5,675 matches
-
de reînnoire dorită de Hans Sachs, cizmarul poet și cântăreț (care a existat și în realitate) și tânărul cavaler Walther, se aude mai încet, dar Walther nu reușește să convingă meșterii, de unde sufocarea bruscă a motivului în energicul "marș al meșterilor cântăreți". Marșul face loc apoi motivul reprezentând buna credință a confreriei și pe care Gustave Kobbé îl numește " motivul Fraternității în Artă", mergând crescendo până la un "forte "expunând motivul Idealului artistic, care în cele din urmă se suprapune temei maeștrilor
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
II înainte de adăugarea motivului Ridicolului în sine. Faptul că aici motivul Primăverii nu se impune încă arată că Walther și Sachs au încă mult până să îi convingă pe maeștrii cântăreți. Dar triumful este la sfârșitul luptei și atunci când motivul meșterilor cântăreți și cel al Fraternității în Artă revin la fel de energic, instrumentele de suflat din lemn cântă cu însuflețire Cântecul lui Walther care pare dus de alămurile pompoase. În cele din urmă meșterii, convinși, îl recunosc pe Walther ca pe unul
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
fost închinată domnitorului Neagoe Basarab. Astfel, locașul capătă încă de la (re)înființare statutul de mănăstire domnească. În 1897, în timpul slujbei de Înviere, peretele vestic al naosului s-a surpat, nerănind pe nimeni. În vara aceluiași an, credincioșii au adus niște meșteri italieni cioplitori în piatră de la Albeștii de Mușcel pentru a reconstrui peretele surpat. Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost implantată în stâncă, ci și prin pictura care o împodobește, despre care specialiștii afirmă că
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
G.M. Cantacuzino) - „Artistul și libertatea” - „Progres”, „Problemă”, „Temă”, „Tehnica”, rubrica „Dicționar” - „Cărți despre grădini” - «Coup d'œil sur Beloeil» - «L'Architecte dans la cité», note 1932 - „Ceramica la români”, 12 mai. - „Geografia artei românești”, 2 iunie. - „Maestrul de altădată” (despre meșterul Drăghici Valahul), 30 iunie. - „Valea Oltului”, 16 iulie. - „Tradiționalism și modernism”, 23 iulie. - „Valea Prutului”, 11 august. - „Icoane și iconostase”, 22 septembrie. - „Fântâni, cumpene și popasuri”, 13 octombrie. - „Hanurile”, 10 noiembrie. 1933 - „O biserică moldovenească”, 21 ianuarie. - „O biserică moldovenească
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
câștigat de securitate socială deplină ca membri ai Institutului de Asigurări Non-Manual lucrătorilor. În același an, un regulament special a intrat în vigoare pentru Sweeps District Maestru de șeminee, ceea ce le face pe deplin asigurat în sistemul de asigurări de meșterului. [26] O creștere a fost făcută în cote duty-free pentru copii, ceea ce a permis 1.000.000 familii să solicite o indemnizație de al doilea copil, comparativ cu 300.000 de familii anterior. [14] a doua lege modificarea și completarea
Willy Brandt () [Corola-website/Science/308570_a_309899]
-
cimitir, se mai văd în imediata apropiere a bisericii. Troițele de lemn au fost făcute în ultimele decenii de părintele Constantin Mircea din Bârlogeni și Ion Bulată din Ștefanu, ultimul însă nu le picteză. Dinu Bulată a fost unul din meșterii mai bătrâni de troițe. În dreapta bisericii se află crucea ridicată în memoria lui Constantin Rădulescu-Motru, președintele Academiei Române, și a strămoșilor săi, cu inscripția: "Constantin Rădulescu-Motru este geniul acestui meleag. E cinstea noastră și a întregului neam."
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
Incinta cimitirului vechi este înconjurată cu gard de pari. Se intră prin partea de jos, printr-o portiță de lemn. În cimitir se mai păstrează două cruci putrede, sprijinite de gard, cu urme de cioplitură decorativă. Frumusețea crucilor făcute de meșterul Aurel din Poienița Tomii se mai poate admira la crucile de casă sau de mormânt ridicate în curțile gospodăriilor din sat.
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
(n. 21 mai 1826, Hanau, Germania - d. 18 mai 1887, București) a fost un sculptor român de origine germană, stabilit în București din 1849. a venit în Țara Românească în 1849, ca meșter cizeleur și argintar, chemat de giuvaergiul Josef Resch. Storck a părăsit atelierul lui Resch și a început să modeleze stucaturi, devenind asociatul sculptorului Georg Fles, iar în 1855 și-a deschis un atelier propriu. Constatând că există o cerere mare
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
Biserică a Maicii Domnului". Biserica veche a mănăstirii, construită la începutul secolului al XIX-lea, apare în Lista monumentelor istorice din județul Gorj având . Actuala șosea ce tranzitează trecătoarea din Defileul Jiului a fost construită începând cu anii 1880 de meșteri pietrari aduși din Italia. S-a continuat în perioada interbelică și s-a asfaltat abia după anii `50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit și linia ferată Bumbești-Jiu - Livezeni având 38 de tuneluri. Până în 1880, trecătoarea principală
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
forma un fel de cetățuie naturală,clădită prin voia întâmplărei"", o sihăstrie cu hramul “Buna Vestire”. Aflând de existența acesteia, în anul 1732, domnitorul Moldovei Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748) a trimis acolo materiale și meșteri care au construit un schit cu biserică din piatră și din lemn. Același domnitor a dăruit noului schit mai multe venituri din cămara și vama domnească. În anul 1733, domnitorul Constantin Nicolae Mavrocordat (1733-1735, 1741-1743, 1748-1749 și 1769) a întărit
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
notar al mănăstirii Sân Millán de la Cogolla și mai apoi Sânto Domingo de Silos. A beneficiat de o educație aleasă, absolvind așa-numitele „Studii Generale” (precursoare medievale ale actualelor universități) din Palencia și a fost cel mai important reprezentant al „"meșter de clerecía"” (gen literar cultivat de clerici și de elitele intelectuale în general, în opoziție cu literatura populară medievală). A cizelat limba castiliana, ajutând la crearea limbii literare prin introducerea a multor neologisme de proveniență latină. A recurs și la
Gonzalo de Berceo () [Corola-website/Science/307990_a_309319]
-
fost mult frânat însă a explodat și mai puternic după 1989. În secolele de coexistență și chiar concurență, arhitectura sacrală de lemn și cea de zid s-au împletit și influențat reciproc. Datorită statutului mai ridicat acordat celei din urmă, meșterii de lemn au preluat și adaptat, în timp, unele elemente formale și decorative din modelele de zid. Acest fenomen se remarcă îndeosebi în Vâlcea și Argeș unde arhitectura religioasă a fost dominată încă de timpuriu de marile ctitorii de zid
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
constructive întâlnite la bisericile de lemn din România sunt: Bisericile de lemn românești au ca punct de plecare în arhitectura lor imaginea Ierusalimului ceresc. Întreaga construcție este structurată simbolic și fizic în jurul acestei imagini. Precum îngerul din revelația lui Ioan, meșterul de biserici de lemn avea ca prototip în lucrarea sa o încăpere la care "„lungimea și lărgimea și înălțimea ei sunt deopotrivă”". Modelul acesta se regăsește mai mult sau mai puțin explicit în inima lăcașului, care este chiar naosul (nava
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
spre răsărit, și au primit pridvoare și streșini largi. Trecerea la biserici de zid a fost, în perspectivă lungă, inevitabilă, favorizată de blocarea bisericii de lemn în soluții planimetrice și tehnice rigide. Ridicarea bisericilor de lemn a fost rezervată exclusiv meșterilor de biserici specializați. Cunoștințele necesare ridicării unei biserici de lemn în cheotori netede cu pereții drepți erau stăpânite numai de aceștia și au fost păstrate departe de uzul comun. Bărdașii satelor nu se puteau prinde decât la a-i ajuta
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
biserici specializați. Cunoștințele necesare ridicării unei biserici de lemn în cheotori netede cu pereții drepți erau stăpânite numai de aceștia și au fost păstrate departe de uzul comun. Bărdașii satelor nu se puteau prinde decât la a-i ajuta pe meșterii de biserici, atunci când era nevoie de un nou lăcaș de rugăciune. Meșterii de biserici au împărțit tainele lor în cel mai bun caz numai cu alți dulgheri de biserici din alte părți. Peste tot unde ei activau, aceștia formau o
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
cu pereții drepți erau stăpânite numai de aceștia și au fost păstrate departe de uzul comun. Bărdașii satelor nu se puteau prinde decât la a-i ajuta pe meșterii de biserici, atunci când era nevoie de un nou lăcaș de rugăciune. Meșterii de biserici au împărțit tainele lor în cel mai bun caz numai cu alți dulgheri de biserici din alte părți. Peste tot unde ei activau, aceștia formau o elită distinctă, sprijinită de cler și de mireni, deopotrivă, în misiunea lor
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
cheotori altădată bisericești. Bisericile de lemn din România sunt adevarate tezaure de cultură românească, cele mai multe dintre ele puțin documentate și cunoscute. Prin ele se păstrează o artă constructivă sacrală cu rădăcini adânci în istoria românilor, păstrată până în timpurile moderne prin meșteri de biserici itineranți specializați. Pe pereții interiori și uneori exteriori ai bisericilor s-au păstrat picturi murale, documente vii sau spălate de vremuri și uitare ale credinței poporului român. Din inventarul mobil de altă dată, de o valoare inestimabilă, s-
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
simboluri și motive decorative, menite să dialogheze cu credincioșii și să le înobileze viața spirituală. Se păstrează de asemenea numeroase inscripții, care, luate împreună, creează o adevărată arhivă a satelor românești. În acestea aflăm date, nume de ctitori, slujitori, conducători, meșteri, evenimente istorice sau naturale, scrieri în potcoave, rune, răboj, în grai, latinești, slavonești, ungurești, grecești, călindare, unități vechi de măsură, obiceiuri, credințe, superstiții, povești, boceli, versuri, formule de cântec și descântec și multe multe altele pe care le-au uitat
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
observa la biserica de lemn din Sârbi Susani, în Maramureș. Compozițiile portalelor sunt uneori repetate de la o biserică la alta într-o formă aproape identică. Această repetiție nu este întâmplătoare. Ea pare, de cele mai multe ori, să traseze itinerariul unor anumiți meșteri de biserici specializați care astfel și-au lăsat amprenta ca o marcă-semnătură pe lucrările lor. Din acest motiv cele mai multe semnături de meșteri s-au păstrat pe portale sau în imediata lor vecinătate. Câteva itinerarii de meșteri de biserici se pot
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
formă aproape identică. Această repetiție nu este întâmplătoare. Ea pare, de cele mai multe ori, să traseze itinerariul unor anumiți meșteri de biserici specializați care astfel și-au lăsat amprenta ca o marcă-semnătură pe lucrările lor. Din acest motiv cele mai multe semnături de meșteri s-au păstrat pe portale sau în imediata lor vecinătate. Câteva itinerarii de meșteri de biserici se pot urmări astfel în Transilvania de nord și în Maramureș. Uneori, însă, compoziția unui portal a devenit atât de emblematică, dacă nu chiar
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
traseze itinerariul unor anumiți meșteri de biserici specializați care astfel și-au lăsat amprenta ca o marcă-semnătură pe lucrările lor. Din acest motiv cele mai multe semnături de meșteri s-au păstrat pe portale sau în imediata lor vecinătate. Câteva itinerarii de meșteri de biserici se pot urmări astfel în Transilvania de nord și în Maramureș. Uneori, însă, compoziția unui portal a devenit atât de emblematică, dacă nu chiar iconografică, încât alți meșteri de biserici au preluat-o întocmai. Un astfel de exemplu
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
pe portale sau în imediata lor vecinătate. Câteva itinerarii de meșteri de biserici se pot urmări astfel în Transilvania de nord și în Maramureș. Uneori, însă, compoziția unui portal a devenit atât de emblematică, dacă nu chiar iconografică, încât alți meșteri de biserici au preluat-o întocmai. Un astfel de exemplu se află la Brădet, unde portalul "„cu suliți”" creat de meșterul Mândruțu din Țara Abrudului a stat model meșterilor ce s-au semnat pe bisericile din Valea de Jos, Rieni
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
și în Maramureș. Uneori, însă, compoziția unui portal a devenit atât de emblematică, dacă nu chiar iconografică, încât alți meșteri de biserici au preluat-o întocmai. Un astfel de exemplu se află la Brădet, unde portalul "„cu suliți”" creat de meșterul Mândruțu din Țara Abrudului a stat model meșterilor ce s-au semnat pe bisericile din Valea de Jos, Rieni și Ghighișeni. Documentarea și studierea portalelor în ansamblul lor, precum și salvarea lor acolo unde ele s-au păstrat refolosite în construcții
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
a devenit atât de emblematică, dacă nu chiar iconografică, încât alți meșteri de biserici au preluat-o întocmai. Un astfel de exemplu se află la Brădet, unde portalul "„cu suliți”" creat de meșterul Mândruțu din Țara Abrudului a stat model meșterilor ce s-au semnat pe bisericile din Valea de Jos, Rieni și Ghighișeni. Documentarea și studierea portalelor în ansamblul lor, precum și salvarea lor acolo unde ele s-au păstrat refolosite în construcții secundare, care riscă să dispară, trebuie să fie
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
, greco-catolică, dedicată Sfinților Arhangheli, a fost construită în 1721 de meșterul țățărman Ion Macarie. Biserica se distinge prin dimensiunile impresionante ale turnului ridicat peste intrare. Înălțimea turnului fiind de 54 m , iar inaltimea totală este aproximată la 72 m, ceea ce o așează printre cele mai înalte construcții sacrale de lemn din
Biserica de lemn din Șurdești () [Corola-website/Science/308020_a_309349]