8,009 matches
-
a ști să te joci cu universul simbolic, când puterea în sens tradițional reprezintă matricea realului"555. În perspectiva filosofului francez, orice discurs este expus unui eșec lingvistic ce ar proveni din autoabsorbția propriilor sale sensuri. Astfel, scrisul, ca o mască, uzează de toate atuurile seducției, cum ar fi secretul, amânarea, acoperirea și, din acest punct de vedere, "o carte este terminată doar când obiectele sale au dispărut. Substanța sa nu trebuie să lase urme. Este ca o crimă perfectă. Oricare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și ele la fel aripă peste aripă și păsările fac la fel pe acoperișuri tu ești o lance a tristeții care taie chiar și cămașa mea de oțel respir greoi când mă uit la tine de departe îmi trebuie o mască de oxigen sau măcar tifon cu eter ca să trăiesc ca să nu mai trăiesc de parcă nu ar fi același lucru nimic nu e mai dureros ca ochii tăi pierduți într-un ținut al nimănui atunci nu știu ce să mai fac și cum
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
este un capitol de carte de o dulce durere umană, zbaterea bărbatului Îndrăgostit, Între lumea reală și cea de dincolo de ceața imaginației devine o geografie a sufletului, chiar dacă uneori, Theodor Răpan ne plimbă pe sub un cer de stele reci. Cu mască sau fără mască, iubirea Își face jocul până la capăt! Într-un dans, ca și ritualic, prin poeme separate, sau unite Între ele de ilustrația fabuloasă a Aurorei-Speranța Cernitu, Theodor Răpan duce firul basmului său până la capăt. Asistăm fără voie la
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
de carte de o dulce durere umană, zbaterea bărbatului Îndrăgostit, Între lumea reală și cea de dincolo de ceața imaginației devine o geografie a sufletului, chiar dacă uneori, Theodor Răpan ne plimbă pe sub un cer de stele reci. Cu mască sau fără mască, iubirea Își face jocul până la capăt! Într-un dans, ca și ritualic, prin poeme separate, sau unite Între ele de ilustrația fabuloasă a Aurorei-Speranța Cernitu, Theodor Răpan duce firul basmului său până la capăt. Asistăm fără voie la o inițiere masculină
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
al temei în literatura română nu poate trece cu vederea scriitura acestuia. În fine, narațiunea Omul și umbra, din volumul omonim publicat, în 1946, de Oscar Lemnaru, este singura proză de teroare din creația sumară a scriitorului, celelalte (de pildă, Masca sau Mâna) intrând doar în sfera bizarului, nu în cea a terifiantului 65. De altfel, Lemnaru este obsedat de ideea cultivării fantasticului 66, care, după cum se subliniază și în Dicționarul scriitorilor români, rămâne, potrivit autorului, "singurul legitim [...], toate celelalte formule
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care se orientează atât omul Mihăescu, cât și scriitura propusă de acesta. În serenitatea unui Empireu există extazul pacific, dar nu există nici empatie, nici frământare. Or, acestea sunt, în concepția prozatorului nostru, instrumentele cunoașterii. Iar terifiantul este una dintre măștile pe care suferința le imprimă oricărei narațiuni autentice. 2.3.3. Thanaticul vindicativ Îmbrățișarea mortului de Alexandru Philippide Considerându-l eminamente poet, dublat de un admirabil și empatic traducător de poezie, mulți pasionați de literatură ratează una dintre fațetele cele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
apoi deschide dulapul: Își adusese aminte că încăperea din dreapta, fără rafturi, era goală. Chiar un trup mai voinic decât al lui Păun ar fi încăput înăuntru. Brumă luă cadavrul și îl vârî în dulap". Impresiile senzoriale deformate continuă sub impresia măștii mortuare: "Se ferea mereu să-i privească fața, în care numai un ochi era întredeschis, dând figurii o expresie șireată, în contrast sinistru cu imobilitatea mușchilor. Privirea mortului parcă îl spiona și acum, la pândă, plină de bănuieli și acuzații
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fel de gust pentru revenirea la tribalism, la "mama natura" care suferă sub presiunile miliardelor umanoide. Imaginea grăitoare o oferă ursoaicele, mutate lângă containerele de gunoaie. Individul nu se mai proiectează în modele ce exprimă idealuri, ci se joacă cu măștile, dobândind o mare flexibilitate identitară, pentru că îl avantajează mai mult decât fixitatea de odinioară. Pământurile se fragmentează iar comunitățile le urmează. Societatea revine la grupuri, triburi, comunități manipulare. Pe plan economic au apărut noile resurse ale marketingului, ale publicității mass-media
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
concret al experienței și construită, de fapt, de aceasta. Textul de față va încerca, așadar, să relateze povestea unui oraș, plecând de la multiplele povești care se spun despre el. Materialitatea orașului este compusă de umbrele celor care îl străbat, iar „măștile“ îi mărturisesc, după cum spunea și Nietzsche, adevărul. Tocmai din acest motiv, textul lui Benjamin nu repre zintă un proiect de analiză filozofică sau istorică, ci o nara țiune. În plus, una compusă din multe altele: cele 1001 de nopți ale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
literare diverse. Fantasmagoria flaneurului („das Ablesen des Berufs, der Herkunft, des Charakters von den Gesichtern“) îl cuprinde și pe acesta în mecanismul ei. Baudelaire identifică mărcile celui care stăpânește „arta de a se cufunda în mulțime“: „gustul travestirii și al măștii, ura domiciliului și patima călătoriei“. Flaneurului îi aparțin aceste mărci, dintre care prima se convertește și în veritabil proces de cunoaștere. A cunoaște înseamnă, pentru acest personaj, a purta măștile pe care le regăsește în lumea urbană, a deveni familiar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de a se cufunda în mulțime“: „gustul travestirii și al măștii, ura domiciliului și patima călătoriei“. Flaneurului îi aparțin aceste mărci, dintre care prima se convertește și în veritabil proces de cunoaștere. A cunoaște înseamnă, pentru acest personaj, a purta măștile pe care le regăsește în lumea urbană, a deveni familiar cu mulțimea în care se afundă și cu străzile pe care le străbate, sustrăgându-se în același timp lor și punându-le, astfel, în perspectivă. 3.1.2. Momentul politic
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și strada, vitrina este pentru Benjamin o scenă. Dialec tica peisaj-cameră de la care am plecat își face resimțite efec tele și în acest context, în măsura în care actele flaneurului sunt în mod esențial fantasmagorice, nu tehnice. Străin în mijlocul mulțimii, totuși purtându-i măștile, colindătorul arcadelor privește vitrinele, însă nu pentru a cumpăra. Per spec tiva sa este una „metafizică“, prin sesizarea noutății, a po si bi lităților obiectelor, a modului cum acestea sunt înlocuite sau intră în circuitul consumului. Legile economice devin alegorii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pot fi actualizate pe rând prin joc: „The demolition site, the place where the old is torn down to make way for the new, is transformed into a site of playful (re)construction“.“ Lumea urbană devine pentru copil, pe rând, mască, labirint, fantasmă. Preluând vag o idee a lui Gilloch, se poate spune că, astfel, orașul este supus unei arheologii inverse: dincolo de suprafața anonimă, reificată, fetișizată a lucrurilor, nu se găsește un univers al trecutului, ci un proiect viitor. Copilăria berlineză
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
astfel de înțeles „se tocesc“ (verschliffen), pentru a lăsa locul unor reprezentări mitologice ale precupețelor ca slujnice ale zeiței Ceres. În sinteză, pentru copil, cuvântul însuși devine un văl al lucrurilor, văl care poate să fie preluat, folosit ca o mască subiectivă. Spiritul măștilor, Mummerehlen, Mumărela, iarăși o aproximare lingvistică a copilului Walter, delimitează mediul cunoașterii mimetice bazate pe forța demiurgică a cuvintelor: „Beizeiten lernte ich es, in die Worte, die eigentlich Wolken waren, mich zu mummen. Die Gabe, Ähnli chkeiten
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
se tocesc“ (verschliffen), pentru a lăsa locul unor reprezentări mitologice ale precupețelor ca slujnice ale zeiței Ceres. În sinteză, pentru copil, cuvântul însuși devine un văl al lucrurilor, văl care poate să fie preluat, folosit ca o mască subiectivă. Spiritul măștilor, Mummerehlen, Mumărela, iarăși o aproximare lingvistică a copilului Walter, delimitează mediul cunoașterii mimetice bazate pe forța demiurgică a cuvintelor: „Beizeiten lernte ich es, in die Worte, die eigentlich Wolken waren, mich zu mummen. Die Gabe, Ähnli chkeiten zu erkennen, ist
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prin actele sale (deconstrucție, colportaj, re memorare), o secularizare“ mul tiplă și succesivă a acestei experiențe ma gice; privirea copilului, apoi a flaneurului sau a istoricului sunt episoade succesive ale poveștii arhaice a similarității și a cos mo sului mimetic. Măștile copilăriei, purtate pe scena orașului locuit de spirite, își găsesc corespondentul în „empatia“ fla neu rului preocupat de schițarea fizionomiilor urbane. Onto logiei slabe a „Berlinului demonic“ îi corespunde, la fel, onto logia rămășițelor, resturilor pe care peticarii le adună
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a unui sentimentalism kitschizat precum în ilustratele en vogue ale lui Salmen. Câteva reprezentări naturaliste ilustrează dimensiunea lumească a suferinței poetului. Intrarea acestei figuri culturale prestigioase într-o sferă idealizantă, patrimonială, hagiografică corespunde în termenii lui Petre Popescu-Gogan la edificarea măștii "hiper-eonice" a poetului. Eminescu se află printre acele figuri emblematice pentru o cultură, care constituie subiectul unor opere de artă simboliste, un caz particular fiind acela oferit de Paciurea, atras de dimensiunea chimerică, fantasmală a universului poetic eminescian și de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sens o are Mișu Teișanu, care se bucură de o glorie efemeră în epocă pentru picturile sale senzuale, cu o notă perversă pe care pictorul o scenarizează cu tact. Mișu Teișanu se complace într-un joc al transparențelor voalate, al măștilor concupiscente, al unui erotism provocator, filtrat printr-un mister facil, dar care păstrează o doză de ricanare și de maleficiu consumerist. Criteriilor propuse de John Reed trebuie să le adăugăm și un criteriu tematic mai puțin sondabil din punct de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Interesante în acest caz devin distorsiunile simboliste care se insinuează în arta lor, refuzul mărturiei naturaliste și a fidelității față de lumina zilei la Carrière, eliminarea aspectelor documentare și portanța simbolică la Edvard Munch în Friza vieții sau transcrierea angoasei în măștile sociale purtate în cadrul realist al aspectului monden al Christianei în Aleea Karl Johan seara. Cu angoasa se strecoară în pictura lui Munch și sensibilitatea decadentă și interesul pentru grotescul terifiant al măștilor, carnavalizate în pictura lui Ensor. Munch procedează într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Munch în Friza vieții sau transcrierea angoasei în măștile sociale purtate în cadrul realist al aspectului monden al Christianei în Aleea Karl Johan seara. Cu angoasa se strecoară în pictura lui Munch și sensibilitatea decadentă și interesul pentru grotescul terifiant al măștilor, carnavalizate în pictura lui Ensor. Munch procedează într-o serie de picturi afine Strigătului la o preschimbare a chipului în mască ca expresie a angoasei, printr-o fluidizare, printr-o dizolvare care conferă acestor chipuri un aspect fantomatic, o consistență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Johan seara. Cu angoasa se strecoară în pictura lui Munch și sensibilitatea decadentă și interesul pentru grotescul terifiant al măștilor, carnavalizate în pictura lui Ensor. Munch procedează într-o serie de picturi afine Strigătului la o preschimbare a chipului în mască ca expresie a angoasei, printr-o fluidizare, printr-o dizolvare care conferă acestor chipuri un aspect fantomatic, o consistență ectoplasmatică, în același timp cu un efect meduzant, fapt ce presupune nu doar litificarea, ci și fixația obsesivă, focalizarea oarbă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sinucidere lamentabil eșuate pentru Mary Zambaco pare să-și pună amprenta asupra câtorva din picturile sale. Relația se regăsește cuantificată cultural la nivelul paradigmei simbolisto-decadente, unde feminitatea a devenit problematică, virtual punitivă sau supusă unor exacțiuni care ascund adesea sub masca pietății o notă de sadism. Patrick Bade remarcă fascinația lui Burne-Jones pentru "puterea atracției sexuale", considerând-o una din temele majore ale picturii sale. O altă inspirată paralelă între pictura acestuia, Regele Cophetua și cerșetoarea fecioară, și cea a lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
coroană făcută din lujerul unui nufăr alb, frumoasa floare care crește în mlaștini. Lujerul se împletește ca un șarpe în jurul capului fetei, părul îi acoperă o treime din chip și aproape în întregime unul dintre ochi, decupaj cu efect de mască, acordând o și mai mare vizibilitate intensității tulburătoare a privirii. De o frontalitate meduzantă, portretul acestei Belle Dame sans Merci este decupat la nivelul gâtului pe textura densă a fundalului de trestii, pentru a bloca dispersia privirii sugerând totodată declicul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
naturalist, al degradării fiziologice, la care se adaugă cu prisosință altele 260 ulterioare decesului, care aruncă o umbră de derizoriu peste sfârșitul poetului. În opinia lui Frunzetti, intervenția târzie a medicului legist contribuise la rigidizarea trăsăturilor într-o dezolantă, teribilă mască macabră a figurii poetului mască extrasă unui limb al suferinței. Această mască va fi din ce în ce mai mult ignorată, în ciuda "autenticității" sale, înfățișând dimensiunea mult prea lumească a condiției umane supuse exacțiunilor biologice. Masca mortuară oferă cealaltă față a medaliei, cea decadentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ulterioare decesului, care aruncă o umbră de derizoriu peste sfârșitul poetului. În opinia lui Frunzetti, intervenția târzie a medicului legist contribuise la rigidizarea trăsăturilor într-o dezolantă, teribilă mască macabră a figurii poetului mască extrasă unui limb al suferinței. Această mască va fi din ce în ce mai mult ignorată, în ciuda "autenticității" sale, înfățișând dimensiunea mult prea lumească a condiției umane supuse exacțiunilor biologice. Masca mortuară oferă cealaltă față a medaliei, cea decadentă, în care se află încifrată imaginea ideală a poetului, desprinsă mai curând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]