7,693 matches
-
Apariția focului revoluționează hrană omului, alimentele supuse focului(frigere,fierbere)suferă anumite transformări devenind mai gustoase și aromate. Despre dezvoltarea bucătăriei românești istoria ne pune la dispoziție informații cu privire la cultul dacilor pentru prepararea bucatelor la modul cum aceștia își primesc oaspeții,este vorba de descrierea primirii ambasadorului român Tiberius Vlavius în Dacia care a fost ospătat cu carne de vițel fripta pe jeratec, cu porumbei sălbatici rumeniți, cu carne la țepușe, cu miere de albine, cu vinuri aromate țări și tămâioase
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
progenitură avea acum toate șansele să-și cultive noile sale pasiuni "de teosofie, catolicism roman și gândire orientală"19. Opt ani mai tîrziu, ea va construi aici o faimoasă sală de conferințe cu fațada spre lac și o casă de oaspeți pe care a botezat-o cu un termen exotic, Casa Shanti. În primul cerc Eranos al Olgăi Froebe-Kapteyn s-au perindat tot felul de personaje: artiști și poeți, filosofi sistematici și liber-cugetători, politicieni radicali, dansatori, utopiști și înțelepți ce pozau
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de colecționări, între alte motive este și numele celebrului muzicant care este Liszt, iar pe medalii s-a gravat List. Sursă acestei medalii este la Iași” {\cîte 11}. Contrapunem acestei afirmații următoarele: „O medalie de aur a fost înmânata artistului oaspete; medalia avea gravat pe o fată chipul celui sărbătorit și inscripția: LIST LA CONȚERTUL DAT LA IAȘI ÎN TEATRUL NOU, iar pe verso dată concertului. Câteva copii în bronz au fost dăruite admiratorilor” {\cîte 12}. A existat, deci, o medalie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și a doua etapă pe care o viza: România trebuie să-și refacă granițele normale. Nu ridica acum acestă problemă, ci doar o anunța pentru că Axa avea alte priorități; problema va fi reluată cu prilejul încheierii păcii. Ducele a declarat oaspetelui român: „ După război, vom lua harta Europei și atunci vom vedea ce trebuie aranjat și ce trebuie făcut”. Ion Antonescu i-a răspuns că nu va avea odihnă „până nu va fi restituit neamul în integritatea și independenta sa, spre
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Antonescu, Ribbentrop l-a întâmpinat cu următoarele cuvinte : „Pentru ca România să poată găsi drumul spre noi, a trebuit să ocupăm Parisul” și a continuat, apoi, cu un șir de observații sarcastice care au pus la încercare capacitatea de stăpânire a oaspetelui: „Vreți să ne faceți să bem paharul umilinței până la fund?” a întrebat el pe ministrul țării cu care urma să înceapă o strânsă cooperare . Întâlnirea cu Hitler a fost mult mai călduroasă, cu toate că nici aici nu au lipsit momente dificile
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
document (epoca sfîrșitului domniilor fanariote și a începutului domniilor pământene), aspecte ale Bucureștiului din primele decenii ale veacului trecut (Curtea domnească, Marea Hătmănie, Podul Mogoșoaiei). Ca Alecsandri și Caragiale, Filimon acordă semnificație specială numelor personajelor: Dinu Păturică-oportunism; Andronache Tuzlucrezonanță turcească; oaspeții lui Dinu Păturică se numesc Ciolănescu, Chioftea, Ploscă, Boroboață etc...; prietenii lui Tuzluc: clucerul Ioniță Măturică, baronul Nichita Kalicevski etc... Autorul utilizează neologisme, arhaisme paralel cu proverbe; zicale sau expresii din vorbirea populară. În roman, se urmărește ascensiunea eroului central
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
diferențiată. Învățătorul Herdelea e un om inimos, dar trăiește împovărat de o familie grea, având două fete de măritat, fără zestre. Soția lui, ridicată dintre țărani, se consideră deasupra acestei clase sociale,umblând îmbrăcată cu haine nemțești. Sătenii își întâmpină oaspeții veniți la horă,ridicându-și pălăriile în semn de respect.Țăranii cer sfaturi preotului și învățătorului,îi roagă să-i cunune sau să le boteze copiii.În marea lui aspirație de a se mântui de sărăcie, Ion se consultă cu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica românească. Descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma în oaspeți funești, în vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene care atestă o viziune de viață specifică poporului român. Capitolul Timp și Destin pune în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica românească. Descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma în oaspeți funești, în vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene care atestă o viziune de viață specifică poporului român. Capitolul Timp și Destin pune în discuție trei probleme importante. Prima dintre ele pornește de la premisa că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
așteaptă ursitorile "să deschidă copilului calea și norocul în lume, și nu e loc în casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om sărac; dar din altă parte bucuros v-aș lăsa, că-s român creștin, bucuros de oaspeți, cum poruncește și legea noastră românească." Se conturează o atmosferă propice venirii ursitoarelor: cântecul cocoșilor este urmat de "o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin", ca niște "fâlfâituri de aripi moi de păsări" și zgomot, glasuri subțiri, "ca de clopoței
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
O situație explicită în care omul încearcă să se opună destinului nefavorabil este aceea relatată în narațiunea Ursita [Păun și Angelescu], unde o femeie naște ,,o mândrețe de băiat, să-l sorbi într-o lingură de argint și nu alta." Oaspetele aude la miezul nopții un fâlfâit de aripi la fereastră. Ursitoarele îi prezic noului-născut: "să trăiască cât tăciunili acesta din sobă"; "o să aibă mare noroc, dar n-o să se bucure de el". Moșul reușește să schimbe cursul destinului multă vreme
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și le pun pe masă [...] mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt băgați de regulă, vro doi-trei taleri [...] Și fiecare ban trebuie să fie nou. La vederea acestor obiecte, toți cei din casă se conving deplin că oaspeții aceștia sunt pețitori. Toți o știau, că mărul e semnul încredințării, iar plosca de rachiu se golește după încredințare. Căci, în aceste părți, încredințarea se face printr-un măr. Pețitorii dau fetii, în mână, un măr înzestrat cu bani; dacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un caracter aproape sacerdotal, ca și împăraților bizantini sau, de altfel, regilor "taumaturgi" din Occident. La anumite ceremonii ale ritualului eccleziastic, domnul figurează chiar ca oficiant, deși nu în primul rând, ci după mitropolit sau, când este cazul, după patriarhul oaspete. (Pippidi 57-58) Importantă pentru coerența programului politic al Țărilor Române este menținerea practicii și, implicit, a acestei mentalități fixate prin reluarea sa în text, imagine și în structurile imaginative ale identității colective (Țighiliu 127-72): chiar în condițiile suzeranității otomane și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și ulterior de a le testa. Lăsați-vă cuceriți de gustul apetisantelor mâncăruri și parcurgeți acest festin culinar alcătuit din feluri principale și deserturi delicioase! Diversificați-vă meniul, încercând una din rețetele prezentate în această carte de bucate! Impresionați-vă oaspeții cu deserturi potrivite fiecărei ocazii! Parcurgeți aceste secțiuni, studiați alternativele și puteți fi siguri că veți face cea mai inspirată alegere! Preparate calde și reci, rețete propuse de către profesorii Colegiului „Ioan C: Ștefănescu” Aperitiv cu aluat LANDO INGREDIENTE: * 100 grame
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Henri de Régnier (într-o versiune realizată de B. Fundoianu, D. Zarafu, N. Stănescu, care a tradus și din Albert Samain), Jules Laforgue (G. M. Răceanu), Jean Moréas (Al. Westfried). Belgianului de expresie franceză Maurice Maeterlinck i se publică drama Oaspetele nepoftit în versiunea lui Al. T. Stamatiad. Pe de altă parte, Dragoș Protopopescu traduce din misticul irlandez William Butler Yeats și din G. B. Shaw, N. Davidescu din estetul britanic Oscar Wilde, iar Victor Rath din Rainer Maria Rilke. Nici
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
au adaptat la suportarea acestor condiții schimbate și sunt capabile să supraviețuiască și în timpul iernii. Păsările care s-au adaptat la condițiile din timpul iernii se numesc sedentare și rămân în locurile natale ( Picidae, Corvidae, Paridae, Fringillidae). Unele păsări sunt oaspeți de iarnă: toamna și iarna sosesc dinspre nord pentru a-și petrece anotimpurile nefavorabile în țara noastră. Alte specii sunt oaspeți de vară: sosesc primăvara din sud, se reproduc în ținuturile noastre iar toamna se îndreaptă din nou spre sud
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
condițiile din timpul iernii se numesc sedentare și rămân în locurile natale ( Picidae, Corvidae, Paridae, Fringillidae). Unele păsări sunt oaspeți de iarnă: toamna și iarna sosesc dinspre nord pentru a-și petrece anotimpurile nefavorabile în țara noastră. Alte specii sunt oaspeți de vară: sosesc primăvara din sud, se reproduc în ținuturile noastre iar toamna se îndreaptă din nou spre sud, până în zona Mării Mediterane, în Africa, în Orientul Apropiat. Păsările de pasaj cuibăresc în nordul continentului și tranzitează România de 2
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
1III) - se caracterizează prin valori minime ale biomasei, metabolismului și fluxului energetic, până la o anumită limită la care viața este întreținută pe de o parte de microfauna din sol iar pe de altă parte de către homeotermele sedentare și de către unii oaspeți de iarnă. Statutul fenologic al păsărilor în acest sezon este : sedentare și oaspeți de iarnă. Cunoașterea aspectelor sezoniere ale dinamicii naturii organice determinate de schimbarea anotimpurilor, formează capitolul aparte al ecologiei, numit fenologie. Fenologia păsărilor se referă la observații despre
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
o anumită limită la care viața este întreținută pe de o parte de microfauna din sol iar pe de altă parte de către homeotermele sedentare și de către unii oaspeți de iarnă. Statutul fenologic al păsărilor în acest sezon este : sedentare și oaspeți de iarnă. Cunoașterea aspectelor sezoniere ale dinamicii naturii organice determinate de schimbarea anotimpurilor, formează capitolul aparte al ecologiei, numit fenologie. Fenologia păsărilor se referă la observații despre venirea speciilor migratoare, începutul cuibăritului, depunerea ouălelor, eclozarea, zborul puilor, plecarea păsărilor călătoare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
este prezentată în tabelul nr. 7. În Grădina Botanică Iași, în cursul observațiilor asupra avifaunei am stabilit că speciile de păsări identificate se încadrează în șase categorii fenologice (tabelul nr. 6.). Observăm în figura nr. 13 că speciile de păsări oaspeți de vară predomină în Grădina Botanică Iași. 5.2.1 Aspectul hiemal Se caracterizează prin scăderea temperaturii și a duratei zilei, scăderea treptată a luminozității, biomasa și metabolismul ecosistemelor ating valori minime. Iarna anului 2005 - 2006 din punct de vedere
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de 119 mm / mp, încadrându-se în limitele normale pentru această perioadă. În acest aspect fenologic, speciile cele mai des întâlnite aparțin familiilor: Corvidae, Paridae, Fringillidae, ordinului Passeriformes. Alte ordine bine reprezentate sunt ord. Piciformes și ord. Columbiformes. Singura specie oaspete de iarnă semnalată în Grădina Botanică Iași este mătăsarul Bombycilla garrulus, specie accidentală în Europa. În anii 2005 și 2006 am asistat la o invazie de mătăsari. Deci, în aspectul hiemal, avifauan Grădinii Botanice Iași este reprezentată de specii de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Iași este mătăsarul Bombycilla garrulus, specie accidentală în Europa. În anii 2005 și 2006 am asistat la o invazie de mătăsari. Deci, în aspectul hiemal, avifauan Grădinii Botanice Iași este reprezentată de specii de păsări sedentare și o singură specie oaspete de iarnă. Numărul mare de păsări în timpul iernii se explică prin existența unei hrane abundente, reprezentată de fructe de Malus prunifolia, Berberis vulgaris, Celtis orientalis, semințe de Thuya orientalis, Thuya occidentalis, Fraxinus, Syringa vulgaris, consumate de specii de păsări care
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a fost de 240C iar cea minimă de -100C. Din punct de vedere pluviometric s-au acumulat precipitații medii de 90 mm/mp , mai mult decât normala de 68,4 mm. Caracteristica acestei perioade este migrația de primăvară (prenupțială), când oaspeții de iarnă migrează spre locurile de reproducere din nord iar oaspeții de vară sosesc din cartierele de iernat. Speciile caracteristice acestui aspect din Grădina Botanică Iași sunt speciile sedentare și oaspeții de vară. Speciile parțial migratoare sosesc din cartierele de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de vedere pluviometric s-au acumulat precipitații medii de 90 mm/mp , mai mult decât normala de 68,4 mm. Caracteristica acestei perioade este migrația de primăvară (prenupțială), când oaspeții de iarnă migrează spre locurile de reproducere din nord iar oaspeții de vară sosesc din cartierele de iernat. Speciile caracteristice acestui aspect din Grădina Botanică Iași sunt speciile sedentare și oaspeții de vară. Speciile parțial migratoare sosesc din cartierele de iernat pentru a-și depune ponta: Sturnus vulgaris, Turdus merula, Alauda
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Caracteristica acestei perioade este migrația de primăvară (prenupțială), când oaspeții de iarnă migrează spre locurile de reproducere din nord iar oaspeții de vară sosesc din cartierele de iernat. Speciile caracteristice acestui aspect din Grădina Botanică Iași sunt speciile sedentare și oaspeții de vară. Speciile parțial migratoare sosesc din cartierele de iernat pentru a-și depune ponta: Sturnus vulgaris, Turdus merula, Alauda arvensis. În a doua decadă a lunii aprilie sosește singura specie de pasaj semnalată în avifauna Grădinii Botanice Iași - Ficedula
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]