9,030 matches
-
locuri. Într-adevăr, magnitudinea districtelor a scăzut până în 1940 față de cum era inițial. Această situație îngreunează alegerea candidaților dacă nu aparțin unui partid care obține cel puțin 20 procente din voturi, cu excepția situației în care acești candidați au adepți personali localizați într-un district dat. Acest lucru se poate întâmpla, dar este un fapt rar acolo unde partidele tind să fie naționale. Același lucru s-a întâmplat în Spania o dată cu revenirea democrației la jumătatea anilor 1970. Irlanda a adoptat VUT, iar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a cazurilor, acestea au fost transferate prim-miniștrilor. Marocul și Iordania se află printre cele câteva țări în care monarhul împarte cu adevărat puterea cu prim-ministrul. Pe de altă parte, președințiile constituționale sunt relativ numeroase. Ele tind să fie localizate în cele două Americi, țările din America Latină modelându-și în linii mari structura după cea a Statelor Unite. Puterile unor astfel de președinți sunt restricționate prin constituție, pentru că legislativul are o bază independentă, din moment ce nu poate fi dizolvat, iar președintele este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
categoriza procesele de luare a deciziilor în lume. Ele constituie un mijloc de a evalua atât natura și schimbările în caracteristicile acestor stiluri în decursul timpului, cât și diferențele dintre țări. Trebuie întreprinse, totuși, multe analize empirice înainte să putem localiza cu oarecare acuratețe politicile publice în interiorul spațiului definit de aceste dimensiuni. Doar atunci vom putea determina dacă, în urma colapsului economiilor planificate, toate țările evoluează către stiluri de politică publică consensuale și reactive. Privire de ansamblu Studiul proceselor politicilor publice este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
trebui clasificate sistemele politice (Dahl, 1971). În lumea contemporană, în care se pune mult accent pe dezvoltarea socio-economică, ar fi nerealist să nu recunoaștem faptul că scopurile politicilor publice sunt un element major în clasificarea sistemelor politice. Trebuie așadar să localizăm aceste sisteme în spațiul definit de aceste trei dimensiuni. Toate trei sunt clare din punct de vedere conceptual; există totuși dificultăți de operaționalizare, și cel puțin până acum, așa cum am văzut în capitolul 3, a fost posibil să poziționăm doar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și stimat de colegi, dar și de serii întregi de absolvenți ai acestei școli. Îmi amintesc cu respect și de profesoara noastră de istorie, doamna Sanda Rohozneanu. La orele domniei sale nu lipsea niciodată o hartă mare pe care trebuia să localizăm evenimentele prezentate la lecții. Ne impresiona și precizia cu care respecta cele 50 minute ale orei, pentru aceasta ajutându-se de un ceas deșteptător care suna de fiecare dată la „fără zece”. Profesoara de geografie, doamna Ecaterina Guceanu, se remarca
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
afară de cei câțiva artiști de mâna întâia, ceilalți nu sunt demni de prima scenă a Regatului. în sfârșit, după atâtea melodrame jucate prost, precum Marion Delorme, Cazacii și polonii etc., Alexandru Odobescu, finul prozator, trimite teatrului o localizare: Nea Frățilă, localizată după L’Ami Fritz a lui Erckmann-Chatrian.<footnote id=”71”><Într-adevăr, piesele Marion Delorme de Victor Hugo (în care rolul titular era interpretat de Aristizza Romanescu) și Hatmanul (Cazacii și polonii) de Paul Déroulède, reprezentate în toamna anului 1881
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lui armonioasă, a cântat Santa Maria de Fauré cât și Unde ești?, versuri de Șerbănescu, muzica de Cavadia, cât și Epistola de Grigore Ventura. Apoi teatrul: După Kleftul de Abraham Dreyfus s-a jucat Un leu și un zlot, comedie localizată după Les 37 sous de Monsieur Montodoin. Piesele au fost jucate de amatori. Un leu și un zlot a fost jucată, în mijlocul râsetelor nebune, de către Grigore Paleologu, mai târziu înalt magistrat, d-na Ana Marian, mama talentatului nostru artist diletant
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
grație alianței temporare cu schematismul trifuncțional al lui Dumézil, intersecție fecundă pe care acesta din urmă a recunoscut-o canonic aproape și consecvent 1. De altfel, aceasta este sintaxa în care, pe o arie mult mai vastă, posteritatea științifică îl localizează, cu atât mai mult cu cât maturitatea sa a coincis cu profesoratul la catedra de sanscrită și lingvistică indo-europeană de la Uppsala 2. Intenția noastră exactă e aceea de a-l elibera din clișeul comod de „cadet” genial al trifuncționalismului dumézilian
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
spiritul laic s-a interesat cu pasiune, pretutindeni, de istoria religiunilor, mai ales de istoria comparată a religiunilor” - cf. „Câteva cărți de istoria religiunilor”, RFR IV (1937), nr. 2 (februarie), p. 422. În Studiul introductiv la Zalmoxis (2000), Eugen Ciurtin localizează această pagină ca posibil preambul al proiectului Zalmoxis, pentru foarte multă vreme singurul periodic de istorie a religiilor din țară. Astfel, Eliade se afla deja într-o poziție dominantă și astăzi în câmpul de orientare al istoriei religiilor, e adevărat
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Two Brahman Sources a lui Stein, și Arnold as an Ethnologist a lui Faverty.) Biblioteca noastră încearcă să împrumute Elements of Brahmanism in Emerson de Leyla Goren, și vă voi trimite o copie a acesteia când ajunge. Încă nu am localizat vreun exemplar din The Creed of Japhet; de fapt, nu pot găsi nici măcar o listare la numele William, Alexander (Earl of Crawford, Lord Lindsay). Catalogul de la British Museum conține multe nume similare cu acesta. Am localizat două cărți ale lui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ajunge. Încă nu am localizat vreun exemplar din The Creed of Japhet; de fapt, nu pot găsi nici măcar o listare la numele William, Alexander (Earl of Crawford, Lord Lindsay). Catalogul de la British Museum conține multe nume similare cu acesta. Am localizat două cărți ale lui Karl Franz Alter; una dintre ele este Bibliographische Nachrichten von verschiedenene Ausgaben orientalischer Bibelteste, und der Kirchväter..., Viena, 1779. Exemplare ale acesteia se găsesc la biblioteca Universității din Chicago și la Widener Library de la Harvard. Cealaltă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Viena, 1779. Exemplare ale acesteia se găsesc la biblioteca Universității din Chicago și la Widener Library de la Harvard. Cealaltă carte se numește Über die Samskrdamische Sprache, vulgo Samskrit, Viena, 1799. Atât cât pot să verific, nici un exemplar nu poate fi localizat în America, dar o copie se află la British Museum. De asemenea, am aflat că la Biblioteca Congresului se află un exemplar din E.B. Havell, History of Aryan Rule in India, 1918. Dacă doriți vreunul din aceste exemplare, sau alte
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
fi păstrat, astfel că despre crimele de la Pitești a început să afle și Occidentul. 6) În fața acestei neașteptate deconspirări, regimul comunist, care umbla la ora aceea să-și îmbunătățească imaginea în lume, a fost nevoit să reacționeze. 7) Ca să-și localizeze culpa, fiindcă altfel ar fi trebuit să facă o baie de sînge cu aproape toți piteștenii, regimul comunist i-a ales drept țapi ispășitori pe legionari; alegerea n-a fost întîmplătoare, fiindcă se știa că legionarii erau adversarii cei mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
proastă,“ o scuză el mereu în fața prietenilor exasperați, alți burlaci trăind în aceeași lume pierdută ca cea a lui Mike. Într-o noapte o îndoapă în așa hal cu ciuperci halucinogene încât nici nu mai e în stare să-și localizeze propriul vagin. Însă dincolo de aceste excese revoltătoare, el se confruntă cu o fostă iubită care consumase atât de multă cocaină încât i se surpase fața („Rusoaică stricată!“ Mike urlă la ea, disperat) sunt descrise încăperi pline de flori moarte, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în baia mică și soioasă conferindu-mi o dezinvoltură robustă, debordantă, apoi în cursul conversației care a urmat privitoare la teza ei am intuit că probabil aș fi putut-o manipula deși emana un aer cu totul opus - l-am localizat în faptul că a căscat după ce mi-a destăinuit titlul lucrării („Destinație inexistentă“), în indiferența studiată, în hohotele calculate, în „plictiseala“ ei - toate acestea simple mecanisme defensive - dar am avut răbdare, fiind atât de priceput în a părea cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Patrick Bateman e viu și omoară oameni în districtul Midland? - Nu, imită la perfecție asasinatele din carte. În ordine. Nu la întâmplare. De fapt e foarte grijuliu și bine organizat, adică a mers într-atât de departe, încât le-a localizat pe acele persoane - victimele - cu nume similare și cu ocupații similare, dacă nu chiar identice. Mă lua cu friguri. Greața începu să se prelingă în mine. - Vă bateți joc de mine. E o glumă, nu? - Nu mai e o simplă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
prostituată. Imaginea acelui 450 SL crem mi-a atras inițial interesul, însă nu mai purta un înțeles anume - era pur și simplu mașina cuiva și nimic mai mult. Am realizat asta după ce am încercat inutil să măresc fotografia și să localizez numărul mașinii, dar era șters de strălucirea luminii stradale și ca toate celelalte subiecte din duminica aceea, nu mai părea să aibă vreo importanță. Am trecut peste fotografiile în care apăream eu, dar cele care m-au deranjat cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Peretele năpârlise complet, am înțeles asta, iar jupuirea se producea acum în altă parte, undeva în față. Când am dat colțul casei și am pășit pe peluza din față, zgomotele au încetat, dar numai pe moment. Au reînceput după ce am localizat pata de vopsea de deasupra ferestrei biroului meu care începuse să se cojească. În lumina orbitoare a lămpilor din stradă puteam să văd casa care se mutila cu de la sine putere. Vopseaua pur și simplu năpârlea, producând o rafală fină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de filmat în casa tatălui meu în noaptea aceea, din august 1992. (Existaseră „certe neregularități“ conform raportului întocmit de medicul legist.) Am dat înapoi până în momentul în care tata se afla în bucătărie, aparatul urmărindu-l prin fereastră. Și am localizat imediat ceea ce îmi apărea ca un răspuns: o imagine mică, de culoarea pielii, în colțul monitorului, dreapta, jos. Reflecția unei fețe în geamul de la fereastră, ieșind și intrând în câmpul vizual, deși imaginea tatălui rămânea nemișcată. Nu era vorba de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
scoată iarăși acele scâncete. Am încercat din răsputeri să nu mă panichez dar îmi pierdusem respirația și mâna care ținea lanterna tremura atât de tare încât a trebuit să mă folosesc de cealaltă mână ca s-o țin și să localizez arătarea în fascicolul de lumină. Mi-am ținut mâna și am localizat-o. Rămăsese nemișcată. Însă ceva în interiorul ei făcea ca arătarea să pulseze. A deschis gura, care era acum plină de spume, și s-a avântat din nou asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dar îmi pierdusem respirația și mâna care ținea lanterna tremura atât de tare încât a trebuit să mă folosesc de cealaltă mână ca s-o țin și să localizez arătarea în fascicolul de lumină. Mi-am ținut mâna și am localizat-o. Rămăsese nemișcată. Însă ceva în interiorul ei făcea ca arătarea să pulseze. A deschis gura, care era acum plină de spume, și s-a avântat din nou asupra noastră. Când m-am întors mi-a căzut lanterna, făcându-l pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
încuiat ușa. Am pus-o pe Sarah pe canapea. Amândoi copiii plângeau. Am repetat inutil că totul va fi „bine.“ Ținând sabia de lumină către cifru am deschis seiful și am scos pistolul. Am scanat biroul cu sabia și am localizat celularul. L-am rugat pe Robby să țină sabia de lumină până când am format 911. Robby se uita fix la pistolul meu. Asta l-a făcut să-și închidă strâns ochii și să-și astupe urechile cu palmele. Arătarea începu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și ne încurcă faptul că apostolului Pavel nu-i cunoaștem nici data exactă a nașterii, nici cea a morții, nevoiți fiind să aproximăm cu 10 15 ani (convertit în 35? Mort în 64?). În schimb, faptul de a nu putea localiza cu exactitate Cana, de a nu putea repera pe o hartă "deșertul", "muntele", nu i-a împiedicat câtuși de puțin pe exegeți să gloseze asupra simbolisticii vinului și a singurătății. Laice sau nu, științele despre religie discută chestiuni de datare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ar fi căzut din lună aflând din gura acelorași doi rabini că unui evreu ortodox îi este interzis să calce pe Haram al-Charif. Ar risca în acest caz, impur cum e, să profaneze incinta Templului (măcar că aceasta nu este exact localizată pe esplanadă). Numai Dumnezeu este autorizat să reclădească Templul și ar fi un sacrilegiu să încerci să-l devansezi, accelerând astfel venirea sfârșitului timpului. Încălcând astfel interdicția, primul ministru Sharon s-ar fi comportat ca un naționalist agnostic și nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ci dușmanul mitic: „[de] sub pat a scos un zmeu, adică un arap” (PurcăreniArgeș). Zmeii au și puterea de a dispune de aspect uman atrăgător, dar acesta este decodat de înțelepciunea tradițională într-o manieră „xenofobă”. Feciorul străin, imposibil de localizat în spațiul cunoscut trezește fiori fetelor curtate: „cela o fo zmău, fecior d’e zmău”. Buzduganul - simbol al puterii inimaginabile de profani se asociază uneori cu un trup policefal formând ipostaza hiperbolică a răului: „Iel avș um buzdugan d’e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]