6,081 matches
-
prezenta fizic imaginea, de a denunța neajunsurile administrației care tocmai se încheie și de a cere schimbarea. Cîtă vreme candidații care își termină mandatul insistă mai ales pe calitățile lor personale, ceilalți candidați la funcția supremă avansează un discurs asupra mizelor. Mai recent, A. Johnston (in Kaid et al., 1991) a remarcat că, în Franța și în Statele Unite, candidații la președinție adoptă strategii convergente, în funcție de faptul dacă își încheie mandatul sau sînt pretendenți. Orice comunicare trebuie, așadar, să satisfacă condiții de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
plăcerii ar submina principiul realității. Aceasta este o eliminare fantasmagorică a constrîngerilor reale printr-o plăsmuire a dezbaterii politice. Nu se vorbește despre deficitul bugetar sau comercial, ci despre problemele în privința cărora președintele nu și-a exercitat competența, fiindcă aceste mize sînt mai "rentabile" pentru poziționarea acestuia. Dacă oferta electorală se reduce la o opțiune între mize simbolice sau "imagini" în dublul sens de icoană și de reprezentare, atunci ce devin teoriile democrației și pre-necesitățile lor care vizează informarea alegătorului rațional
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a dezbaterii politice. Nu se vorbește despre deficitul bugetar sau comercial, ci despre problemele în privința cărora președintele nu și-a exercitat competența, fiindcă aceste mize sînt mai "rentabile" pentru poziționarea acestuia. Dacă oferta electorală se reduce la o opțiune între mize simbolice sau "imagini" în dublul sens de icoană și de reprezentare, atunci ce devin teoriile democrației și pre-necesitățile lor care vizează informarea alegătorului rațional și cercetarea cooperantă printr-o deliberare politică a problemelor colective? Remarcăm aici modul în care comunicarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
înțeleg că aspectele esențiale ale guvernării au devenit obiectul unei regizări, ale unei regizări prin intermediul televiziunii, iar adevărata problemă este de a ști cine va controla scena. Canalele de televiziune ori colaboratorii candidatului sau ai președintelui?" (H. Smith). Care este miza acestui control sau a acestei competiții pentru control? În general, comunicarea este inspirată de administrarea popularității președintelui și a deciziilor acestuia, precum și de menținerea legitimității. Președintele poate folosi accesul direct, accesul indirect și interacțiunea dintre acestea două, în funcție de circumstanțe și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
se poate stabili între cele două aspecte. În concluzie, președintele fie poate îndemna în mod justificat la dezbaterea mediatică a unor probleme particulare, pentru a-și orienta agenda în această direcție, fie poate lua personal inițiativa de a promova anumite mize. În ambele cazuri, el poate conta pe o asociere între mize și rezolvarea acestora cu ajutorul funcției prezidențiale. În administrarea crizei din Golf, de exemplu, președintele și-a sporit aparițiile în presă și intervențiile televizate, unsprezece în total, plasîndu-se, astfel, în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
poate îndemna în mod justificat la dezbaterea mediatică a unor probleme particulare, pentru a-și orienta agenda în această direcție, fie poate lua personal inițiativa de a promova anumite mize. În ambele cazuri, el poate conta pe o asociere între mize și rezolvarea acestora cu ajutorul funcției prezidențiale. În administrarea crizei din Golf, de exemplu, președintele și-a sporit aparițiile în presă și intervențiile televizate, unsprezece în total, plasîndu-se, astfel, în centrul informării naționale. Dacă însă toate informațiile despre criză contribuie la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mai bune condiții. Situația ar putea fi conceptualizată din perspectiva rolurilor: cum pot fi interpretate fără disonanță roluri diferite? și din perspectiva jocurilor: cum să cooperăm, cu alte cuvinte, cum să ne comportăm pe plan instituțional într-un joc cu miză, luptînd în același timp pentru a ne întări șansele de succes în calitate de candidat, într-o confruntare. Complexitatea acestei situații atestă că strategiile de comunicare nu se rezumă la alegerea tehnicilor de comunicare. Studierea aprofundată a campaniei prezidențiale din 1988 arată
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
slăbiri a concurenței dintre mijloacele mediatice locale, pe de o parte, și a celei mai accentuate fragilități de la nivelul structurilor politice, pe de altă parte. La nivel local, ca și la nivel național, informația îmbracă o importanță capitală în formarea mizelor, imaginilor și identităților politice. Conform unui sondaj CSA, realizat în noiembrie 1989, 55% dintre francezi apreciau că mijloacele mediatice locale sînt considerate la fel de importante ca și cele naționale, iar presa cotidiană regională este prima sursă de informare locală pentru 53
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
exclus ca aceste mutații să servească la o mai puternică animare a păturii sociale, la îmbogățirea vieții locale, la facilitarea exercițiului unei cetățenii mult mai active. Însă nu este vorba despre un efect mecanic: va fi necesară voința politică, conștiința mizelor, aplicarea programelor, structurilor și cadrelor specifice pentru ca societatea mediatică să își evite propriile derive posibile și pentru ca cetățenii să își însușească instrumentele moderne ale comunicării locale." CAPITOLUL III COMUNICAREA ȘI PARTICIPAREA POLITICĂ Diversele teorii asupra democrației au în comun faptul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
termen îndelungat a unor variabile precum tradițiile istorice, caracteristicile sociale, economice și culturale ale indivizilor. Însă declinul relativ al identificării partizane și sporirea instabilității electorale au avut drept consecință reconsiderarea rolului factorilor de scurtă durată în determinarea opțiunii electorale. Structurarea mizelor politice, configurarea candidaturilor, perceperea conjuncturii economice, evaluarea performanțelor guvernamentale au subliniat importanța agenților de definire a situației politice imediate și deci a variabilelor comunicării. Astfel, definiția votului a fost redusă, în esență, la opoziția dintre un model determinist și unul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
public interesat, însă puțin predispus la acțiune și, în sfîrșit, marele public care este cel mai greu de implicat. Pentru a lărgi această audiență, comunicarea este o variabilă decisivă a agendei publice. Ea este tot atît de importantă pentru înscrierea mizelor în agenda formală, adică în ordinea de zi recunoscută de autoritățile publice înainte de luarea unei decizii. Logica numărului care contribuie la creșterea numerică a indivizilor atașați unei cauze trebuie să fie prezentată în mod spectacular, pentru a exercita presiune asupra
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
contribuie la creșterea numerică a indivizilor atașați unei cauze trebuie să fie prezentată în mod spectacular, pentru a exercita presiune asupra factorilor de decizie. Mass media joacă aici, în mod incontestabil, un rol de legitimare și de facilitare a carierei mizei controversate. Procesul descris mai sus corespunde unui model teoretic ascendent, dinspre societate înspre factorii de decizie, și pe care îl numim "model de inițiativă exterioară", în funcție de poziția antreprenorilor față de putere 99. În "modelul de mobilizare", factorii de decizie trebuie să
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
limba engleză datează din 1972.) 31 C.Mueller, The Politics of Communication, New York, Oxford Un. Press, 1973. 32 L. Quéré, "D'un modèle épistémologique de la communication à un modèle praxéologique", in Réseaux, 46 47, 1991. 33 Cunoașterea acestui aspect constituie miza luptelor dintre experții care încearcă, prin texte concurente, să își legitimeze competența și să își consolideze stăpînirea. Cf. lucrările lui Jean-Baptiste Legavre asupra profesioniștilor din sfera comunicării politice. 34 Despre analiza discursului societății informaționale, a se vedea J. Gerstlé, "La
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cea tibetana aproximativ 8 milioane. Au oclusive aspirate, sînt limbi aglutinante cu topica SOV. Există mai multe grupuri de limbi: bodic (bumthang, tibetana, tsanglo), kiranti (hayu și limbu), lolo-birman (birmana, nosu, hani, lipo), meitei, naxi, neware, bodo, trong, băi, mizo-kuki-chin (mizo, hmar, lotha, angami, naga, tarao). Limbile cele mai vorbite sînt birmana, tibetana, băi, lolo (yi), meithei, tujia, hani, jingpho. 6.6.3. Familia karenă (3,5 mîl. de vorbitori în sudul Birmaniei - denumirea actuala: Myanmar - și nordul Thailandei. Este considerată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
act comunicativ, deschizându-se astfel către relaționarea cu interlocutorul, către ceea ce presupune intersubiectivitatea (nu există împărtășire fără relație, fără coroborare de subiectivități: subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului). Locutorul împărtășește gânduri, sentimente, opinii, experiențe, interlocutorul împărtășește reacții, stări etc., și invers. Miza este "înțelegerea", comunicarea ca formă de comuniune (vezi etimologia termenului), în contextul în care "a dialoga înseamnă a împărtăși ceea ce se află ascuns în inima fiecăruia, înseamnă a pătrunde dincolo de cortina comportamentelor, înseamnă a dezvolta înțelegerea interpersonală" (Cury, 2005, p.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
afecțiunea din nevoia de a dezvolta relații cu semenii" Schutz, apud Durac, 2009, p. 17), lucrările de specialitate reflectă, într-o manieră mai mult sau mai puțin sintetică, finalitățile vizate într-o situație de comunicare interpersonală, finalități formulate ca "scopuri", "mize", "obiective" sau reflectate în "rezultate", toate plasate în planuri precum: cunoaștere și autocunoaștere, informare, persuasiune, relaționare (construire, menținere de relații, poziționare în cadrul acestora; socializare), divertisment/joc, convenție/normativitate (vezi supra și ritualizare) cf. Iordănescu, 2006, p. 35; Mucchielli, 2005, pp.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
3. Comunicarea didactică/educațională delimitări, particularizări Am folosit, contextual, supra, fie sintagma "comunicare didactică", fie alternanța "comunicare didactică/educațională" cu trimitere către valențele deosebite pe care le poate avea comunicarea, în general, în condițiile plasării acesteia într-un context cu miză în planul educației. Dacă prima sintagmă 27, "comunicarea didactică", este valorificată, în literatura de specialitate și în uzul comunicării, cu precădere pentru componenta instituțională 28 a formării copiilor/ tinerilor/adulților și cu accentuarea direcției comunicative dinspre profesor către elev/student
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cu strategia actorului care-și asumă un anumit rol și acționează în consecință. (b2) Strategia interlocutorului reflectă maniera particulară de raportare a acestuia, pe de o parte, la locutor și, pe de altă parte, la însăși situația de comunicare, la miza și componentele acesteia. Această strategie implică, în accepțiunea din lucrarea de față, strategia actorului (partener în comunicarea intrascenică, dar și în cea extrascenică), respectiv strategia spectatorului care-și asumă un rol activ (din perspectiva feedback-ului oferit) în economia spectacolului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pentru interlocutorul dintr-o situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/educațională: eventuala pregătire/ anticipare a ancorării într-un anumit context comunicativ prin coroborarea informațiilor (cunoscute sau aflate) despre locutor și despre variabilele situației de comunicare (repere spațio-temporale, date sociale, culturale, miza întâlnirii etc.); raportarea adecvată a interlocutorului la contextul comunicativ și la locutor, inclusiv prin prisma relației cu acesta și a finalităților urmărite prin implicarea în situația de comunicare respectivă; actualizarea diferitelor tehnici verbale, nonverbale și paraverbale prezentate supra, utile în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care clica lui Tito a reușit s-o înfăptuiască în țara lui”. Personal, Tito sar fi dorit un fel de „gauleiter al Balcanilor.” La Budapesta, „executând voința stăpânilor săi”, colabora cu Rajk, în Bulgaria dădea ordine lui Kostov, la București „miza pe trădătorul Pătrășcanu”, în timp ce în Polonia „își punea speranțele în gomulchism”. Jignirile la adresa „mareșalului” se țin lanț, cea mai urâtă fiind, în opinia noastră, preluarea unei caracterizări extrem de necuviincioase, realizată (nu știm dacă nu cumva este inventată?! A de Andre
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aer liber este ocupată cu diverse jocuri: table, cărți, rummy și rareori șah. Prin tot felul locuri din îngusta curte de lîngă clădirea cu celule se formează numeroase grupuri de jucători, rezerve și suporteri, care participă la adevărate campionate, pe mize uneori mari, pierzătorii făcînd servicii scumpe cîștigătorilor (spălarea toaletei, a hainelor, uneori licitînd în avans pachetele ce urmează a fi primite de la rude, sau chiar diverse activități înjositoare). Deoarece jocurile de noroc antrenează resurse materiale majore și schimbă relațiile dintre
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
literele rămase să formeze cuvinte de sine stătătoare. De altfel, atunci când a încercat să readucă în atenția publicului acest produs, echipa de publicitate a mizat pe sentimentul de nostalgie și a realizat o serie de clipuri care evocau vremurile acelea. Miza era însă consumatorul tânăr, prea puțin impresionat de reclamele TV în sepia care parodiau vizitele de lucru ale lui Ceaușescu. Era nevoie de un concept de impact, care să stârnească publicul și să readucă în prim-plan batonul Rom. Ca
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
aflate permanent în luptă.8 * * * Avionul Savoia tocmai decolase... o tăcere grea a urmat după zgomotul motoarelor sale. Toți cei prezenți pe aerodrom eram conștienți de importanța acestei misiuni diplomatice, ale cărei rezultate puteau fi hotărâtoare pentru viitorul țării noastre. Miza era enormă. Urările noastre de bine însoțeau acest avion și echipajul său.9 Cum se apropia ora mesei, i-am invitat pe generalul Gheorghiu și pe Rică Georgescu să ia masa cu noi la popota aerodromului. Au acceptat cu plăcere
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
de la Roma din noiembrie 2007 și consecințele lor pentru români și italieni). Mobilitatea spațială transformă orașele ("orașe etalate", "difuze", "împrăștiate", "megalopolisuri", "metapolisuri" etc.), iar sociologii trebuie să analizeze mobilitatea ca fapt social total (mobilitatea schimbă organizații, instituții și reprezentări, schimbă mize ale societății urbane, schimbă datele libertății individuale și ale cetățeniei). Trebuie analizate impactul schimbării domiciliului, a locului de muncă, ritmurile mobilității, interacțiunile, schimbările de rol și statut, efectele mobilității produse de "dorința de a evada" etc. 4. Ce fel de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
serviciilor publice, să luăm seama la "ghetouri", la cartierele care fac și suportă "secesiunea", creșterea violenței, care au probleme cu integrarea tinerilor, să luăm seama la polarizare, la fractura dintre bogați și săraci. Mobilizarea noastră nu este însă la înălțimea mizelor actuale. Să reflectăm înainte de a acționa, desigur, dar să și acționăm până nu este prea târziu! Mai vrem orașul? Ce oraș vrem? Ce valori, drepturi și libertăți vrem să domnească în el? Vrem un oraș închis, ori unul pluralist și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]