6,060 matches
-
la baza efortului lor reflexiv stă atenția particulară acordată problemelor limbii în societățile naționale emergente. Ceea ce trebuie adăugat e faptul că în toate aceste culturi ideologia chemată să gestioneze disponibilitățile creatoare ale limbajului și să circumscrie strategiile spontaneității era tocmai mitologia genialității. În figura fondatoare a geniului național apărea mai întâi acel raport singular cu limbajul care avea să constituie în secolul al XX-lea unul dintre pilonii teoretizării literaturii. Poate că "demonul teoriei" despre care vorbea Antoine Compagnon era de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
separe tehnicile limbii și ale literaturii de instituțiile sociale. Cumva, teoria se bazează pe posibilitatea de a izola paralelismul de contextele lui, de a-l proiecta ca o figură pură a productivității limbii. Paradoxal, tocmai minusul "geniului național", absența unei mitologii care să stabilească raportul dintre practicile cotidiene și formele literare, îl face atât de adecvat pentru teorie. Această observație mă face să mă întreb dacă nu cumva cele două modele ale genialității, "geniul limbilor naționale" și "geniul limbii franceze", întrețin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în opoziție cu o știință a literaturii care miza pe resursele figuralului, ale vocabularului sau ale prozodiei, s-a constituit o critică care se baza în evaluarea textelor poetice pe modalitățile de dispunere a pozițiilor în frază și pentru care mitologia franceză a ordinii sintactice "firești" subiect/ verb/ complement a devenit parte a unui dispozitiv descriptiv. Or, ceea ce constată Gilles Philippe e că acest "moment gramatical" al practicilor de lectură se încheie la începutul anilor '50, odată cu emergența primelor manifestări ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideilor legate de "chemarea națională" care străbate existențele individuale și le dă sens. Analiza geniului și a productivității literare se referă în fond la relația unui popor cu lumea lui, în sensul foarte larg pe care îl putem da acesteia. Mitologia geniului a fost în acel moment un mod de a angaja realitatea - lingvistică, demografică, spațială, temporală - în creația de literatură. Dacă "geniul poeziilor populare" trimite la cultura vestigiilor și prin ele la realitatea teritoriului, "geniul lui Bolintineanu" are ca suport
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
profund "realistă": a înțelege despre ce vrea să vorbească în mod concret noțiunea de geniu; altfel spus, a ancora un proiect ideologic și o unitate de discurs într-o realitate locală. Însă un asemenea obiect de cercetare, care să coreleze mitologia unui loc comun, realitatea unei societăți și agenda unei literaturi emergente e complex și dificil de abordat. El cere o reflecție asupra cadrului de observare a materiei și câteva precizări de "metodă", referitoare la alegerea figurilor relevante ale genialității. 1
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a unor "influențe" sau vulgarizări: ele fac parte dintr-o arhivă a reprezentărilor despre geniu care circulă în întreaga Europă, sub forma unor clișee ale culturii savante. Abordarea discursivă a lui Ann Jefferson ne dă astfel posibilitatea să urmărim aceste mitologii în spațiul nostru. De altfel, plecând de la analiza pe care o face pe cultura franceză, putem să proiectăm aplicații asupra "genurilor" caracteristice ale genialității care au fost receptate la noi. Într-o asemenea cercetare ar putea să intre, de pildă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu un public neformat e necesară desfășurarea unor ample ritualuri de consacrare. În Iluziile literaturii române 89, Eugen Negrici observa rolul disproporționat pe care "fabrica de sfinți" l-a jucat în perioada de formare a culturii literare române: existența unei mitologii a capodoperei, numeroasele forme de adulare a protagoniștilor literari, abundența de clișee elogiative (poetul ca preot, apostol, rege, luceafăr etc.). Toate sunt moduri prin care doxa unei culturi mici tematizează desfășurarea exorbitantă de forțe din jurul obiectului literar, atât pentru producerea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
om în locul operei) într-un fel specific. Cea mai proastă poezie tot nu se citește ca un anunț de mica publicitate. Admirația desemnează, prin intermediul unor idei și practici istorice, situația de concentrare în jurul obiectelor frumoase. * * * Ca să redau semnificația socială a mitologiei genialității și în același timp funcționarea ei în cadrul unei "fabrici de literatură", am citit discursurile despre geniu în corelație cu ideile care susțin și justifică admirația. Geniul nu e un discurs care funcționează în gol: el e legat de supraevaluare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vremuri de descoperire bruscă a democrației, cu abundența de scriitori și critici din economia contemporană a rețelelor sociale. * * * Sarsailismul presupune aceleași forțe și energii care participă și la întemeierea literaturii într-o cultură emergentă. E o transcriere în oglindă a mitologiei geniale, ca negativul unei fotografii în care s-a schimbat polaritatea imaginii. În Echilibrul între antiteze Heliade Rădulescu formulează echivoc: "[...] aceștia sunt Sarsailii literaturii și științelor. Nimic nu știu, nimic n-au învățat și de toate zic că știu"32
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
calificare a excelenței prin transferul de valori religioase. Saint-simonismul a inspirat o imagine a geniului neînțeles de mase, dar funcționând ca ghid moral și social. Însă nu structura mitului mă interesează, ci utilizarea lui în cadrul unei politici a genialității. Această mitologie extrem de răspândită în cursul secolului a XIX-lea a putut deveni un instrument în slujba unei culturi emergente care își căuta resursele pentru că saint-simonismul a oferit o perspectivă aproape economică asupra genialității. Nu numai că permitea, ci chiar încuraja o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de fapt un procedeu folosit frecvent, chiar și în epoca lui Heliade Rădulescu. Reminiscență a unei culturi clasice care instrumentaliza ușor biografiile marilor oameni, transformându-le în modele educative, antonomaza opera ca un vast nomenclator de exemplarități: reunind figuri din mitologie, arte, politică, istorie, ea proiecta un tablou infinit ramificat de conduite disponibile. Astăzi utilizarea procedeului nu mai are aceeași răspândire, dar acolo unde societatea acceptă să recunoască valoarea exemplarității vom găsi și antonomaze. De aceea ne vine în continuare foarte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în schimbul mărfurilor, ci ca un univers al căutării febrile, asociat călătoriei prin locuri îndepărtate, răscolirii anticariatelor obscure, răsturnării lăzilor cu cărți de-a valma. Benjamin se gândește la marile orașe pe care le-a străbătut și care au intrat în mitologia scrierilor lui conturând o geografie simbolică: Moscova, Munchen, Paris, Riga... Pentru că achiziția unei piese de colecție înseamnă mai mult decât o operațiune de cumpărare, e parcurgere, explorare și cucerire a unor teritorii: Colecționarii sunt indivizi cu instinct tactic; atunci când cuceresc
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Productivitatea prodigioasă e determinată de ceea ce se descoperă ca un eveniment al materiei, în obscuritatea unei lăzi, în pământ sau în disponibilitatea unei limbi ori a unei spiritualități colective. Între figura colecționarului și aspirația la "bogăție" pe care o implică mitologia genialității există astfel o relație strânsă. Și nu e întâmplător faptul că în universul de reprezentări al epocii "comoara", "tezaurul", colectabilele în general se asociază automat geniului 14. * * * Nu pot să închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pre a țărânei fărmată în cuburi mice și poligoni în cele două sarcofage pe cari le-am deschis acum un an, unul la Celei și altul la Rașca"86. Dincolo de rapoartele arheologice, în cazul Bolliac se poate reface și o mitologie personală, care îl însoțește de-a lungul întregii sale cariere. Figurile și temele ilustrate în descoperirile mormintelor antice au fost "exersate" de scriitor cu mult înainte ca însărcinările sale pe lângă Comisia arheologică să îi fi oferit ocazia. O poezie precum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
etc. Expresia presupune ideea de continuitate în efortul depus, neodihna, acțiunea fără întreruperi în domeniul spiritual. Nu trebuie însă confundată cu fenomenul profesionalizării literaturii care avea să se contureze în spațiul românesc câțiva ani mai târziu, tot pe baza unei mitologii a muncii. Prin "lucrativitate" nu se definește o meserie de scriitor, cu propriile exigențe, practici și instituții așa cum avea să o facă mai târziu Dobrogeanu-Gherea prin figura "proletariatul intelectual". În schimb, prin continuitatea pe care o presupune, această interpretare a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
toleranță față de seria autorilor "geniali", societatea a decis brusc să restricționeze utilizarea cuvântului, retrăgând acest privilegiu nu numai vechilor scriitori ci, mai mult încă, refuzând să îl acorde oricărui alt scriitor din prezent sau din viitor? În aproape toate abordările mitologiei eminesciene răspunsurile la această întrebare sunt nesatisfăcătoare. Mihai Zamfir, cel căruia îi datorăm un studiu important despre morfologia toposului "tânărului geniu" în literatura română, își explica singularitatea cazului eminescian prin caracterul excepțional al creației poetului: "Prin urmare, varianta byroniană, prezentă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
răspunde fie printr-un argument al valorii (e excepțional în raport cu o literatură de poeți mediocri), fie printr-unul al audienței internaționale (e universal în raport cu o pleiadă de poeți naționali). Nici nu știu dacă asemenea argumente sunt date dinăuntrul sau dinafara mitologiei eminesciene... Un lucru se reține totuși de aici: faptul că singularitatea nu se poate explica prin simpla analiză a mitului genialității și a componentelor sale. Portretul geniului care i s-a aplicat lui Eminescu a fost încercat înainte, asupra altor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
putere primitivă pentru a ridica și a purta sarcina culturii? Căci cultura e o sarcină care cere și consumă neîntrerupt puterile vitale ale unei națiuni"2. Textul lui Maiorescu ne confruntă, în proporție egală cu notorietatea lui, cu ilizibilitatea acestei mitologii. Undeva pe drum am uitat valoarea acestei priviri întoarse spre puteri, resurse și spre ceea ce societatea are încontinuu de oferit. De ce această "orbire"? De ce, chiar și atunci când ni s-a livrat prin texte de mare circulație, am putut vreme de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
puteri, resurse și spre ceea ce societatea are încontinuu de oferit. De ce această "orbire"? De ce, chiar și atunci când ni s-a livrat prin texte de mare circulație, am putut vreme de un secol și jumătate să o ignorăm? Când reflectăm asupra mitologiei productivității literare în secolul al XIX-lea, trebuie să înțelegem și multiplele forțe istorice care au condus - uneori în moduri subtile - la perimarea și la obscurizarea proiectului său. Niște procese istorice care au început să afecteze domeniul literar de la sfârșitul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
domeniul literar de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de-a lungul primei jumătăți a secolului al XX-lea au contribuit în mod decisiv la devalorizarea acestui mit. A fost mai întâi vorba de contestarea modului de evaluare specific acestei mitologii. Atât calificarea superlativă a unor autori mediocri și a unor realizări modeste, precum și logica sa democratică au devenit problematice din perspectiva instituționalizării canonului și a profesionalizării practicilor literare. Intrarea literaturii române în școală, cristalizarea listei de autori clasici la începutul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Călinescu au făcut mitul unei productivități difuze, dacă nu inoperant, cel puțin inutil. Cu cât literatura română își definea conținutul, cu cât se stabiliza lista de texte reprezentative, cu atât investiția în practicile spontaneității colective părea mai puțin folositoare. Obscurizarea mitologiei productivității a fost direct proporțională cu creșterea aroganței și a mândriei naționale în fața patrimoniului de opere și de autori. În același sens a acționat și procesul de profesionalizare a literaturii, realizat prin precizarea progresivă a pozițiilor legitime din câmpul literar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unor formule de democratizare a publicului și a rețetelor de creație literară), această tendință spre profesionalizare a dictat sensul de evoluție al culturii literare în România și a avut ca rezultat restrângerea participării la literatură, contrazicând direct logica universalizantă a mitologiilor genialității. În al doilea rând, a fost vorba de raportul cu perspectiva autonomistă asupra operelor literare. După cum se știe, imediat după 1870, cultura română a fost puternic marcată de delimitarea filosofică a unui câmp al literaturii, prin disocierea componentei estetice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
excludea, prin chiar premisele ei, o reflecție despre "puteri". Convingerea că literatura nu trebuie să se ocupe decât de lucrurile "literare" era incompatibilă cu sfera atât de eterogenă a căutărilor de la începutul literaturii române. În perspectivă autonomistă erau propriu-zis ilizibile mitologiile productivității și nevoia lor de cuprindere nediscriminatorie a tuturor realităților societății românești, interesul lor pentru datele "fizice" ale teritoriului național ori pentru diversele forme ale capacităților ascunse în populație. La toate acestea, trebuie să adăugăm și continuitățile "perverse" prin care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
invocat ca filiație legitimă. Recunoașterea în miezul vocației pur literare a lui Eminescu a definițiilor naționaliste ale vocației cere un efort hermeneutic considerabil - și, nu neg asta, contestabil. În fond, avem aici de-a face cu o prezență clandestină a mitologiilor productivității, pe care nu le "vedem", chiar și atunci când fac parte din corpul unei idei istorice - ca și în textele lui Maiorescu... Ajung din nou în punctul din care am plecat. Poate că, de fapt, întrebarea relevantă nu e de ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideilor, când într-o anume conjunctură istorică, pentru scurtă vreme, aproape ca într-o fereastră, acestea pot fi în sfârșit înțelese. O numea "actualitatea cognoscibilității"3. Dincolo de golul istoric, dincolo de episodul lung al obscurizării, simplul fapt că astăzi putem percepe mitologia productivității arată că s-a creat un canal de comunicare între noi și preocupările întemeietorilor culturii literare românești. Ceva din prezentul nostru a făcut brusc posibilă înțelegerea acestor neliniști uitate sau bagatelizate vreme de un secol și jumătate. Dacă azi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]