4,922 matches
-
polonilor, este nevoit să se retragă și el odată cu oștile regelui, ce părăsesc la 15 septembrie capitala Moldovei, incendiată. La plecare, lua cu sine, poate din ordinul regelui polon, moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, precum și tezaurul și arhiva Mitropoliei. Deși în Polonia D. le asigura, precaut, printr-un act de inventariere legiferat cu martori în octombrie 1686, ele se vor rătăci definitiv în afara țării, în Moldova revenind, după demersuri repetate ale oficialităților, doar moaștele Sf. Ioan, un secol mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
privitor la întemeierea Romanului, împrumuta pentru a studia, de la mănăstirea Krilos de lângă Halici, un tetraevanghel scris la 1144 și alcătuia, în temeiul consultării riguroase a izvoarelor, un informat istoric al Probotei, cu prilejul închinării mănăstirii, în 1677, patriarhiei Ierusalimului. Pentru Mitropolie D. cumpără istorii universale, ca de pildă tratatul în limba latină al lui Johannes Nauclerus și Nicolae Baselius. Exemplarul, intrat, mai târziu, în posesia stolnicului Constantin Cantacuzino, cuprinde observațiile de lectură ale lui D. - atente, uneori ușor amuzate, ironice, naive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
nr. 6 Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) 1 exemplar de 380 ani, șoseaua IașiBucium nr. 82 (vis-a-vis „Plopii fără soț”) 1 exemplar de 275 ani, strada Stejar nr. 10, la 40 m de Piața Chirilă 1 exemplar de 180 ani, strada Mitropoliei nr. 9, în curtea Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloaie” 1 exemplar de 150 ani, strada Kogălniceanu nr. 10, în curtea liceului „Mihai Eminescu”, intrarea prin strada Nicolae Bălcescu nr. 10 2 exemplare de 90 ani, strada Toma Cozma nr.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în curtea Casei Memoriale „Victor Palade” B. Arbori exotici Castan porcesc (Aesculus hippocastanum) 1 exemplar de 150 ani, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) 1 exemplar de 150 ani, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 16, în curtea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei 8 exemplare de 100 ani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 10, în curtea liceului „Mihai Eminescu” 1 exemplar de 100 ani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 32 (Castanul Teodorenilor) 1 exemplar de 85 ani, strada Ralet nr. 4, Spitalul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
exemplare de 80 ani, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Castan comestibil (Castanea sativa) 1 exemplar de 25 ani, strada Nicolae Bălcescu nr. 22, mai sus de ISJ Platan (Platanus acerifolia) 1 exemplar de 442 ani, Mănăstirea Bucium, Domeniul Mitropoliei, str. Păun nr. 14 15 exemplare de 45 ani, Parcul Teatrului Național 3 exemplare de 45 ani, strada Anastasie Panu nr. 80, în fața Prefecturii Municipiului Iași Nuc (Juglans regia var. macrosperma) 1 exemplar de 90 ani, strada Ralet nr. 2
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
negativ produs de un număr excesiv de vizitatori prin identificarea zonării actuale și desemnarea categoriilor de folosință, prezentarea de informații clare asupra activităților permise, supravegherea și controlul activităților din rezervație, identificarea de noi colaboratori. PĂDUREA CĂTĂLINA-COTNARI Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Cotnari; proprietatea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în administrarea Ocolului Mănăstirea Târgu Neamț. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a (rezervații naturale dirijate). Suprafața: 7,6 ha Altitudinea: 406,06 m (maximă), 310,88
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
secolului al XIX-lea și primii ani ai secolului al XX-lea. Pentru edificarea cititorilor vom enumeră și parțial vom ilustra realizările medalistice apărute prin grijă familiei Saraga și, după 1905, familiilor Elias (Fany) Saraga și Samoil (Regina) Saraga : sfințirea Mitropoliei din Iași,1887, un sfert de veac de domnie a regelui Carol I, 1891, în memoria lui Theodor Codrescu, 1894 pentru sprijinitorii tipăririi, sub îngrijirea profesorului Gheorghe Ghibănescu, a ultimelor trei volume din Uricarul), patru sute de ani de la moartea lui
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
realizările notabile ale domeniului, care au ca obiect de reflectare realități sau personalități ale Iașului apărute din inițiativa unor prestigioase instituții ieșene sau cu implicarea Secțiunii SNR de aici, următoarele: medalia jubiliara a Studioului de Radio Iași, medalia aniversativa a Mitropoliei, realizată în anul 2001; medalia aniversării Sinodului de la Iași, realizată în anul 2002; medalia jubileului de 120 de ani ai Episcopiei Romano-Catolice de Iași, din 2004; medalia sfințirii noii Catedrale Romano-Catolice din Iași, din 2005; medalia profesorului Dumitru Martinaș, din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la Iași, în anul 1641. Cu ocazia aniversarilor respective s-a realizat o medalie (bronz aurit, 75 mm) care prezintă pe avers (fig. 24av) imaginea reliefata a Catedralei Mitropolitane văzută din sud, din partea de jos a scărilor, având deasupra legendă MITROPOLIA / MOLDOVEI, divizată de emblemă Sfanțului Gheorghe. De o parte și de alta a imaginii, legenda continua cu anii 1401 și 2001, iar în exerga, cu SUCEAVA-IASI. Reprezentarea aversului este cuprinsă de bandă circulară marginala. În centrul reversului (fig. 24rv) este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în contact vizual cu sacralitatea). Reflectarea medalistica actuala a Bisericii „Trei Ierarhi”, o ilustram cu o realizare din anul 2002 (bronz aurit, 75mm). Aceasta marchează împlinirea a 360 de ani de la Sinodul ținut la Iași, în 1642, este inițiată de Mitropolia Moldovei și Bucovinei și are pe avers (fig. 25av) imaginea în relief înalt din perspectiva nordvestică a edificiului, flancat de anii 1642-2002 și timbrat de legendă SINODUL DE LA IAȘI. Pe revers (fig. 25rv) o bandă reliefata, mărginita de cercuri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cultură, plămădit din neamul românesc al Movilestilor. Medalia etalează aceeași predilecție pentru relieful înalt, cât și pentru inedit în realizarea efigiilor; Petru Movila apare în premieră pe o medalie românească iar reliefarea edificiului este și mai pronunțată decât la medalia Mitropoliei, din 2001. Medalia jubileului de 120 de ani ai Episcopiei Româno Catolice de Iași impresionează prin linia zvelta a edificiului de pe avers (fig.26av), redat din perspectiva sud-estică și într-o spațialitate care sugerează unicitatea și existența în timp. Că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nu sunt reprezentate medalistic. Au rămas, cu modificările făcute în timp, să ilustreze zestrea edilitara a secolului al XVIII-lea ieșean casă spătarului Dimitrie Beldiman, din strada Săulescu, palatul Sturdza, înglobat că aripa a clădirii Seminarului „Veniamin Costachi”, din vecinătatea Mitropoliei, Egumenia de la Golia, în care au funcționat Arhivele Statului, palatul „Cuza”, actualul Muzeu al Unirii, casa Catargi de la poalele Copoului, în care a funcționat Trustul de construcții, casa logofătului Nicolae Cântă, care găzduiește Casă Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
19 și 49);} {\footnote 22. Ibidem, filele 54, 55;} {\footnote 23. Idem, dosar 389A, pag. 101-102);} {\footnote 24. Personalități ale Iașului în imagini medalistice”, Editura Junimea, 2002, pag 22 și pag. 101-106;} {\footnote 25. Ortodoxul, revista Societății „Ocrotirea” a clerului Mitropoliei Moldovei, anul ÎI, nr. 7, octombrie 1911, pag 193;} {\footnote 26. Arhivele Statului Iași, Fond Primăria Comunei, dosar 289/1914, filele 1-7. Pentru evitarea impresiei că desenele (proiectele de medalii) ar fi putut fi concepute de unul dintre frații Saraga
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din inițiativa SNR;} {\footnote 33. N.A.Bogdan, Orașul Iași, monografie istorică și socială ilustrata, reeditata la Tehnopres în 1999, pag. 3;} {\footnote 34. Istoria orașului Iași, pag. 47-48;} {\footnote 35 Idem, pag. 46;} {\footnote 36. Idem, pag. 84-86;} {\footnote 37. Mitropolia Basarabiei, Magazin Istoric, nr.2(419), februarie 2002, pag. 6:} {\footnote 38. Mulțumim călduros și pe această cale preotului Alois Moraru care a răspuns cu promptitudine rugăminții noastre de a ne semnala eventuale medalii în temă din zona Roman-Bacău;} {\footnote
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Vasile Cristian, op. cît., pag. 52-53;} {\footnote 52. N.A.Bogdan, Regele Carol I și a doua să capitala, Institutul de arte grafice C. Sfetea, 1916, pag 430 și următoarele, 461 și următoarele;} {\footnote 53. Ortodoxul, revista Societății „Ocrotirea” a clerului Mitropoliei Moldovei, anul ÎI, nr.7, Iași, 1911, octombrie;} {\footnote 54. Arhivele Statului Iași, Fond Primăria Comunei, dosar 128, filele 1-15, 1911; dosar 229, 1911, vol. 1, filele 22-23, 135, 139, 201, 203;} PARTEA a II-a - B {\footnote 55. Andone
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
parlament prin prisma unor acte dramatice performate în fața unor spectatori. Intervențiile regizorale presară ritmic textele, orientând atenția cititorului-spectator în direcția dorită. Resursă a efectelor ironice și comice, montajul regizoral amintește de reprezentațiile caragialești: "Locul prestidigitațiunii e, ca și azi, dealul Mitropoliei. Personajele d. C.A. Rosetti, de profesie prezident de Cameră, actualmente reversibil; I.C. Brătianu, ministru mai cu seamă special în Finanțe și Lucrări Publice, dar nu mai puțin apt la Război, Instrucțiune, Interne și Esterne; Vinterhalder, al doilea redactor la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
datorit presiunii Austriei"467. f) Dramatizarea. De multe ori, articolele eminesciene constituie adevărate puneri în scenă, amplu regizate de jurnalist. Ședințele Camerei sunt prezentate ca niște spectacole de teatru, care suscită ironia fină a gazetarului. "Fabrica de palavre" din Dealul Mitropoliei oferă jurnalistului prilejul dezvoltării unor adevărate comedii caragialești, iar personajele politice au toate datele eroilor dramatici: Cine a fost de față la ședința de sâmbăta trecută, 1 aprilie, a Camerei, a avut fericirea de a vedea o a doua edițiune
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Cine a fost de față la ședința de sâmbăta trecută, 1 aprilie, a Camerei, a avut fericirea de a vedea o a doua edițiune, revăzută, însă nu îndreptată, a adunărei din balamucul vienez. Când am aflat cele petrecute în Dealul Mitropoliei am gândit deocamdată că, fiind 1 aprilie, este vorba numai de o glumă, cum se obicinuiește după o deprindere universală"468. Într-un alt text, regizând o convorbire cu un învățat din Moldova, jurnalistul ironizează sistemul de învățământ românesc care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Gazeta Transilvaniei”, „Amicul poporului”, „Telegraful român”, „Luminătoriul”. Numărându-se printre fondatorii Partidului Național al Românilor, B., om politic, deputat în Dietă, a militat pentru autonomia Transilvaniei, a participat decisiv la realizarea separării bisericii românești de cea sârbească și la înființarea Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu (1864). În ziarul „Albina” (1866-1876), pe care l-a condus de la apariție (figurează însă ca editor și redactor doar din 1869, iar ca redactor responsabil, din 1870), a scris numeroase articole politice. Membru în Dietă din 1860
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
crezare uncia dintre adiatele sale (cea din 1849), poetul a cunoscut direct, În viața lui casnică, tipul femeii diabolice. Prima nevastă i-a fugit În chiar ziua cununiei și, ca să-și recapete drepturile, Pann urcă de mai multe ori Dealul Mitropoliei: „Arătînd la judecată Că ea pe alt a voit Și cu mine cununată Cu minciuni s-a pomenit. Judecata porni silă Cu bici a o-nfricoșa, GÎndind că va prinde milă Asupra mea ea așa. Dar geaba, mijloc nu fuse
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
filologie, cu Proza lui Nichita Stănescu, în 1986, la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale, teza fiind tradusă în românește sub titlul Prin ochiul lui Nichita (1996). Debutează în 1959, când semnează recenzii (despre Ducas și Xenofon) în revista „Mitropolia Ardealului”. Publică apoi versuri în presa literară, în 1967 revista „Luceafărul” acordându-i un premiu. Prima carte, Trenos, îi apare în 1968. Până la plecarea din țară îi mai sunt publicate volumele de versuri Legile pământului (1973) și Roata timpului (1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă Barnovschi pe la 1630 vinde hatmanului D. Buhuș o bucată din hotarul localității Târgu Frumos pe patru cai, (...) iar Constantin Racoviță dăruiește vatra târgului Roman Episcopiei de acolo; Suceava a fost dăruită Mitropoliei; în anul 1795, domnul Mihai Șuțu dăruiește Vasluiul lui Costache Ghica hatmanul”ș.a. Efectele negative ale acestor practici vor fi resimțite pe parcursul întregii perioade moderne. Astfel, locuitorii orașului Roman au reușit, după numeroase procese, să răscumpere vatra orașului de la Episcopie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
30 km, la est de orașul Naissus (Niș), lângă râul Nișava. Din punct de vedere administrativ, Remesiana făcea parte din Dacia Mediterranea, așezată între Dacia Ripensis și Dardania, iar din punct de vedere bisericesc, în vremea Sfântului Niceta, apartinea de Mitropolia de Tesalonic. Sursa externă principală, cu privire la viața Sfântului Niceta, o constituie Poemele XVII și XXVII ale Sfântului Paulin de Nola. Stilul poetic folosit de Paulin, spre a-și exprima dragostea față de un prieten drag, îngreuiază descifrarea faptelor istorice, dar nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
legând Europa apuseană cu Constantinopolul. Astăzi pe vatra vechii cetăți romane se află satul sârbesc Bela Pelanka. Din punct de vedere administrativ, Remesiana făcea parte din Dacia Mediteranea, iar din punct de vedere bisericesc, în vremea Sfântului Niceta, ținea de Mitropolia din Tesalonic. Majoritatea istoricilor români afirmă că Niceta era, prin naștere, dacoroman. Nu se cunosc împrejurările morții Sfântului Niceta. Din întreaga operă teologică a Sfântului Niceta de Remesiana emană duhul ecumenicității. Dacă evlavia sa introducea pe Niceta în cercul prietenilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
secolele anterioare la opera de culturalizare a poporului nostru, la educarea conștiinței și demnității sale. Însecolul al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea, în special pentru oamenii adulți de la orașe, bibliotecile ce funcționau pe lângă episcopii, mitropolii și în case parohiale au constituit un alt mijloc important de educație și instrucție. Ideile iluministe ale Școlii Ardelene, împreună cu străduințele lui Gh. Lazăr sau ale lui Gh. Asachi s-au manifestat puternic în ampla mișcare culturală a generației de la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]