6,858 matches
-
în acceptarea unei anumite dezordini și inegalități, într-o rigiditate profesională și o atmosferă de suspiciune. Puterii ilegale a celui mai insignifiant angajat de a întocmi rapoarte disciplinare, de a controla eliberarea condiționată și de a crea o stare de nemulțumire explozivă în rîndul arestaților, i se adaugă existența unor sisteme punitive suplimentare. Într-o societate civilizată, privarea de libertate este cea mai gravă pedeapsă care se poate aplica unui individ. Pedepse suplimentare acesteia sînt inacceptabile moral și juridic. Dar ele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
poziții de justificare a unei politici care depășește autoritatea ei, legate inevitabil de modul în care funcționează justiția în societate. Prin evitarea presei, închisoarea se exclude și mai mult din spațiul public, făcînd apoi din această excludere un motiv de nemulțumire și o justificare a tuturor acțiunilor negative care se petrec în interiorul ei. Dacă relația cu presa este una iritantă și rară, comentariile pe marginea emisiunilor radio și tv și articolelor din presa scrisă ocupă o mare parte a timpului liber
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
domnii era de 2-3 ani, iar aceasta se cumpăra de la marii dregători turci cu sume mari de bani, în paralel cu o creștere continuă a haraciului și a celorlalte dări către Înalta Poartă, dorința de recuperare grabnică a banilor crea nemulțumiri atît în rîndul boierilor, cît și al oamenilor simpli, nemulțumiri concretizate în numeroase acte de revoltă. Haiducia a fost un fenomen apărut în această epocă, iar pentru stoparea ei au apărut noi mecanisme de represiune. Reformarea sistemelor punitive feudale Unul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
marii dregători turci cu sume mari de bani, în paralel cu o creștere continuă a haraciului și a celorlalte dări către Înalta Poartă, dorința de recuperare grabnică a banilor crea nemulțumiri atît în rîndul boierilor, cît și al oamenilor simpli, nemulțumiri concretizate în numeroase acte de revoltă. Haiducia a fost un fenomen apărut în această epocă, iar pentru stoparea ei au apărut noi mecanisme de represiune. Reformarea sistemelor punitive feudale Unul din cei mai importanți reformatori ai sistemului penal românesc a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și mila domnitorilor, ci la dorința acestora de impunere a unui mecanism de control social. Închisoarea nu a urmărit reducerea infracțiunilor, ci încadrarea acestora într-o strategie generală de aservire. Întregul raport de forțe existent în societatea medievală românească, toate nemulțumirile populare care căpătau dimensiuni tot mai mari au fost subordonate unui sistem juridic ce le excludea din societate, aruncîndu-le la marginea acesteia. Încadrînd nemulțumirile și revoltele împotriva autorităților în aria delincvenței dominată de hoții, tîlhării, crime și violuri -, pușcăria a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
într-o strategie generală de aservire. Întregul raport de forțe existent în societatea medievală românească, toate nemulțumirile populare care căpătau dimensiuni tot mai mari au fost subordonate unui sistem juridic ce le excludea din societate, aruncîndu-le la marginea acesteia. Încadrînd nemulțumirile și revoltele împotriva autorităților în aria delincvenței dominată de hoții, tîlhării, crime și violuri -, pușcăria a identificat ordinea socială cu pasivitatea, cu conformismul. Cu Legea din 1874 se încheie formarea sistemului carceral românesc. Cu ajutorul lui Ferdinand Dodun de Perrières, hotarele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
000-30.000. Unii lideri comuniști au considerat 269 că închisorile și în special direcția centrală au fost ținta unui interes deosebit al spionajului sovietic, care și-a recrutat permanent oameni cu putere de decizie, în scopul creării unei stări de nemulțumire a populației față de regimul lui Ceaușescu. Aceștia au înăsprit regimul de detenție, au ridicat baraje multiple de sîrmă ghimpată în jurul închisorilor, urîțindu-le aspectul exterior în mod forțat, au ridicat noi ziduri, noi grilaje, au dezvoltat un sistem de turnătorie între
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
între cadre, propaganda comunistă și naționalistă obligatorie la activitățile cultural-educative, mutările disciplinare tot mai frecvente de la un penitenciar la altul, interzicerea mijloacelor publice de informare (radio, televizor, ziare), pedepsele interne tot mai umilitoare toate acestea au creat un climat de nemulțumire, care a fost ușor de exploatat de ofițerii de informații cu ocazia grevei generale din decembrie 1989. Liderii comuniști au văzut în greva deținuților o acțiune bine pusă la cale de ofițerii KGB-iști din sistemul penitenciar, care au intoxicat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
toate căile" orice informații despre evenimentele care se petreceau în țară. Epoca postcomunistă Venită la putere pe fondul unei revolte fără precedent, noua conducere a României (CFSN) a luat pe 12 ianuarie 1990 decizia grațierii unor categorii de deținuți, stîrnind nemulțumirea agresivă a celorlalți încarcerați, care s-au considerat deținuți politici. Stingerea grevei a durat mai bine de o săptămînă, utilizîndu-se în cele din urmă grenade lacrimogene. Tulburările din sistemul penitenciar au dus la schimbări majore de personal. Numeroase cadre au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
luni, între orele 9-13 și 15-18, reprezentanții unității explicînd că celelalte zile sînt rezervate primirii vizitelor. Reprezentanții asociației au considerat acest program cu totul restrictiv și nejustificat și au solicitat conducerii penitenciarului să renunțe la el, inclusiv pentru că una din nemulțumirile cele mai serioase ale deținuților ținea de acest fapt". Vezi textul integral pe www.apador.org. 195 Friedrich A. Hayek, op. cit., p. 66. 196 Michel Crozier, Le Phénomène bureaucratique. Essai sur les tendances bureaucratiques des systèmes d'organisations modernes et
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sociale intransigente din diverse state față de oprimări uneori destul de asemănătoare practicate de cei care au puterea. Mi-aș permite să aduc în memoria atotștiutorilor din redutabila noastră mass-media că în primii ani de ocupație sovietică au fost nenumărate acte de nemulțumire cu privire la furturile de voturi și la rezultatele electorale. Au fost, în general, manifestări antiguvernamentale, de nesupunere, de revoltă, împotriva colectivizării forțate, de fraternizare și sprijin acordat partizanilor de atunci, calificați in corpore de regimul comunist drept legionari. Perioada post stalinistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
înțelesese că Protocolul MAE își făcuse datoria corect la acțiunea depunerilor de coroane de flori. * Alcătuirea primului guvern post revoluționar, format aproape exclusiv din membri mai mult sau mai puțin activi ai fostului partid comunist, a creat o atmosferă de nemulțumire, adesea însoțită de accese foarte aproape de violență. Primele manifestări publice au purtat amprenta "țărănistă", reprezentând un partid despre care aveam suficiente informații, întrucât mai mulți colegi din minister își declaraseră nu numai simpatia, ci chiar apartenența la fostul PNȚ, proclamându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
cazare civilizate, muncă de opt ore, plată suplimentară pentru timpul lucrat în afara programului. Conflictele de muncă au apărut în luna noiembrie, când se încheiau primele înțelegeri verbale pe o perioadă de șase luni și când s-au manifestat și primele nemulțumiri ale românilor care nu semnaseră nici un act în România înainte de plecarea cu avionul spre Cipru. Adevărul era că nu existau documente sau alte acte bilaterale, la nivel de răspundere oficială, care să reglementeze măcar o parte dintre drepturile și obligațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
directorului? Soluția părea plauzibilă. Încă fără o decizie clară, mă îndrept spre pupitrul rezervat, respirând din ce în ce mai sacadat. Directorul vorbește primul. Explică asis tenței cine sunt și de ce am fost ales pentru a monta acest Boris. Îi anunță, de asemenea, spre nemulțumirea evidentă a asistenței, că este prima mea regie de operă și îi roagă să fie indulgenți cu mine și să nu se enerveze ascultându-mă, pentru că mai am și o viziune ra dicală asupra subiectului. Un murmur dezaprobator prelungit s-
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
păreau oameni de onoare,dacă se poate spune așa. Unul îi spunea celuilalt că dorința lui a fost, ca la acea bulversare din decembrie ’89, să împuște un ofițer de securitate și unul de miliție. "Bine, îl întreabă celălaltdar ce nemulțumiri ai avut din partea lor, cu ce te-au supărat până la o astfel de răzbunare?" iar celalalt îi raspunde: "A, nu am avut nici-o relație cu ei, doar așa ca să mă răzbun pentru faptul că nu știam nimic despre activitatea lor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu mult calm și în mod logic, ordonând efectivelor din subordine, retragerea în unități, predarea armamentului din dotare, fără să răspundă la provocări, indiferent din partea căror factori ar fi venit. Evenimentele din decembrie ’89 s-au desfășurat pe fondul unor nemulțumiri ale populației, prin impunerea unor restricții absurde la alimente, la energie și coroborate cu nemulțumiri mari în rândul armatei, atât din MAN cât și din MAI, provocate chiar la conducerea acestor instituții de către Ceaușescu și nu în ultimul rând a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
armamentului din dotare, fără să răspundă la provocări, indiferent din partea căror factori ar fi venit. Evenimentele din decembrie ’89 s-au desfășurat pe fondul unor nemulțumiri ale populației, prin impunerea unor restricții absurde la alimente, la energie și coroborate cu nemulțumiri mari în rândul armatei, atât din MAN cât și din MAI, provocate chiar la conducerea acestor instituții de către Ceaușescu și nu în ultimul rând a situației din jurul nostru, unde fiecare stat din sistemul socialist, se dezicea de vechea ordine social
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
că era foarte indignată și supărată pentru că are doi copii la muncă în Italia, făcând muncă de salahor și alți doi în Spania,culegători de fructe,deși toți au pregătire și calificare profesională dar nu au unde profesa meseria lor. Nemulțumirea mare este că unii nu au venit pe acasă de doi ani, alții de un an și că-i arde focul dorului și pe copii și pe părinți, ba unii dintre ei intenționează să nu mai vină deloc și să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Național, un articol privind demolările care s-au făcut pe timpul lui Nicolae Ceaușescu în București și în toată țara, inclusiv în unele cătune din mediul rural. Jurnalul condus de domnul Marius Tucă, este un cotidian național în care și exprimă nemulțumirea toți neîmpliniții din timpul domniei "odiosului" regim comunist, în timpul căruia a fost distrusă arhitectura orașelor și în special a Bucureștiului. Auzim același slogan: "Ceaușescu cu buldozerele lui", el este autorul acestei " nenorociri" după aprecierile unor pseudo-pricepuți. Am rămas uimit, când
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
despre un altul, fapt ce este de regulă fie semn de mare modestie, fie de orgoliu extrem. Cum autoatribuirea măștii Inorogului exclude modestia, credem mai curând în varianta orgoliului creatorului, ca pură motivație psihologică, un orgoliu ieșit din frustarea și nemulțumirea celui care se știe superior și nu este valorizat ca atare de către societate. Faptul este explicabil, întrucât pamfletul său politic cu nuanțe de roman psihologic falsifică realul și creează autorului o biografie fictivă compensatorie care este expresia unor dorințe și
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
administrație al băncii Blank (cu capital străin), Istrate Micescu, Toma Stelian și C. Zigre au manifestat opinii diferite de poziția oficială a partidului în problema politicii economice și a naționalizării subsolului 76. Remanierea guvernamentală din toamna anului 1923 a determinat nemulțumirea lui Arthur Văitoianu, transferat la Ministerul Comunicațiilor, mai puțin important decât Ministerul de Interne din care pleca, precum și înlocuirea lui Constantin Banu de la conducerea Ministerului Cultelor și Artelor cu Alexandru Lapedatu. În 1924, lupta pentru demnități în guvern îi opune
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ziarul "Dreptatea" semnala dezacordul între acesta și conducerea vechiului Partid Liberal, atât în privința politicii sale economice, cât și în privința atitudinii adoptate de Vintilă Brătianu față de Restaurație. În scrisoarea de adeziune adresată conducerii georgiste, C. Banu își exprima, în același timp, nemulțumirea față de tendințele autoritare manifestate deja de rege, prin impunerea guvernului de tehnicieni condus de Nicolae Iorga 142. Alte înscrieri în partid sunt semnalate pentru această perioadă, în județul Mehedinți, precum și la Roman 143. Memoriul trimis de Eduard Slavcovschi lui Gheorghe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
despre atmosfera tensionată care domina viața internă a unora din organizațiile partidului, în preajma alegerilor generale din 1931. În iunie 1931, Gheorghe Slama, președintele organizației de Albastru din Capitală, încercase să impună reguli mai severe de organizare la nivel local, producând nemulțumirea unora dintre georgiștii, care reclamau încălcarea principiilor unei conduceri democratice 144. În iunie 1931, PNL-Gh. Brătianu sărbătorea "un an de muncă rodnică". Vorbind, la ședința festivă, în numele Basarabiei, Ștefan Ciobanu aprecia că, influența mentalității rusești împiedicase, în această provincie, crearea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Situațiile cele mai dificile s-au înregistrat în județele Mureș și Ilfov. Încercarea centrului de a-l înlocui pe președintele organizației mureșene, Ion Bujoriu, a declanșat opoziția delegației permanente județene. La prima vedere, conflictul părea a fi o expresie a nemulțumirii provocate georgiștilor din provincie de modul nedemocratic în care erau puse în practică principiile de organizare afirmate de conducerea partidului. Cerând să li se precizeze atribuțiile președinților de onoare ai organizațiilor județene, georgiștii mureșeni lăsau impresia că, la nivelul organizării
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
voturi obținut de georgiști nu corespundea cu progresul altor formațiuni politice, că "situația tactică, lupta organizațiilor [...] nu corespunde situației strategice și misiunii politice a partidului", Gheorghe Brătianu afirma că va merge până la "dizolvarea totală a organizațiilor", acolo unde era necesar. Nemulțumirea conducerii centrale față de activitatea desfășurată în teritoriu a determinat publicarea articolului intitulat Ne lipsește avântul, în ziarul central al partidului. Era un îndemn la acțiunea unită a membrilor de partid: "O acțiune politică trebuie dusă pe linii paralele. Ca și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]