6,003 matches
-
dar și În profunzime. Istoria i-a refuzat acest răgaz. Comunismul avea s-o arunce În cu totul altă direcție. O trăsătură a epocii a fost și ascensiunea naționalismului și, mai ales, orientarea sa Într-un sens tot mai autohtonist. Naționalismul secolului al XIX-lea se Îmbina fără dificultăți cu europenismul și, În genere, cu admirația față de Occident. România voia să demonstreze că este o țară europeană (de unde și accentul pus pe originile latine, pe rolul românilor În Evul Mediu În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Occident; extinzându-se, ea căpăta inevitabil un caracter mai românesc (mulți intelectuali erau porniți de la țară). Confruntarea cu minoritățile după 1918 a accentuat manifestările de „românism“. Și, În sfârșit, aceasta era atmosfera cam peste tot În Europa: o epocă de naționalism, de demarcare netă Între „noi“ și „ceilalți“. În martie 1906, o manifestație violentă s-a desfășurat În fața Teatrului Național din București Împotriva reprezentării pieselor de teatru În limba franceză. Este momentul când ofensiva „românească“ se precizează. Scriitorii sunt Îndemnați să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Istoria R.P.R. (România devenise R.P.R. — Republica Populară Română), apărut sub direcția lui Mihail Roller (istoric improvizat, ajuns un fel de „dictator“ al istoriografiei românești). Istoria „burgheză“ de până atunci pusese accentul pe ideea națională și pe legăturile cu Occidentul. Acum, naționalismul era prohibit, singurul acceptat fiind cel rusesc (deghizat În „internaționalism“ sovietic). Accentul s-a deplasat pe „lupta de clasă“ (Între burghezul român și muncitorul român era o prăpastie) și pe integrarea În spațiul slav, În vedetă fiind puse raporturile „frățești
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
A mizat, așadar, pe dubla carte a patriotismului și a conducerii personale. În România, spre deosebire de celelalte țări comuniste europene (exceptând Albania), nu s-a petrecut o destalinizare. În locul unei doze de libertate, românilor li s-a oferit o doză de naționalism (care, desigur, făcea plăcere, după ofensiva antinațională a anilor precedenți). Se explică astfel, după o atenuare de câțiva ani, reintensificarea represiunii. 1958 și 1959 sunt ani de mari procese politice, cărora le cad victime În special intelectuali. Era un dublu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
improvizeze tot felul de spectacole. Era o manieră de a trece intelectualitatea Într-un plan secundar (iată, oricine poate face așa ceva!) și de a inunda Într-un optimism artificial problemele din ce În ce mai grave ale societății românești. Simbolurile naționale au acoperit totul. Naționalismul a ajuns să se manifeste la fel de virulent ca antinaționalismul anilor ’50. Ideile-forță ale discursului istoric au devenit unitatea și continuitatea. O istorie fragmentată cum este, În fapt, istoria românilor apărea ca model perfect de istorie unitară. Dacia antică corespundea pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
atunci, doar specialiștii știau câte ceva despre el (și nu prea multe). Mihai Viteazul, „unificatorul“, a fost eroul preferat al lui Ceaușescu. El i-a unit pe români și a căzut victimă străinilor, dublă lecție care trebuia reținută. Pe măsura accentuării naționalismului, creșteau nu numai meritele românilor, dar și „păcatele“ celorlalți. „Ceilalți“ erau vinovați pentru toate nereușitele sau Întârzierile românești. Românilor nu li s-a permis să-și valorifice calitățile. În vremea lui Stalin, aproape Întreaga știință și tehnologie mondială apărea ca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vremea lui Stalin, aproape Întreaga știință și tehnologie mondială apărea ca operă rusească. Românii au trecut și ei printr-o febră asemănătoare, cunoscută sub numele de protocronism, teorie vizând scoaterea În evidență a priorităților românești În cele mai diverse domenii. Naționalismul acesta frenetic care nici nu-și spunea numele (cuvântul „naționalism“ fiind repudiat, odată ce comunismul se definea ca „internaționalist“, Încă o ilustrare a dublei gândiri și dublului discurs) a fost multă vreme un atu al lui Ceaușescu. Discursul naționalist este maniera
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ca operă rusească. Românii au trecut și ei printr-o febră asemănătoare, cunoscută sub numele de protocronism, teorie vizând scoaterea În evidență a priorităților românești În cele mai diverse domenii. Naționalismul acesta frenetic care nici nu-și spunea numele (cuvântul „naționalism“ fiind repudiat, odată ce comunismul se definea ca „internaționalist“, Încă o ilustrare a dublei gândiri și dublului discurs) a fost multă vreme un atu al lui Ceaușescu. Discursul naționalist este maniera cea mai simplă și mai ieftină de a-i ține
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
lui Ceaușescu. Discursul naționalist este maniera cea mai simplă și mai ieftină de a-i ține pe oameni uniți și de a-i face să uite necazurile „prozaice“ ale vieții. Cam peste tot regimurile comuniste au alunecat dinspre internaționalism spre naționalism, dar puține au mers atât de departe ca În România. S-au lăsat atrași până și intelectuali de formație veche, care au văzut În naționalism o revanșă față de umilitorul antinaționalism prosovietic al anilor ’50. Extremele păreau mai ușor practicabile decât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
uite necazurile „prozaice“ ale vieții. Cam peste tot regimurile comuniste au alunecat dinspre internaționalism spre naționalism, dar puține au mers atât de departe ca În România. S-au lăsat atrași până și intelectuali de formație veche, care au văzut În naționalism o revanșă față de umilitorul antinaționalism prosovietic al anilor ’50. Extremele păreau mai ușor practicabile decât linia de mijloc. Întrebarea era cât timp naționalismul avea să țină loc de pâine. Dezastrul Pâinea Începea să lipsească. De prin 1980, nimic n-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ca În România. S-au lăsat atrași până și intelectuali de formație veche, care au văzut În naționalism o revanșă față de umilitorul antinaționalism prosovietic al anilor ’50. Extremele păreau mai ușor practicabile decât linia de mijloc. Întrebarea era cât timp naționalismul avea să țină loc de pâine. Dezastrul Pâinea Începea să lipsească. De prin 1980, nimic n-a mai vrut să funcționeze, iar situația s-a degradat de la un an la altul. Supradimensionata industrie românească nu dădea roadele așteptate. Costase mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu liderul Frontului Național din Franța, Jean-Marie Le Pen. În Occident, așa ceva se numește „extremă dreaptă“; este Însă, În cazul României, o „extremă stângă“, fiindcă atât prin oameni (mulți dintre ei, legați de vechea Securitate), cât și prin idei (autoritarism, naționalism, economie dirijată de stat) Își are originea În epoca Ceaușescu. Rezultatul alegerilor parlamentare a fost următorul: P.D.S.R. — aproximativ 37% atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat; P.R.M. — 19% și 21%; P.D. — 7% și 8%; P.N.L. și U.D.M.R. — ambele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
acum, În „opoziție“, decât când a fost la guvernare. Câte nu i s-au reproșat guvernării anterioare pentru mai puține concesii făcute maghiarilor decât li s-au acordat de un partid care până În 1996, și chiar după aceea, jucase cartea naționalismului! Dar reușita cea mai mare a echipei Iliescu-Năstase a fost deschiderea spre Occident. În sfârșit, românii au fost „iertați“ de vize; de la 1 ianuarie 2002 au Început să călătorească liberi În țările din spațiul Schengen. Obiectivul final este, firește, intrarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
comunismului, a eșuat. Biserica ortodoxă rămâne net dominantă În Transilvania. Cât despre cultele neoprotestante, influența lor e În creștere, totuși limitată, departe de a amenința ortodoxia românească: laolaltă, baptiștii, penticostalii și adventiștii au sporit de la 1,8% la 2,5%. Naționalism și ortodoxism Sunt românii naționaliști? Deși În grade diferite, ei se simt Într-adevăr atașați de ideea națională. Așa s-a făcut România, și așa a rezistat. În plus, timp de decenii, naționalismul comunist i-a educat pe români În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sporit de la 1,8% la 2,5%. Naționalism și ortodoxism Sunt românii naționaliști? Deși În grade diferite, ei se simt Într-adevăr atașați de ideea națională. Așa s-a făcut România, și așa a rezistat. În plus, timp de decenii, naționalismul comunist i-a educat pe români În spiritul unicității lor și al neîncrederii față de ceilalți, mai ales față de valorile occidentale. Din toate acestea, a rămas ceva În mintea și În comportamentul oamenilor. Și astăzi, concepția despre națiune pe care o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În regiuni... În România nu s-a mers mai departe de o vagă descentralizare administrativă, care lasă aproape intactă puterea Centrului. Guvernul instalat la sfârșitul anului 2004 lasă totuși să se Înțeleagă că va adopta măsuri mai energice În favoarea descentralizării. Naționalismul pur și dur a fost În cea mai mare parte absorbit de partidele rezultate direct sau indirect din vechile structuri comuniste. Fără a putea fi definit În primul rând ca un partid naționalist, P.D.S.R. a avut o componentă naționalistă, și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
s-a schimbat radical după 2000. Pentru P.U.N.R., justificarea Însăși a existenței sale a fost rezistența față de pretențiile maghiarilor din Transilvania. Dar acest partid practic a dispărut, Înregistrând un scor cu totul neînsemnat la alegerile din noiembrie 2000. Naționalismul extrem a fost absorbit aproape În totalitate de Partidul România Mare (ceea ce a stimulat ascensiunea sa electorală; inițial, ultranaționaliștii se Împărțeau Între mai multe partide); este un partid care nu s-a sfiit să-și proclame deschis resentimentele față de evrei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu o anume discreție). Cultul morților (parastase, pomeni) a rămas de asemenea puternic imprimat În comportamente. Pentru români, Biserica ortodoxă este Însă În primul rând un simbol al identității lor. De aceea, ortodoxismul (ca ideologie militantă) se aliază firesc cu naționalismul. Este și un semn de neaderare, sau cel puțin de rezervă, față de valorile occidentale. A trecut vremea când dădea tonul În România o elită Întru totul prooccidentală (firește, ortodoxă, dar neamestecând ortodoxia cu proiectele politice și culturale). Acum, apropierea de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Serbia ortodoxă, naționalistă și autoritară Occidentului democratic și cosmopolit. Dar și În această privință atitudinile au evoluat În favoarea Occidentului, după cum am arătat deja. Românii se adaptează repede, cel puțin formal. Biserica Încearcă și ea, ca Întreaga societate românească, să Îmbine naționalismul cu europenismul. Este Biserica ortodoxă care În ultimii ani s-a deschis cel mai mult spre dialogul cu catolicismul (În contradicție, s-ar zice, cu ostilitatea manifestată acasă față de greco-catolici). În 1999, Papa Ioan Paul II a venit la București
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mulți admiratori În România, printre oameni politici și intelectuali. Cât despre extrema dreaptă românească — și forma ei cea mai avansată și mai agresivă, mișcarea legionară —, modelele străine sunt mai multe, dozate În fel și chip și combinate cu surse autohtone: naționalismul francez și, mai cu seamă, „Action française“ a lui Charles Maurras, fascismul italian și nazismul german și-au adus, fiecare, partea de contribuție. Dar ele s-au Întâlnit cu autohtonismul, tradiționalismul și ortodoxismul românesc. Legionarii — Garda de Fier —, chiar dacă aparțin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
14,3% din populația orașelor României (și numai 1,6% din populația rurală). Majoritatea erau concentrați În nordul și nord-estul țării; peste două treimi trăiau În Basarabia, Moldova, Bucovina și Maramureș. Un asemenea aflux naște, de regulă, tensiuni. În plus, naționalismul românesc, inclusiv antisemitismul au avut și o puternică motivație de ordin economic. Românii, În marea lor majoritate oameni legați de pământ — țărani sau boieri — și de activități tradiționale, nu prea au excelat În Îndeletnicirile economice și comerciale. Numeroși străini — nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Față de Carol, Cuza are câteva atuuri: a fost cu adevărat primul suveran al României (chiar dacă atunci, pentru Început, țara nu s-a numit oficial România, ci Principatele Unite); a fost un principe autohton, nu venit din afară (genul acesta de naționalism funcționează Încă foarte bine În România); a dat pământ țăranilor, În timp ce Carol a reprimat răscoala din 1907... Cuza apare ca un progresist, Carol drept un conservator. Cuza Înseamnă o alegere de stânga, Carol una de dreapta. Inutil să mai spunem
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sondaj propriu-zis), regele ajunge pe locul doi, imediat după Ștefan cel Mare, și Înaintea lui Mihai Viteazul și a lui Cuza. Redresare explicabilă printr-o varietate de motive: dedramatizarea raporturilor cu monarhia; prestigiul crescând al modelului occidental; reculul relativ al naționalismului autohtonist și al discursului „de stânga“ postcomunist. Și astfel Carol, principele venit din Occident, trece din nou Înaintea lui Cuza, principele pământean! Aceștia sunt suveranii. A avut România și un Bismarck? A avut, și nu unul, ci trei: mai Întâi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
comentariu. Condamnat la moarte și executat În 1946, Într-o Românie deja dominată de Uniunea Sovietică și de comuniști, a fost Înfățișat Într-o lumină negativă de-a lungul perioadei comuniste (deși cu o oarecare atenuare a tonului În anii naționalismului lui Ceaușescu). După 1989, mulți români au ajuns să vadă În el o personificare a patriotismului și anticomunismului. Dar cum să-l asociezi cu democrația și cu respectul datorat celuilalt? Nucleul dur al admiratorilor săi este alcătuit din partizanii soluțiilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Toate acestea, se Înțelege, și frumusețea lui, și neînțelegerea celorlalți, și chinul vieții — simplificate și amplificate după regulile mitului; viața, Întotdeauna, e mai prozaică și mai banală. După moartea lui Îndeosebi, spre 1900, s-a adăugat În conștiința publică și naționalismul lui Eminescu. A ajuns să fie perceput nu numai ca mare poet, ci și ca profet al românismului. Ceea ce era pe atunci oarecum firesc În atmosfera naționalistă a epocii Începe să prezinte acum unele note stânjenitoare. Naționaliștii fac astăzi din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]