5,113 matches
-
factori de creștere economică endogenă și exogenă, pe seama fluxurilor interstate financiare, materiale și umane. Importanța capitalului străin investit într-o economie a crescut, generând elaborarea unui areal conceptual extins, mai mult sau mai puțin acceptat, eforturile fiind axate pe o multitudine de aspecte relevante ale impactului economic și social al investițiilor străine directe pentru țările de origine și țările-gazdă, pe diferite orizonturi de timp. În prezent, există mai multe definiții ale investiției străine directe, care mai degrabă au un caracter complementar
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
dividende obținute în România. În privința privatizărilor activelor statului au existat mai multe opinii ale căror extreme se încadrau în formule de genul „nu ne vindem țara” și „privatizări pe un leu”. Evident, cele două extreme nu se refereau la o multitudine de cazuri, ci mai degrabă la excepții bine fundamentate. Negocierile prețului de privatizare de fapt trebuie să conducă la un preț acceptabil de ambele părți după formula win-win, ca rezultat al unui soi de compromis trade-off între participanți sau stakeholders
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
impactul favorabil al investițiilor străine directe, în sensul creșterii economiei și bunăstării. Deși o serie de studii empirice evidențiază impactul favorabil al investițiilor străine directe asupra creșterii economice în țările în curs de dezvoltare (Borensztein et al., 1998), pornind de la multitudinea de factori deosebit de specifici care interferează în binomul ISD-PIB (capitalul uman, piețele financiare, sistemul bancar, gradul de deschidere a economiei, apartenența la uniuni integraționiste etc.), în literatura de specialitate întâlnim și o serie de cercetări empirice care fie diminuează magnitudinea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în special din cauza comportamentului investițional al marilor corporații transnaționale DOMAR există un raport constant între capitalul în funcțiune și profitul realizat, în condițiile unui progres tehnic neutru și ale unei rate neschimbate a dobânzii este destul de dificil de aplicat din pricina multitudinii de informații necesare legate de distribuția investițiilor pe ramuri economice SOLOW ne arată modul în care creșterea ratei economisirii, creșterea populației și progresul tehnologic influențează nivelul producției și creșterea economică pune accentul pe acumularea capitalului fix și a creșterii cantitative
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
directe expatriază în medie circa 2/3 din profitul realizat, 1/3 fiind reinvestită în țara-gazdă. Fără îndoială că aceste mărimi medii ascund o serie de diferențieri, mai mari sau mai mici, pe țări și sectoare de activitate, în funcție de o multitudine de factori, între care menționăm specificul ramurilor și sectoarelor<footnote Studii de specialitate susțin că rata incrementală capital-producție, ca indicator al intensității investițiilor sau eficienței economice a acestora, diferă de la o ramură la alta din cauza particularităților proceselor tehnologice și mecanismelor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
procesului de creștere și ieșirii din criză în aceste state. 3.6. Cauze ale declinului drastic al investițiilor străine directe și investițiilor autohtone Riscul investițiilor străine din România în condiții de criză s-a mărit din cauza influenței defavorabile a unei multitudini de factori precum: inflația, cursul de schimb, rata dobânzii, serviciul datoriei externe și deficitul bugetar. Potrivit datelor din tabelul 3.29, investițiile străine directe care includ atât investițiile autohtone în cea mai mare parte, dar și pe cele străine, în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
normală, am ales să ignorăm această problemă, considerând modelele adecvate din punct de vedere teoretic, iar lipsa normalității nu înseamnă că modelul este invalid, ci doar că există și alte variabile care explică modelul, o ipoteză acceptabilă ținând seama de multitudinea factorilor care influențează - ISD, PIB, exportul și importul. Interpretarea rezultatelor trebuie să țină seama că am folosit prima diferență a variabilelor, deoarece seriile de date nu erau staționare, astfel avem de-a face cu ratele de creștere a variabilelor. Cauzalitatea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a României la Uniunea Europeană, comparativ cu cea de postaderare, ne oferă posibilitatea de a desprinde câteva particularități ale economiei românești, din punctul de vedere al impactului investițiilor străine directe pe parcursul celor douăzeci și patru ani de tranziție la economia de piață, în funcție de multitudinea efectelor pe care acestea le-au avut asupra economiei naționale, atât favorabile, cât și mai puțin favorabile. Din punct de vedere metodologic, contribuția investițiilor străine directe la dezvoltarea economică a României am analizat-o pe baza cercetării principalilor indicatori macroeconomici
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
globulele roșii la copiii expuși la fumatul pasiv. S-a demonstrat efectul ischemic cardiac al monoxidului de carbon, cu evidenŃierea electrocardiografică a subdenivelării segmentului ST la pacienŃii cu angină pectorală stabilă, în timpul efortului. În concluzie, fumul de tutun conŃine o multitudine de constituenŃi chimici precum hidrocarburi policiclice aromatice, amine aromatice, N-nitrozamine, aldehidă crotonică, clorură de vinil, formaldehidă, benzen, precum și compuși anorganici 20 (monoxid de carbon, sulfură de carbon, metale grele, etc.Ă cu multiple și variate implicaŃii în patogenie. Cantitatea Efecte
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
siguranța. Noul vis european se bazează pe un set diferit de supoziții despre libertate și securitate. Pentru europeni, libertatea nu se găsește În autonomie, ci, dimpotrivă, În apartenența la un tot. A fi liber Înseamnă a avea acces la o multitudine de relații cu alții. Cu cât o persoană e conectată la mai multe comunități, cu atât acea persoană are mai multe opțiuni și alegeri pentru a trăi o viață plină de sens. Cu relațiile vine inclusivitatea, iar cu inclusivitatea - securitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au plecat erau În căutarea unui nou fel de siguranță. Au găsit-o pe frontiera americană. Cei care au rămas au continuat să găsească mângâiere În comunități unite. Astăzi, aceste atitudini foarte diferite despre securitate Își găsesc expresia Într-o multitudine de feluri pe piață, În societatea civilă și pe coridoarele guvernului. Europenii sunt În favoarea democrației sociale și a obligației comunității de a-i ajuta pe cei săraci și mai puțin norocoși, În timp ce americanii predică virtuțile autosuficienței și favorizează folosirea pieței
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
când există Încă o frontieră externă de resurse nefolosite, forță de muncă și bogăție potențială peste tot În lume, individul combativ și autonom - mentalitatea cowboy-lui - era prototipul ideal, iar mecanismul pieței era cel mai eficient aranjament pentru exproprierea și exploatarea multitudinilor de posibilități economice. În noul câmp de joc comercial global, din ce În ce mai complex și interconectat, oportunitățile sunt din ce În ce mai mult modelate În jurul vulnerabilităților și riscurilor Împărțite În mod egal În locul interesului personal exclusiv și al riscurilor antreprenoriale individuale. Într-o economie cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
joc politic mult mai complicat. Anterior, Uniunea Europeană a trebuit numai să negocieze relațiile externe cu cele două superputeri, Statele Unite ale Americii și URSS și cele interne Între statele membre care rivalizau Între ele. Statele membre, la rândul lor, aveau o multitudine de forțe la nivel subnațional În interiorul teritoriilor lor. Revoluția globală, În domeniul informației și al comunicațiilor, a dizolvat frontierele statelor-națiune, la fel cum tunul a dărâmat zidurile orașelor-state În epoca feudală. și, asemănător acelor vremuri, noi forțe au fost eliberate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
antice era comemorarea și ritualizarea trecutului, iar statele-națiune moderne erau Însărcinate cu organizarea unui viitor deschis, rolul noilor instituții politice, precum Uniunea Europeană, este de a face față unui prezent În continuă schimbare. Așadar, dacă Uniunea Europeană pare, uneori, să aibă o multitudine de fațete În funcție de condițiile și circumstanțele schimbătoare, aceasta se datorează faptului că ea Însăși se reglează În mod continuu la tiparele de activitate În schimbare perpetuă. Abilitatea cameleonică de a se reinventa este punctul ei forte. Prin urmare, spre deosebire de statul-națiune
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
globale transnaționale, pentru a-și Îndeplini aceste obiective. Ele au adăugat un nou nivel de angajament În potpuriul politic european. Acum, rețelele de guvernare sunt din ce În ce mai mult constituite din factori la nivel local, regional, național, transnațional și global, Într-o multitudine de alianțe În continuă schimbare, fiecare dintre aceștia Încercând să influențeze direcția jocului politic. Rezultatul net al luptei prelungite Între antifederaliști și federaliști (dacă să Împingă autoritatea politică mai jos, la nivelul statelor sau dincolo de frontierele naționale către Uniune) a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
publice, politica devine o activitate permanentă, asemenea comerțului. În noua lume a informației, a comunicațiilor instantanee și a circuitelor de feedback continuu, nu mai există limite ale angajamentului politic, ci numai un discurs politic neîntrerupt. Atât densitatea schimburilor, cât și multitudinea de interese elimină timpii morți. Guvernarea Încetează a mai fi o activitate delimitată, luând aspectul unui proces deschis. Politica, În noua accepție europeană a cuvântului, a ajuns să cuprindă toată activitatea deliberată În care oamenii și organizațiile se angajează, prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
global, acționează la nivel local!”. Organizațiile societății civile acționează adesea peste frontierele naționale În timp ce reprezintă interesele vecinătăților și comunităților locale. Pot fi atât transnaționale și globale, cât și comunale și locale, dovedindu-se astfel agenții sociali ideali pentru a gestiona multitudinea de probleme care confruntă umanitatea Într-o lume mai densă și interconectată. Făcând loc unui nou partener politic Organizațiile Societății Civile au luptat pentru o reprezentare mai mare În fiecare țară, cât și În instituțiile globale cum ar fi ONU
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki În 1945. Ne-am dat seama rapid că umanitatea era În primejdie În cazul unui război total. Ulrich Beck scria că odată „cu poluarea... nucleară, simțim sfârșitul «celuilalt»”2. Astăzi, trebuie să facem față unei multitudini de probleme globale care afectează Întreaga umanitate. Soluțiile, la rândul lor, necesită un efort colectiv. Politologul Bryan Turner, de la universitatea Cambridge, a argumentat că atât noțiunile de „fragilitate umană” și „vulnerabilitate”, cât și sentimentul de compătimire care le Însoțesc, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fi probabil urmat de alții, pe măsură ce globalizarea impune o extindere concomitentă a drepturilor, care să includă drepturile universale ale omului și constrângerile legale necesare. Sociologul Gerard Delanty argumentează că noua cetățenie deteritorializată ar putea fi o modalitate de a regrupa multitudinea de interese și agende În competiție, care astăzi separă oamenii, Într-un Întreg mult mai coerent. El scrie: „Deoarece o identitate europeană colectivă nu poate fi bazată pe limbă, religie sau naționalitate fără apariția unor fracturi și conflicte majore, cetățenia
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
el, precum și tradițiile populiste Îndreptate Împotriva tehnologiei, cu toate că aceste contracurente nu sunt atât de profunde În America cum sunt În Europa. Divergența despre știință și tehnologie Între americani și europeni este În creștere și ocupă un loc important Într-o multitudine de dezbateri de politica publică, amenințând o ruptură la fel de importantă, ca și separarea dintre concepțiile noastre de politică externă și de securitate. Povara dovezii În anii din urmă, Uniunea Europeană a răsturnat radical procedurile standard pentru introducerea de noi tehnologii și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poate să-l aibă asupra identității lor culturale. În Europa, spre deosebire de America, alimentele joacă un rol foarte important În definirea culturii - mulți ar spune că hrana este la fel de importantă, poate chiar mai importantă, ca limbajul În menținerea coeziunii sociale a multitudinii de culturi europene. Americanilor le este greu să Înțeleagă relația culturală strânsă pe care europenii o au cu viața rurală, practicile agricole, cultivarea, procesarea și consumul alimentelor, deoarece au renunțat la aceasta relație cu mult timp În urmă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sprijine mai mult principiul precauției decât pe americani și anume sentimentul lor că totul se află În relație”. Principiul precauției are rădăcini În ideea că fiecare experiment științific, aplicație tehnologică sau introducere a unui produs afectează mediul Înconjurător Într-o multitudine de feluri complicate și dificil de măsurat. Vechile metode de a determina riscurile, datorită caracterului lor reducționist, mecanistic și liniar, nu pot lua În considerație subtilitățile relațiilor din natură, care sunt dificil de cuantificat și puțin predictibile. Deoarece americanii pun
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
există singure și, prin urmare, nu au legături unele cu altele. Noua viziune a științei care apare ca urmare a globalizării este foarte diferită. Devenim din ce În ce mai conștienți de legăturile Între toate aspectele vieții pe Pământ. Natura este văzută ca o multitudine de relații simbiotice, toate implantate Într-un Întreg mai mare, din care sunt parte integrală. În această nouă viziune a naturii, nimic nu este autonom, ci interconectat. Orice efort de a separa o parte de Întreg are consecințe asupra restului
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mod riguros puteau fi Înțelese. Odată cu secolul XX, ideile reducționiste și mecanistice erau prea limitate pentru a analiza natura În asamblul său. A devenit din ce În ce mai clar pentru oamenii de știință, că Înțelegerea societății sau a naturii necesită o Înțelegere a multitudinii de relații Între fenomene și nu numai a proprietăților părților componente. Cercetătorii din domeniul științelor sociale au Început să se Întrebe: Cum putem cunoaște un om În afara relațiilor pe care acesta le are cu lumea din jurul său? Luând datele unei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu lumea din jurul său? Luând datele unei persoane - cunoscând locul nașterii, vârsta, Înălțimea, greutatea, caracteristicile fizice și psihice, etc. - aflăm prea puțin despre cine este cu adevărat. Numai Înțelegând relațiile sale cu mediul Înconjurător lărgit din care face parte și multitudinile de relații În care intră vom putea să-l Înțelegem. În vechea ordine a lucrurilor, omul era suma totală a proprietăților sale individuale. În cea nouă, el este un segment al structurii de activități În care este angajat. Dacă fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]