6,603 matches
-
prea darnic cu toată lumea și făcea. Stan Bolovan, un om cu stare și cu socoteală, care-și avea virtuțile sale, moșioara sa, avea un necaz: n-avea copii. Cum mergea el gândindu se la bucuria oamenilor cu copii și la nefericirea lui, se Întâlnește cu Dumnezeu și cu Sfântul Petru. Îl Întreabă de trei ori e și ar dori, iar el răspunde invariabil: copii. Se duse Stan acasă și vede că atât casa cât și curtea Îi erau pline de copii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Cristina și Carol al X-lea a condus la destrămarea rapidă a imperiului. Regina Cristina, unica moștenitoare a regelui Adolphus și a Mariei Eleanora de Brandenburg, era al treilea copil al cuplului regal (Foto nr. 3 și 4 Anexă). Din nefericire, cei doi frați ai săi au murit la scurt timp după venirea lor pe lume. Reginei Maria-Eleonora să i s-a prezis că va da naștere unui moștenitor. Cristina, cu corpul său viguros și cu un glas puternic, i a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pacea în interiorul țării și care a arătat clemență pentru toate cultele religioase. Autoarea Clara Steeholm îl descrie astfel pe rege în cartea sa James I Of England The Wisest Fool In Christendom„Aceasta este povestea unui bărbat timid, născut din nefericire spre a fi rege al unui popor violent. De asemenea, este povestea unui bărbat excentric, forțat să fie prins la mijloc între două dintre cele mai fascinante regine care au condus vreodata. Tragedia vieții lui Iacob a fost că mama
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de către Ludovic al XIV-lea. Care era relația dintre Ludovic al XIII-lea și Richelieu? Din ce motiv regele este supus în fața primului ministru? Răspunsul îl găsim, desigur, în lucrările memorialistice. Asemeni regelui Iacob întâiul al Angliei, care a avut nefericirea să se nască în umbra a două mari regine: regina Elisabeta a Angliei și regina Maria a Scoției, la fel și Ludovic al XIII-lea a avut neșansa de a fi fiul marelui Henric al IV-lea și tatăl Regelui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
era agitată de perspectivele căsătoriei fratelui regelui, Gaston d‘Orléans, cu domnișoara de Montpensier. Această căsătorie fusese stabilită de regele Henric al IV-lea încă de la nașterea fiului său. Richelieu și Ludovic al XIIIlea erau de acord cu căsătoria. Din nefericire, dușmanii cardinalului îl convinseseră pe duce că planurile sale privind detronarea regelui ar fi fost favorizate de o căsătorie cu o prințesă străină. Richelieu și-a prezentat demisia regelui, dat fiind că viața sa era în primejdie în cazul în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
susținut de Liszt la Iași este o realizare de epocă și nu o plăsmuire târzie. Medalia ni se pare interesantă și prin faptul că este un document în metal care amintește și de edificiul cultural ieșean, mistuit de flăcări, din nefericire, patruzeci de ani mai târziu, în 1888. Cât privește medalia de la Socola (fig. 70av și 70rv din Partea a II-a, Capitolul C), cum numește Corneliu Secășanu medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene din 14 aprilie 1859, pe care o consideră
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Sfintei Parascheva, cu inscripția C-POL (Constantinopol n.n.) / IAȘI plasată de o parte și de alta a acesteia, cuprinsă de legenda circulară 360 DE ANI DE LA ADUCEREA LA IAȘI A MOAȘTELOR SF. PARASCHEVA 1641-2001. În medalistica românească actuală, dominată din nefericire de mult șablonism conceptual și tehnicist, realizarea respectivă o considerăm, fără rezerve, model de conduită în actul conceperii și modelării artistice a medaliilor. Aceasta impresionează prin conciziunea și claritatea mesajului transmis prin legende, prin imaginea puternic reliefată a Catedralei Mitropolitane
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și nu ale, sau, măcar, nu și ale col. prof. Valeriu Bria, căruia îi aparține proiectul artistic. Acceptăm ideea că imaginea catedralei este redată pe avers ca simbol al Episcopiei Romano-catolice din Iași, la jubileul de 120 de ani. Din nefericire, distribuirea elementelor constitutive ale legendei de pe avers poate crea confuzii în receptarea mesajului, din moment ce, în câmpul central, deasupra imaginii catedralei, este plasată inscripția JUBILEU 120 DE ANI, iar de o parte și de alta a acesteia, anii 1884 și 2004
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
istorie ale clădirii Academiei Mihăilene cu vestitul arc peste stradă, care le unea cu internatul acesteia, aflat lângă actualul local al Colegiului Național „Mihail Sadoveanu”, au dispărut pe la mijlocul secolului trecut din vechea arhitectură a Iașului din dispoziția unor ignoranți. Din nefericire, nici arcul și nici clădirea nu sunt reprezentate medalistic. Au rămas, cu modificările făcute în timp, să ilustreze zestrea edilitară a secolului al XVIII-lea ieșean casa spătarului Dimitrie Beldiman, din strada Săulescu, palatul Sturdza, înglobat ca aripă a clădirii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medaliile inaugurării Palatului Universității din Dealul Copoului ieșean. După cum sa putut observa, medalia realizată de Carniol are pe avers prima imagine medalistică a noului edificiu, iar pe revers efigia regelui Carol I, de numele căruia se leagă construcția acestuia. Din nefericire, așa cum am mai apreciat și cu alte ocazii, prin inscripția din exerga aversului, această medalie poate stârni confuzii (fig. 40av și 40rv). În 1911, când, cu întârziere de un an, s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
același timp pe aversul medaliei este valorificată și imaginea simbol a impozantului edificiu din capătul de sus al Copoului (fig. 50 av). Nu ne scapă medalia realizată în 1996, la împlinirea a 45 de ani de către Facultatea de Zootehnie. Din nefericire aceasta etalează pe avers doar o legendă (fig.51av ), iar pe revers, faclă și carte (fig. 51rv), imagini simbol banalizate de o prea deasă uzitare și care nu comunică nimic în legătură cu specificul instituției respective. Avem informații că semicentenarul din 2001
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
redă, cu simț al proporțiilor și finețe în execuție, impozanta statuie care domină centrul orașului Iași de mai bine de un secol. Din cele 12 medalii închinate lui Cuza în perioada 1873-1914, cele mai multe au fost realizate din inițiativă ieșeană. Din nefericire, din 1912 lui Cuza nu i-au mai fost dedicate medalii timp de aproape o jumătate de veac. Și au fost cel puțin două ocazii importante: în 1920, la centenarul nașterii sale și în 1934, la împlinirea a 75 de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
intră în atenția publică în 1840, când scoate la Iași revista „Dacia literară”, care va coaliza toate forțele creatoare pentru fundamentarea literaturii românești originale și va participa, alături de V. Alecsandri și C. Negruzzi, la conducerea Teatrului Național din Iași. Din nefericire, omul de cultură Kogălniceanu este umbrit de omul politic, care-și leagă cariera de două evenimente marcante: Unirea și Independența. Nu există nici un document medalistic care să se refere la ,,Dacia literară” sau la activitatea sa de istoric, la cea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
papion, având de o parte și de alta anii 1840 și 1990. Întreaga reprezentare din câmpul central este încadrată de o bandă marginală cu inscripția TITU MAIORESCU (sus) 150 ANI DE LA NAȘTERE (jos). Aversul este semnat cu inițialele V.G. Din nefericire, chipul lui Maiorescu este excesiv schematizat, plat, fără nici o urmă de expresivitate. Reversul (fig. 95rv) prezintă, în câmpul central, clădirea palatului Universității ieșene văzută din partea de nord-est, având dedesubt anii 1860 1990 și fiind înconjurată de o bandă circulară marginală
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
iau hotărâri mari, le-am luat ca ieșean, adică cu înțelepciune moldovenească. Deci am fost cât se poate de marcat din copilărie și adolescență de Iașul care, natural, a fost oxigenul tuturor”. S-a scris mult despre Sergiu Celibidache. Din nefericire, informațiile de care dispunem nu acoperă decât parțial, și adesea contradictoriu, perioada ieșeană din biografia acestuia. „Cine era, oare, în realitate, acest renumit și necunoscut Celibidache?”, cum se întreabă, se înțelege simulând ignoranța, Klaus Umbach . Pe Sergiu Celibidache îl aflăm
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
este imaginea mormântului, având în față un monument cu inscripție adecvată. De jur-împrejur este inscripția CENTENARUL TRECERII ÎN ETERNITATE (în partea de sus) S.N.R. SECȚIA BACĂU (în partea de jos). Reprezentările de pe medalie sunt interesante și pline de sugestie. Din nefericire, inscripția de pe avers, pentru un receptor neavizat, poate stârni confuzie din moment ce, aceasta comunică, conform uzanțelor, că Ion Ionescu de la Brad sa născut în 1891 și a murit în 1991. Considerăm că sub numele savantului trebuiau marcați anul nașterii și anul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
legate la mijloc cu inel. Această medalie, comandată după model conceput și aprobat de oameni străini domeniului, are drept caracteristică repetarea inutilă a unor elemente și mesaje în inscripții abundente (două inscripții CENTENAR C.I.PARHON și anii 1874/1974-oferă, din nefericire, aceeași informație, iar un alt element anul nașterii-deși în contexte diferite, se repetă inutil). Menționăm, de asemenea, că simbolul, deși ușor decriptabil, a devenit banal de o prea deasă folosire. Am putea concluziona că originalitatea unei bune părți din medaliile
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Popa" din Iași, pe holul Laboratorului de Microbiologie, te întâmpină un medalion dedicat profesorului universitar Petru Condrea. Este implantat într-o placă cu aspect ceramic, înrămată. Medalionul a fost modelat în ipsos de un sculptor ieșean al cărui nume, din nefericire, nu l-am aflat și apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
să prepare pe loc o spumă de căpșuni și apoi să o mănânce În fața lui. Ceremonialul avea loc zilnic, chiar dacă căpșunile trebuiau aduse În mod special pentru acest scop. Explicația este că prințul adora căpșunile și mirosul acestora, Însă din nefericire era alergic la acestea și nu le putea consuma. Așadar, atitudinea sa față de „produs” nu se finaliza cu consumul acestuia datorită conjuncturii. Atitudinea pozitivă față de produs nu implică atitudinea pozitivă față de cumpărarea produsului. Consumatorului poate să i placă să se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai eficient în situații financiare dificile. De asemenea identificarea unui „stil managerial asiatic” care poate fi aplicat chiar și în cazul schimbărilor economice (Hoon și Lim, 2001). Banii au puterea de a motiva oameni, dar și să genereze anxietate și nefericire în cazul celor care nu-i dețin (Furnham, 1996 apud Hoon și Lim, 2001). Având în vedere impactul lor asupra bunăstării oamenilor, este o variabilă de interes pentru un număr considerabil de cercetători, care încearcă să-i înțeleagă mai bine
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
creștea și tendința de secretizare a informației și dorința de a ascunde bunăstarea (Furnham și Okamura, 1999). De la informații extinse de tip bancar, a fost posibilă o clasificare a oamenilor în: fericirea banilor (foarte/moderat fericit cu situația financiară), neutru, nefericirea banilor (nefericit/foarte nefericit cu situația financiară). Cei din categoria „fericirea banilor” își gestionează banii, în loc să lase banii să-i conducă, atunci când își doresc să cumpere ceva care este foarte scump ori economisesc pentru el ori uită de acel produs
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
în Antarctica, în momentul în care au observat formarea unei găuri în stratul de ozon. Cercetătorii au fost îngrijorați de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia și în alte părți ale Globului, crescând nivelul radiațiilor nocive. Din nefericire, în anul 1995 s-a observat ca și în zona Arcticii și a Europei de N s-au format găuri în stratul de ozon. Gaura în stratul de ozon deasupra Antarcticii Ploi acide Ploaia acidă se formează atunci când dioxidul de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
dezordonată se stopează. E adevărat că nici legislația nu ajută la îndeplinirea acestui lucru. De Planurile Urbanistice Zonale sunt responsabile autoritățile locale. Din păcate, administrația locală nu reușește să pună la punct un set de reglementări în acest sens. Din nefericire, nu mai există nici acea viziune de ansamblu”<ref id=”4”>Ciprian Nedelcu, „Doar aura a mai rămas din vechiul Iași: repetenți la cultură urbanistică”, Ziarul de Iași, 14 aprilie 2009, online la http://www.ziaruldeiasi.ro/suplimentul-de cultura/ doar-aura-a-mai-ramas-din-vechiul-iasi
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
nepoți își iubesc bunicii pentru a nu umbri imaginea idilică a relației bunici - nepoți pe care am conturat-o mai sus. Împovărați de ani și de neputințe, bunicii așteaptă să culeagă roadele investițiilor lor materiale și afective în nepoți. Din nefericire, în multe cazuri, aceste așteptări se dovedesc a fi zadarnice. Păcat! Oră de dirigenție Lumina puternică a soarelui din mijloc de vară pătrunde prin ferestrele larg deschise ale sălii de clasă. Câteva raze străpung încăperea și se proiectează pe peretele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
unora precum H. Delavrancea-Gibory (vile la Balcic sau București) și Octav Doicescu (Yacht-Club Herăstrău, restaurant la Grădina Botanică), a mai putut fi revizitată - la o scară mult mai amplă și după intermezzo-ul stalinist - abia în anii șaizeci 20. Din nefericire, lucrările postbelice ale Henriettei Delavrancea-Gibory reprezintă un "regres" către vernacular și folcloric; arhitecta pare să fi abandonat căutările de interfață între tradiție și modernitate. Există, altfel, multe edificii înalte și mai degrabă moderne în orașele României interbelice, care valorifică (adaptând
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]