KorAP: Find »[drukola/base=mânie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...193 194 195 ...231 >

5,756 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366

fug de el. În fața lui Selim Cuceritorul, care tocmai își masacrase, fără ca mâna lui Dumnezeu să-l rețină, tatăl, frații, laolaltă cu urmașii lor, și care avea să-și sacrifice curând trei dintre propriii săi fii, în fața acestui paloș al mâniei divine, exista un copil pe care eram hotărât să-l ocrotesc, să-l hrănesc la pieptul meu până ce va deveni bărbat, emir, gropar al imperiului, și va ajunge să ucidă la rându-i, după legea neamului său. Din toate astea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
partida, am izbucnit împotriva lui din pricina dezamăgirii, a fricii și a furiei înăbușite, declarând că n-ar fi trebuit niciodată să se lanseze într-o încercare atât de riscantă, să târască populația pe urmele lui și să atragă asupra ei mânia lui Selim. Deși era încă foarte slăbită, Nur s-a ridicat dintr-un salt, de parcă s-ar fi trezit dintr-un vis urât. Pe chipul ei livid nu se vedeau decât ochii, care priveau în gol. — Amintește-ți de piramide

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
tălmaci. Cu toate astea, când emisarul otoman a intrat și a început să vorbească, am rămas mut, incapabil să-mi descleștez buzele, incapabil chiar și să-mi dreg glasul. Regele mi-a aruncat o privire cumplită; Guicciardini era roșu de mânie și de rușine. Din fericire, vizitatorul avea propriul său dragoman care, pe deasupra, cunoștea limba lui Francisc. Dintre toți cei de față, un singur om îmi înțelegea emoția și o împărtășea, deși funcția sa îi impunea să nu lase să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
al VII-lea. Se arătase mult prea favorabil lui Francisc pentru a nu-și avea partea lui de suferință în înfrângerea respectivă. Oare cum avea să iasă din această strâmtoare? Avea să se împace cu Carol Quintul spre a preveni mânia acestuia? Avea, dimpotrivă, să se folosească de autoritatea sa pentru a-i aduna pe principii creștinătății împotriva unui împărat devenit mult prea puternic, mult prea primejdios pentru toți? Tare aș fi vrut să pot sta de vorbă cu papa. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
ar vrea ca eu să fiu cel care îl va săvârși! ANUL CETELOR NEGRE 932 de la hegira (18 octombrie 1525 7octombrie 1526) Stătea în fața mea, statuie alcătuită din carne și din fier, din râsete puternice și din imense izbucniri de mânie. Eu sunt brațul înarmat al Bisericii! Era totuși numit „marele diavol“ și era iubit ca atare, neîmblânzit, cutezător, avântat, luând cu asalt femeile și fortărețele; oamenii se temeau de el și le era teamă pentru el, de aceea se rugau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599

demisia din Clubul de Bowling din Dun Laoghaire din solidaritate față de casier. Se plătise prea mult pentru biscuiții de la ora ceaiului. — Dar avea anumite principii. Asta e ceva de admirat, nu? Ridică din nou privirea, iar ochii îi sclipiră de mânie. Nu și dacă e vorba de niște principii greșite. Asta nu e ceva de respectat. —Greșite? — Toată venerația asta pentru pământ: fiecare centimetru trebuie să fie al nostru, al nostru, al nostru. E un fel de boală. Idolatrie sau ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209

toate direcțiile, de ghinionistul preot, până la a-i deveni o excelentă și grozav de utilă colaboratoare În momentele când sfinția sa cam Încurcă borcanele cu niscai slujbe plătite - ocupație În care dezvoltă un exces de zel ce atrage atenția și dreapta mânie a mai-marilor săi pe linie profesională. Vreau să spun ecleziastică... Devenind, cam din senin, peste măsură de bogat, abatele Saunière trebuie, la un moment dat, să-și justifice veniturile și proprietățile - o casă parohială În formă de conac aristocrat, grădini

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910

laturii sale iraționale. Îl citise pe Luther și înțelegea ce înseamnă, pentru un credincios, "Dumnezeul viu". Nu Dumnezeul filozofilor, Dumnezeul unui Erasmus, nu o idee sau o noțiune abstractă sau o simplă alegorie morală, ci o putere teribilă, manifestată prin "mînia" divină. În cartea sa, Rudolf Otto încearcă să deslușească trăsăturile specifice ale acestei experiențe înspăimîntătoare și iraționale. El descoperă sentimentul de spaimă în fața sacrului, a acelui mysterium tremendum, a acelei majestas care emană o putere copleșitoare; descoperă de asemenea teama

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
dacă cercetăm mai în amănunt terapeutica arhaică, ca de pildă cea a populației tibeto-birmane nakhi, din sud-vestul Chinei (provincia Yunnan). Ritualul de vindecare constă de fapt în recitarea solemnă a mitului Facerii Lumii, urmat de miturile originii bolilor (provocate de mânia Șerpilor) și de apariția primului șaman-vindecător care le aduce oamenilor leacurile trebuincioase. Aproape toate ritualurile se referă la începuturi, la Timpul mitic când Lumea încă nu exista: "La început, pe când cerul, soarele, luna, stelele, planetele și pământul încă nu se

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
nu se mai manifestă în Timpul cosmic (cum se întîmplă cu zeii altor religii), ci într-un Timp istoric, care este ireversibil. Fiecare nouă manifestare a lui Iahve în Istorie nu mai este reductibilă la o manifestare anterioară. Căderea Ierusalimului întruchipează mânia lui Iahve împotriva poporului său, însă este altă mânie decât aceea pe care Iahve o arătase la căderea Samariei. Gesturile sale sânt intervenții personale în Istorie și nu-și dezvăluie înțelesul adânc decât pentru poporul său, poporul pe care Iahve

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
cu zeii altor religii), ci într-un Timp istoric, care este ireversibil. Fiecare nouă manifestare a lui Iahve în Istorie nu mai este reductibilă la o manifestare anterioară. Căderea Ierusalimului întruchipează mânia lui Iahve împotriva poporului său, însă este altă mânie decât aceea pe care Iahve o arătase la căderea Samariei. Gesturile sale sânt intervenții personale în Istorie și nu-și dezvăluie înțelesul adânc decât pentru poporul său, poporul pe care Iahve l-a ales. Evenimentul istoric dobândește de această dată

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
populația selk'nam din Țara de Foc, Zeul se numește "Locuitor al Cerului" sau "Cel care se află în Cer". Puluga, Ființa supremă la populația insulelor Andaman, din golful Bengal, locuiește în Cer; glasul lui este tunetul, iar răsuflarea, vântul; mânia și-o arată prin uragan, și lovește cu trăsnetul pe toți aceia care nu-i ascultă poruncile. Zeul Cerului la populația yoruba de pe Coasta Sclavilor poartă numele de Olorun, care înseamnă "Stăpîn al Cerului". Samoyezii îl adoră pe Num, Zeul

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407

Dintre cei șapte frați ai ei, cinci au murit În prima copilărie și dintre cei doi frați mai mari, Vladimir a murit la șaisprezece ani la Davos, În 1880, iar Vasili la Paris, În 1916. Ivan Rukavișnikov era iute la mânie și mama se temea de el. Tot ce am cunoscut despre el În copilărie au fost portretele lui (barba și lanțul de magistrat de la gât) și obiectele pasiunii lui principale, rațele folosite ca momeală la vânătoare și capetele de elan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
Văd foarte limpede părul ei negru abundent, periat Într-o coafură Înaltă, și Încărunțind pe ascuns; cele trei cute de pe fruntea austeră; sprâncenele proeminente; ochii de oțel privind de după pince-nez-ul cu rame negre; umbra unei mustăți; tenul pătat, care la mânie căpăta o roșeață suplimentară În zona celei de-a treia bărbii, cea mai amplă, revărsată peste muntele de volănașe al bluzei. Și iat-o acum așezându-se sau mai degrabă pregătindu-se să-și așeze, În timp ce falca Îi tremură ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

În picioare: - Data viitoare o să dau și mai tare, spuse el. Pot să vă biciuiesc mai rău cînd Îmi propun... Ce s-a Întîmplat azi nu a fost decît un avertisment... Valea! Cu capetele plecate, tăcuți, rumegîndu-și teama, durerea și mînia, cei patru bărbați se Îndepărtară În direcții opuse. Iguana Oberlus Îi privi cu atenție În timp ce se pierdeau printre arbuști, scoase o pipă veche și Înnegrită, probabil cadoul unei neveste către unul dintre membrii echipajului de pe Madeleine, acum răposat, și o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
pauză și Îi privi amenințător. Data viitoare o să mă port ca un rege adevărat, torturîndu-l pe vinovat pînă cînd mă va implora să-l omor - Îi oferi din nou maceta francezului. Fă ce-ți poruncesc. - Nu. Îl privi fix. Fără mînie, fără ranchiună, aproape cu dispreț. Mai tîrziu, se Întoarse spre norvegian și metis, care asistau muți la scenă, străduindu-se să pară absenți, și spre inculpatul care plîngea cu sughițuri și cu coatele pe genunchi, ascunzîndu-și fața În mîini. - De

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
ar fi fost atent la discuție, Încetînd treptat să mai plîngă. O mică speranță de viață se năștea În adîncul sufletului lui. - E frumoasă prietenia! a continuat Oberlus pe același ton liniștit, aproape afabil și fără să dea semne de mînie. Bine! Îți acord cinci minute ca să-i tai capul... Pe urmă, va fi el cel care va avea la dispoziție cinci minute ca să-l taie pe-al tău, iar cu asta o să mă socotesc mulțumit și voi considera sentința ispășită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
mîna stîngă a chilianului Mendoza și să-i mai arate o dată degetele lipsă. - Ce poruncesc eu nu se discută, lămuri el. Vrei să-ți aplic aceeași pedeapsă? Defilară prin urmare În tăcere, cu capetele plecate, strîngînd pumnii ca să-și stăpînească mînia sau poate dorința de a plînge, ca niște oi zorite către țarc, neliniștiți că ar fi putut petrece, poate, trei zile legați fedeleș și cu căluș la gură În cea mai Întunecată peșteră și În cea mai absolută tăcere, temători

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
nisip harponul lung la fiecare jumătate de metru, și la fel procedă cu straturile de legume, distrugînd astfel culturile de salată verde, roșii, tutun și cartofi, dar afurisitul de pilot căpos refuza să se ivească. Nervozitatea făcu loc frustrării și mîniei, iar aceasta din urmă unei frici tot mai puternice, căci În orice clipă un vapor putea să se ivească la orizont și să aibă proasta idee de a ancora În ansă. Consecințele acestei frustrări și mînii le suporta, după cum e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
făcu loc frustrării și mîniei, iar aceasta din urmă unei frici tot mai puternice, căci În orice clipă un vapor putea să se ivească la orizont și să aibă proasta idee de a ancora În ansă. Consecințele acestei frustrări și mînii le suporta, după cum e lesne de Înțeles, Niña Carmen, care, În pofida stoicismului cu care Îndurase pînă atunci maltratările lui, Într-o noapte Îl Împinse jos din pat cu un brînci violent și surprinzător, nepotrivit pentru o femeie de constituția ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
e liniștită și darnică, iar În ziua următoare se Înfurie și distruge totul, devorînd vapoarele și pe cei de la bord. Nu pricep cum de-ți poate plăcea marea. - Dacă n-ar fi fost ea, care mă liniștea În clipele de mînie sau pentru că Înțelegeam că În fața imensității ei nici eu și nimeni altcineva nu Însemnam nimic, nu cred c-aș fi putut să suport atîția ani de batjocură și dispreț - făcu o pauză și poate pentru prima oară privirea lui și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
faci În cunoștință de cauză, pentru că-ți place și vrei asta... Își desfăcu pantalonii scoțînd la iveală imensul lui penis excitat și Îi porunci: Acuma suge-mi-o pînă Îmi dau drumul pe minunata ta rochie de dantelă... Înghițindu-și mînia și ura, dar supusă și mulțumită, Niña Carmen Îi dădu ascultare, cu toate că sîngele care continua să-i curgă din nas Îi intra și În gură. Bărbații rămaseră surprinși de prezența femeii care Își făcu apariția brusc, Într-o dimineață luminoasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Dar și tu ești la fel, chiar dacă nu arăți asta din exterior. - Își ciocăni cu degetul tîmpla dreaptă - . Monstruozitatea ta e aici, În cap, și nu e ca a mea, care se află În suflet și În măruntaie, rod al mîniei de a fi Îndurat ce-am Îndurat și al Înfățișării mele... - Își Întinse mîinile ca și cum ar fi Încercat să arate spre ea printr-un gest larg - . Tu aveai totul pentru a fi normală și n-ai vrut să fii. Oricum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
va trebui să o las nepedepsită... - Am făcut tot ce ne-a stat În putință, domnule, interveni secundul Garret. Nimeni nu ne poate Învinui de nepăsare. - Nu se pune problema nepăsării sau a vinovăției, răspunse sec căpitanul. E vorba despre mînie... MÎnie și neputință... Să vezi cum alerga acel ipochimen, să-ți dai seama că urmează să ucidă și să nu poți face nimic ca să eviți așa ceva, asta mi-a distrus nervii - strînse suportul de argint pentru șervețele În mîna lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
trebui să o las nepedepsită... - Am făcut tot ce ne-a stat În putință, domnule, interveni secundul Garret. Nimeni nu ne poate Învinui de nepăsare. - Nu se pune problema nepăsării sau a vinovăției, răspunse sec căpitanul. E vorba despre mînie... MÎnie și neputință... Să vezi cum alerga acel ipochimen, să-ți dai seama că urmează să ucidă și să nu poți face nimic ca să eviți așa ceva, asta mi-a distrus nervii - strînse suportul de argint pentru șervețele În mîna lui uriașă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]