7,995 matches
-
dumneata Îți pierzi capul? exclamă Armelle, depășită de evenimente. Marie Îi lansă lui Lucas o privire pe cît de stupefiată, pe atît de ipocrită. - În fine, domnule comandant, doar nu Îți Închipui că Pierre-Marie... Dădu din cap. - Nu, e cu neputință, În noaptea crimelor era alături de soția sa. Armelle n-ar risca zece ani de Închisoare pentru mărturie falsă. Strecură o privire spre femeia care-și framînta cu nervozitate Între degete șiragul de perle. - Evident, replică aceasta, cu tonul brusc Înăsprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bani, dar cea căreia i-ai tăiat gîtul purta numele nostru, era soția mea și mama copilului meu! - Ce-ai spus? - Ce-ai făcut cu copilul meu? - Ce tot spui acolo? Nu era nici un copil, ți-o jur! Surpriza și neputința de a Înțelege sunau just, dar, prea rănit de minciunile din trecut, Erwan nu-l mai putea crede. - Minți! Întotdeauna ai mințit! - Stai! Acum mi-aduc aminte... Femeia repeta: «L-a luat cu el, l-a luat cu el!». - Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
din strînsoare cu lovituri puternice de picior. Copilul Îl văzu ridicînd o piatră grea și izbind, izbind În capul tinerei femei pînă ce ea Îi dădu drumul, iar el putu s-o ia la rîndul lui la goană. Era cu neputință pentru micul Pierric să se scoale, să meargă, să fugă, stătea acolo fixînd-o cu privirea pe femeia care Încerca să se tîrască afară din groapa aceea deschisă, plîngînd și chemînd În ajutor... Atunci micuțul Își lăsă jos pachetul de cîrpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Cea de-a doua etapă a drumului, asociată cunoașterii intuitive, este marcată de constatarea: “când e minte nu-i ce vinde, când e brânza nu-i bărbânță”, care va deveni esența experienței sale de o viață. Zicerea ritmată devine echivalentul neputinței de a și folosi mintea atunci când nu are suportul material necesar, dar și o modalitate de a ilustra puterea de disociere a personajului între concret și abstract, material și spiritual. Având acum curajul celui care a cunoscut lumea în aspectele
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
ca și acum, trebuiau să se primenească pentru a-i scoate la iveală pe cei vrednici să rămână. Că făceau și ei troc pentru păcatele celor ce nu crezuseră În Tatăl, ca și pentru neîncrederea celor ce mă bănuiseră de neputință și că oamenii, dimpreună cu femeile și cu pruncii, alcătuiau o singură ființă În care, dacă unul singur greșea, făceam cu toții troc pentru el. Am numit această ființă lume, dar ăsta n-a fost un cuvânt care să mă bucure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Clemenceau pretindea aurul german ca despăgubiri de război. Unul dintre miniștrii francezi, un evreu numit Klotz, a declarat că trebuie să li se ceară nemților flămânziți să‑și plătească hrana În orice alt chip, dar nu În aur. Era cu neputință pentru el să meargă mai departe fără a compromite interesele țării sale, „care (a urmat Îmbățoșându‑se și Încercând să arboreze o mină de demnitate) fuseseră plasate În mâinile lui”. Lloyd George - de ce trebuie să mă Întorc mereu la scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
costum butonat de sus până jos, aducând mai curând a veșmânt heraldic decât a rochie femeiască, Închis cu nasturi de alamă de la gât și până la genunchi; era fardată și coafată cu părul strâns, ca o dansatoare. Ar fi, probabil, cu neputință să comunici mesajul pe care‑l emitea: mi se dăduse o șansă, mi se oferise cu o generozitate regească, dar eu pur și simplu nu am știut ce mi s‑a dat. Își compusese o raționalitate ezoterică, imposibil de descifrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
faptul că ne amuzam de aceleași lucruri ne unise, dar acesta ar fi doar un mod firav, anemic, de a explica lucrurile. O bucurie gălăgioasă, un immenso giubilo - o uriașă armonie Îmbinată ne alipea, ne conecta, și ar fi cu neputință să Încerc a o formula. În acele zile, Rosamund călătorea mult cu trenul suspendat. Străbătea vasta arie a orașului, contemplând și meditând la fețele pasagerilor din jur. Îmi monitoriza poșta săptămânală și mesajele telefonice. Timp de doi ani a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Doamna Grielescu nu se simțea niciodată prea bine cu sănătatea. Judecând după ridurile feței, trebuie să fi fost trecută de șaizeci de ani și nefericită din această pricină, dar foarte exigentă cu bărbații - un manual de etichetă ambulant. Era cu neputință să‑ți dai seama cât cunoștea din trecutul de Garda de Fier al soțului ei. La sfârșitul anilor treizeci, când nemții cuceriseră Franța, Polonia, Austria și Cehoslovacia, Grielescu era mare ștab cultural la Londra și, mai târziu, figură proeminentă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să‑l prezinți. Lasă pe alții să‑i comenteze ideile. - O, așa și intenționez. Latura lui intelectuală o las În seama specialiștilor. - Tot ce‑ți trebuie este să adopți poziția potrivită. Dar pe măsură ce lunile - anii - se scurgeau, mi‑era cu neputință să găsesc punctul de pornire. - Ar trebui să‑mi vină ușor. „Sau ușor sau deloc”, ori așa cum zicea nu‑știu‑cumîl‑cheamă, „Dacă nu sună ca un tril de pasăre, mai bine deloc”. Uneori Rosamund Îmi răspundea: - Există ceva comun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
hotărârea de a debarasa omenirea de această populație inoportună prin azvârlirea ei În cuptoare și gropi comune. Nu‑i nevoie să mergem mai departe cu speculațiile. Dar oameni ca Herbst și ca Ravelstein au ajuns la concluzia că e cu neputință să te scuturi de originile tale, e cu neputință să nu rămâi evreu. Ravelstein și Herbst, urmând teoriile profesorului lor Davarr, gândeau că evreii sunt martorii istorici ai absenței mântuirii. Și acum, pe patul de moarte, depănând În minte toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
prin azvârlirea ei În cuptoare și gropi comune. Nu‑i nevoie să mergem mai departe cu speculațiile. Dar oameni ca Herbst și ca Ravelstein au ajuns la concluzia că e cu neputință să te scuturi de originile tale, e cu neputință să nu rămâi evreu. Ravelstein și Herbst, urmând teoriile profesorului lor Davarr, gândeau că evreii sunt martorii istorici ai absenței mântuirii. Și acum, pe patul de moarte, depănând În minte toate aceste gânduri, Ravelstein formula ceea ce ar fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și mai jalnic. Dar pe insula asta de igname și nuci de cocos nu existau zarzavaturi de gătit. Totuși, după ceasuri de strădanie, a reușit să producă o supă de pui. Din recunoștință, am Încercat să fac o glumă din neputința mea de a o Înghiți, amintindu‑mi de o mamă imigrantă din copilăria mea care se văita: „Joey al meu nu poate să mănânce un cornet de Înghețată. Întoarce capul când Îl vede. Și dacă nu poate linge Înghețata, precis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
știam ce febră mare aveam - nu urmăream decât să demonstrez că eram perfect sănătos. Rosamund a cedat și a Îndesat valizele și cutiile noastre În portbagajul unui taxi. Când am ajuns la destinație, după ce‑am plătit cursa era, desigur, cu neputință să car bagajele sus, iar șoferul, mirosind dificultăți, și‑a băgat banii În buzunar și a șters‑o. Necazul era limpede pentru el, dar nu și pentru mine. M‑am târât până sus și m‑am vârât În pat. - Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
imobilă sau parțial paralizată. Din când În când, doctorul Îmi cerea să‑i desenez cadrane de ceas. La Început nu am fost În stare să desenez nimic. Mâinile mi‑erau neputincioase. Nu aveam nici un control asupra lor. Mi‑era cu neputință să țin În mână lingura de supă sau să mă iscălesc. Nu puteam mânui stiloul. Când doctorul mi‑a cerut: „Desenează‑mi un ceas” tot ce am putut mâzgăli a fost un zero strâmb. Doctorul Bakst era de părere că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
oamenilor concentrați orbește pe vindecare, mânați de adânca și specifica lăcomie a bolnavului care a hotărât să nu moară. Doctorul Bakst avea o constituție solidă, cu o curioasă tendință a capului pe care‑l purta ca un boxeur. Era cu neputință să știi ce gândește. Venea și pleca după cum Îi trăsnea prin minte. Ochelarii i se Îndreptau spre tine când ochii lui priveau În altă parte. Ceea ce m‑a făcut să‑mi dau seama că ar fi o greșeală să Încerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
din când în când și la noi... Cât se va mai putea... CĂLĂUL (Vine jovial, atras de alcool.): Domnule Artur... eu, în pofida celor spuse despre mine... (Brusc izbucneste în plâns.) Și ce dacă sunt șovăielnic și neputincios? Căci sunt victima neputinței noastre de porci râioși ce suntem, de viermi împuțiți și îngâmfați... Eu și Bruno, două scârnăvii, doi rahați.. prieteni de o viață... Dar eu, în sufletul meu... GARDIANUL (Către Artur.): Să-i dăm și lui... Nu vă uitați că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Bea mă... O să-ți treacă... MACABEUS (Urlet dement la atingerea alcoolului de piele.) PARASCHIV (Sare speriat.): Taci! Taci! (Îi ia capul în palme, îl leagănă.) Taci puțin... Fă așa... (Îi clatină capul.) MACABEUS (Grohăie; încearcă să se slujească de mâini, neputință, mâinile sale vor funcționa acum ca niște cioturi.) PARASCHIV: Gata... gata... (Îi pune din nou bidonul la gură; MACABEUS soarbe câteva înghițituri.) Așa... așa... MACABEUS (Grohăind, cu alcoolul curgându-i pe gât.): Unde... (Grohăie.) Unde.. (Geme de durere.) PARASCHIV: Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
-ntâmplă așa ceva. Phu! DOAMNA CU VOAL: Și nici măcar nu știm dacă e surd. BĂTRÎNUL CU BASTON: Ce mai contează dacă e surd sau nu? Chiar și un surd, tot ar fi înțeles... BĂRBATUL CU ZIARUL (Sufocat de suferință și de neputință.): Și e și laș pe deasupra! Laș! (Către BĂRBATUL CU VIOLONCELUL.) Ești un laș! Laș! (Către ceilalți.) Incredibil. Absolut incredibil. Și taică-meu cânta, dar se-nchidea singur în camera lui... Rar dacă-l auzea cineva... (Agitându-se ca într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
vieți e numai o clipă; că starea de moarte e veșnică, oricare ar fi natura ei; și că astfel toate gândurile și acțiunile noastre trebuie să ia acele direcții deosebite pe care le cere starea acelei veșnicii, că e cu neputință să se facă un singur pas cu rost și judecată dacă drumul luat nu e potrivit după adevărul acelui punct care ar trebui să fie țelul nostru ultim. Lumina semaforului se schimbă. Pascal Ciortea trece strada, dă rondul pe la coloane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
care le veți concluziona și dumneavoastră, își reluă Fârtat șirul gândurilor. Prima, și cea mai consistentă, ar fi că totuși doar noi cunoaștem adevărul. Rămânem din ce în ce mai puțini cei care cunoaștem adevărul, în toată nuda sa prezentare. Puțini și singuri în neputința noastră de a-l mărturisi. Se răsuci iar spre tinereii aceia guralivi. „Atenție, le șopti. Aici vine ceva care vă privește direct. Să vedeți, numai!“ - Mă refer, în primul rând, la ceea ce știm cu toții, continuă Fârtat. La faptul că când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ăla care a dansat-o, „iubirea-i eternă, madam“, i-a dat puteri, uite iubirea m-a adus în halul ăsta Stelică, să umblu să te pedepsesc până și în mormânt... Începu să țipe îngrozită, un nu deznădăjduit, urlet al neputinței de a te mai opri din prăbușire, urletul groazei de a te vedea cum te cufunzi fără scăpare în bulboane de fum și pucioase, deznădejdea de a privi cum îngerul trimis spre tine își schimbă dintr-o dată înfățișarea, cu chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
unui șarpe subțire și cu pielea atât de dură că nu-l puteai străpunge cu cuțitul, care locuia în zona gheizerelor de la Munki Pjaet, descoperite și cartografiate de tatăl său. Când se întâmpla să nimerească în mijlocul oamenilor îi era cu neputință să mai scape de ticul minciunii, fiindcă asemenea momente erau rare și trebuiau întotdeauna să se întipărească în memorie. Mai vrei o prăjitură, un grog, ceva? Mulțumesc, mai vreau. Spune-ne cum îți petreci timpul liber, ce faci toată ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ca muștele în rafalele de mitralieră trase din fortăreața lui Mallami, aflată în apropierea unei alte fabrici de bere. Înainte de a muri, Carol a lansat un proiectil special care a explodat în mijlocul fabricii și a provocat un incendiu devastator, cu neputință de oprit. Focul a mistuit toată construcția metalică, făcând-o să se îndoaie, să pârâie, să crape. Apoi rezervoarele au explodat, și uite așa a pierit a doua sursă de venit din Whipie. A mai rămas una pe dealul Forsythe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
nimic. Trebuia să fie atent, pentru că deseori culorile lor se confundau cu nuanțele din jur, iar formele lor nu se deosebeau de cele ale frunzelor, ale florilor sau ale crengilor. Mimetismul lor putea fi atât de uimitor, încât era cu neputință să descoperi, pe un metru pătrat de teren, locul exact în care se așezase unul dintre ei. Și, deodată, ceea ce părea a fi o bucată de lemn putred sau o frunză uscată se ridica în zbor și se pierdea departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]