avea să întârzie inițierea reformei agrare până la sfârșitul aceluiaș an, când la putere au venit din nou liberalii. Noul guvern liberal a elaborat prima lege care a dat contururilor noii reforme, și anume Decretul lege 3687 din 15 decembrie 1918. Ideile de bază ale acestui decret au dobândit formă definitivă prin adoptarea la 17 iulie 1921 a Legii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nazist von Killinger, considerau "simple bârfe de salon" informațiile conform cărora ceva se pregătește în România, supravegherea de către serviciile secrete germane a celor din fruntea ierarhiei decizionale a armatei române, precum și a membrilor marcanți din Partidul Național Țărănesc și Național Liberal, chiar dacă în continuare discretă, se remarca printr-o vigilență mult mai accentuată care putea să însemne absolut orice. De la pregătirea unor arestări până la suprimări efective. Se știa că Hitler ceruse insistent nu doar o singură dată lui Antonescu să lichideze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]